O singură industrie, dar o diferență între comerțul cu amănuntul alimentar și nealimentar, pe de o parte, și economiile dezvoltate și emergente, pe de altă parte
Structura industriei de retail variază semnificativ între segmentele de produse alimentare și nealimentare, precum și între economiile dezvoltate și cele emergente. Pe piețele mature, comerțul cu amănuntul nealimentar reprezintă până la 60% din cheltuielile totale pentru bunuri, în timp ce produsele alimentare reprezintă restul de 40%. Echilibrul se schimbă în economiile emergente, unde comerțul cu amănuntul alimentar domină cu 70-90%, lăsând comerțul cu amănuntul nealimentar la doar 10-30%.
Structura pieței diferă, de asemenea. În economiile dezvoltate, lanțurile mari de retail domină, în special în sectorul alimentar, unde piețele sunt adesea puternic concentrate la nivel național sau regional. Retailul nealimentar este mai fragmentat, caracterizându-se printr-un amestec de lanțuri majore și actori independenți. În economiile emergente, peisajul este mai hibrid, comercianții independenți jucând un rol mult mai important la nivel local.
Creșterea vânzărilor cu amănuntul este, de obicei, mai puternică în economiile emergente, unde creșterea populației, urbanizarea și ascensiunea lanțurilor moderne de retail oferă factori structurali favorabili puternici. Începând din 2019, piețele emergente dinamice, precum China, Mexic, Polonia și Vietnam, au înregistrat o creștere anuală a vânzărilor cu amănuntul de 3–5%, comparativ cu doar 1–3% în majoritatea economiilor mature din Europa și America de Nord.
În ambele categorii, comerțul cu amănuntul de produse alimentare este, de obicei, mai rezistent și are cerințe mai reduse de capital circulant, dar oferă mai puține oportunități de diferențiere, deoarece concurența este determinată în mare măsură de preț. Comerțul cu amănuntul de produse nealimentare este mai ciclic și necesită niveluri mai ridicate de stocuri, dar oferă o diferențiere mai mare prin branding și oferta de produse.
Ultimii ani au fost excepționali, dominați de fluctuațiile cererii determinate de pandemie și de o perioadă de inflație care s-a manifestat diferit în funcție de segmentul de comerț cu amănuntul.
Comerțul cu amănuntul nealimentar: creștere slabă, presiune asupra marjelor, creșterea datoriei
Creșterea vânzărilor din comerțul cu amănuntul nealimentar a scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani în 2025, pe fondul moderării inflației și al volumelor relativ stabile, ceea ce a dus la o creștere estimată a cifrei de afaceri de 12% pentru anul respectiv. Aceasta marchează o încetinire suplimentară față de creșterea determinată de volum din perioada 2021-2022 (aproximativ 10% pe an) și de faza determinată de inflație din perioada 2023-2024 (aproximativ 3% pe an). Deși slabe din punct de vedere istoric, rezultatele au fost mai bune decât se aștepta la începutul anului 2025: piețele forței de muncă au rămas reziliente, iar creșterea salariilor a depășit adesea inflația, susținând astfel puterea de cumpărare și generând volume ușor mai mari decât se anticipase. Cu toate acestea, reziliența cererii s-a realizat în detrimentul marjelor. Creșterea EBITDA a fost negativă aproape continuu în ultimii trei ani, deoarece comercianții cu amănuntul au preferat să acorde prioritate protejării volumelor în detrimentul marjelor de profit brut.
Performanța a fost inegală între categoriile de retail. Comerțul electronic a înregistrat o nouă accelerare până la aproximativ 4% în 2025, după ce a atins un nivel de platou în 2023-2024, susținut de o puternică competitivitate a prețurilor, în urma mai multor ani de erodare a puterii de cumpărare reale. Retailerii de produse electronice au înregistrat performanțe superioare (aproximativ 5%), în concordanță cu accelerarea volumelor de computere și smartphone-uri și cu prețurile medii de vânzare mai ridicate. Sectorul de îmbrăcăminte a înregistrat rezultate mixte (aproximativ 2%). Sectorul modei de lux a înregistrat o evoluție stabilă pe fondul unei piețe puternic polarizate: marile lanțuri de fast-fashion și piețele digitale chinezești agresive au câștigat cote de piață, lăsând restul segmentului în urma lor. Sectorul amenajărilor interioare nu a înregistrat o redresare semnificativă (aproximativ +1%), fiind afectat de activitatea slabă din sectorul construcțiilor, chiar și pe fondul îmbunătățirii condițiilor de finanțare. Acestea din urmă au oferit doar un sprijin limitat investițiilor în sectorul rezidențial. Magazinele universale au rămas sub presiune (–1%), afectate de încetinirea vânzărilor de produse de lux și de declinul secular al traficului de clienți. Tendința de consolidare a pieței continuă să se manifeste, în special în SUA.
Riscul general al sectorului rămâne ridicat. Bilanțurile contabile încă reflectă datoriile acumulate în perioada pandemiei, în anii 2020–2021, iar majorările ratelor dobânzilor din 2023–2024 au slăbit indicatorii de credit. Reducerea treptată a ratelor dobânzilor în Europa și America de Nord ar trebui să ofere o ușurare suplimentară, iar nivelurile stocurilor par să fi scăzut față de valorile maxime, atenuând o parte din presiunea asupra lichidității — însă îmbunătățirea este parțială, iar dificultățile legate de gradul de îndatorare și de rentabilitate continuă să limiteze perspectivele.
Comerțul cu amănuntul alimentar: rezilient, dar influențat de schimbările în comportamentul consumatorilor
Comerțul cu amănuntul de produse alimentare a rămas rezilient în 2025, înregistrând o creștere a vânzărilor de 3–4%. După doi ani de contracție a cantităților achiziționate pe fondul unei inflații alimentare de două cifre, volumele s-au redresat pe fondul stabilizării veniturilor reale. Tendința de „trecere la produse mai ieftine” care a caracterizat perioada 2023–2024 — consumatorii menținându-și coșurile de cumpărături prin trecerea la alternative mai ieftine — a persistat, dar a dat semne de stabilizare în 2025.
Marjele EBITDA s-au menținut la 6–7% din vânzări, ușor peste nivelul normal de 5–6% din perioada pre-pandemică. Tendința anterioară de orientare către mărcile proprii a susținut profitabilitatea: penetrarea mai mare a mărcilor proprii a favorizat mixul de produse, arhitectura prețurilor și puterea de negociere față de producătorii de marcă, permițând comercianților cu amănuntul să obțină condiții mai bune. Cu toate acestea, atât tendința de „trading down”, cât și câștigurile generate de mărcile proprii au părut să se stabilizeze în cursul anului 2025, limitând astfel factorii favorabili suplimentari pentru marje.
O atenție susținută acordată prețurilor a continuat să favorizeze formatele și operatorii cei mai competitivi din punct de vedere al costurilor, punând în dezavantaj concurenții mai puțin eficienți. Ca urmare, performanța veniturilor a fost inegală între jucătorii de pe piață, reflectând diferențele de scală, aprovizionare și sofisticarea mărcilor proprii.
Riscul general în comerțul cu amănuntul alimentar rămâne mai scăzut decât în cel nealimentar, susținut de o cerere stabilă, un mix de categorii defensive și nevoi de capital circulant limitate. Cu toate acestea, indicatorii de credit nu sunt la fel de solizi ca în trecut: costurile de finanțare mai ridicate începând cu perioada 2023–2024 au afectat capacitatea de rambursare a datoriilor. O reducere treptată a ratelor dobânzilor — în special în Europa și America de Nord — ar trebui să ofere o oarecare ușurare, deși îmbunătățirea va fi probabil mai degrabă incrementală decât transformatoare.
Comerțul electronic, piața de produse second-hand și reconfigurarea spațiilor comerciale continuă să pună la încercare sectorul comerțului cu amănuntul
Pe lângă ciclurile pe termen scurt, sectorul trece prin schimbări structurale profunde, care obligă comercianții cu amănuntul să se adapteze.
Comerțul electronic este un fenomen cu două tăișuri. În timp ce vânzările online continuă să crească, profitabilitatea rămâne dificil de atins pentru mulți, din cauza costurilor ridicate de logistică și de îndeplinire a comenzilor. O evoluție majoră în acest domeniu este ascensiunea platformelor globale de comerț electronic, în special a unor jucători chinezi agresivi care remodelează piața.
Piața produselor second-hand crește rapid. Consumatorii preocupați de costuri și tendințele de sustenabilitate alimentează această expansiune, dar o mare parte din această creștere ocolește comercianții tradiționali și beneficiază, în schimb, platformele peer-to-peer.
Spațiul de vânzare cu amănuntul este în curs de reconfigurare. Schimbarea obiceiurilor consumatorilor îndepărtează cererea de anumite formate de magazine, în timp ce le stimulează pe altele, forțând comercianții cu amănuntul să-și regândească prezența pe piață. Adaptarea la aceste schimbări necesită investiții țintite, ceea ce creează provocări pentru acei comercianți cu amănuntul care depind în mare măsură de un singur format.