Uzbekistan

O creștere economică susținută, dar sub controlul statului

Se preconizează că creșterea economică va rămâne robustă în 2025 și 2026, în ciuda unei ușoare încetiniri. Această reziliență se datorează amplorii reformelor structurale întreprinse începând cu 2017, care au transformat profund modelul economic al țării. În medie, PIB-ul real a crescut cu 5,3% pe an în perioada 2017-2024. Guvernul a alocat o creștere semnificativă a investițiilor pentru modernizarea aeroporturilor, dezvoltarea zonelor economice speciale și construirea unui centru de date durabil în valoare de 3 miliarde de dolari. Cu toate acestea, amprenta puternică a statului asupra economiei prin intermediul întreprinderilor publice și al băncilor comerciale de stat, care dețin încă 65% din activele bancare, împiedică concurența și limitează apariția unui sector privat pe deplin competitiv. Pe de o parte, au fost întreprinse unele privatizări (Ipoteka, Agroexportbank, Poytakht), dar mecanismele de creditare preferențială sunt încă utilizate pe scară largă și au reprezentat 24,1% din împrumuturi în 2024, ceea ce împiedică alocarea optimă a capitalului. În sectorul privat, investițiile străine sunt în creștere, susținute de reformele economice și de un climat de afaceri îmbunătățit. În 2025 au fost finalizate proiecte majore, printre care un parc eolian în valoare de 2,4 miliarde USD, realizat în parteneriat cu ACWA Power, și o fabrică de vehicule electrice, rezultat al colaborării dintre BYD și UzAuto Motors. În același timp, consumul gospodăriilor rămâne puternic, susținut de creșterea continuă a salariilor reale și de remitențele semnificative din partea diasporei (10 % din PIB în 2024), în special din Rusia. Creșterea puternică a veniturilor gospodăriilor a contribuit la o reducere semnificativă a ratei sărăciei, care a scăzut de la 20,7 % în 2024 la 16,6 % în 2025. În plus, crearea de locuri de muncă a căpătat avânt, creșterea anuală a ocupării forței de muncă fiind estimată la 1,7 %, depășind rata de creștere a populației în vârstă de muncă, estimată la 1 % pe an.

Din perspectiva ofertei, serviciile reprezintă principalii factori de creștere, reprezentând aproximativ 45 % din PIB. Creșterea din sectorul serviciilor a totalizat 13% în 2024, impulsionată de hoteluri, restaurante, transporturi și servicii logistice. Industria (32% din PIB), dominată de activități din domeniul petrolului și gazelor, al produselor chimice, al textilelor și al industriei auto, înregistrează o creștere susținută datorită cererii de materiale de construcții și de produse manufacturate. Agricultura (bumbac, fructe, legume, orez, creșterea animalelor) reprezintă aproximativ 18 % din PIB și angajează 14 % din populația activă, deși ritmul de creștere a încetinit în 2024, când a înregistrat 3,6 %, comparativ cu 4,1 % în anul precedent. Sectorul minier, axat pe aur, cupru și cărbune, are o importanță strategică, în timp ce creșterea în subsectorul petrolier și gazier este limitată de epuizarea rezervelor.

Se preconizează că inflația își va continua traiectoria descendentă, dar rămâne în continuare ridicată, în principal din cauza creșterilor prețurilor la utilități și transport. Aceasta este consecința unei reduceri treptate a subvențiilor la combustibili și a reformei prețurilor la energie electrică, care a început în 2024 pentru a reflecta costurile reale de producție și pentru a raționaliza cheltuielile publice. Aceste măsuri au fost însoțite de eliminarea treptată a anumitor scutiri fiscale, în special în ceea ce privește TVA-ul. Pentru a atenua impactul creșterilor prețurilor la energie asupra gospodăriilor vulnerabile, guvernul intenționează să le acorde acestora o asistență directă de 1 milion de som (aproximativ 80 USD) pe gospodărie în noiembrie 2025. În ciuda acestor ajustări tarifare, se preconizează că inflația își va continua tendința descendentă datorită politicii monetare restrictive, înăspririi fiscale și scăderii preconizate a costurilor de transport. Banca centrală vizează o rată a inflației de 5 % până la sfârșitul anului 2027, însă această convergență este incertă. Slăbiciunea persistentă a somului, care face importurile mai scumpe, creșterea rapidă a cererii interne determinată de creșterea veniturilor și a populației, precum și rigiditățile din anumite sectoare, cum ar fi energia și transporturile, exercită o presiune susținută asupra inflației de bază.

Politică economică conservatoare

Politica monetară rămâne restrictivă pentru a ține sub control presiunile inflaționiste. În martie 2025, banca centrală (CBU) a majorat rata dobânzii de referință cu 0,5 puncte procentuale, până la 14%. Cu toate acestea, eficacitatea acesteia este limitată de intermedierea financiară slabă. CBU continuă să aplice un regim de curs de schimb flotant pentru a preveni reapariția unei piețe paralele a dolarului. Cu toate acestea, banca centrală se confruntă cu dificultăți în a limita volatilitatea monedei față de rubla rusă, care este puternic influențată de sancțiunile internaționale și de războiul din Ucraina.

În ceea ce privește bugetul, în ciuda unor deficite modeste, datoria publică rămâne moderată, cu o structură relativ favorabilă: o parte semnificativă este externă (aproape 60 %) și denominată în valute străine, dar este în mare parte concesională și concentrată în rândul creditorilor oficiali. Pentru a reduce deficitul, autoritățile urmăresc, în primul rând, să reducă salariile generoase și prestațiile sociale din ultimii ani și, în al doilea rând, să-și intensifice eforturile de combatere a sectorului informal, în vederea îmbunătățirii colectării impozitelor.

Se preconizează că deficitul de cont curent va rămâne semnificativ, reflectând dependența puternică de importurile de bunuri de capital, bunuri intermediare și produse finite. Aurul rămâne principalul produs de export, reprezentând 44% din vânzări în 2024, urmat de bumbac (7%), combustibili (6%) și produse agricole. Se preconizează că exporturile vor continua să crească în 2026, susținute de o ușoară creștere a prețurilor la bumbac și de o cerere puternică de aur. Se preconizează că tariful vamal de 10 % anunțat de SUA în aprilie 2025 va avea doar un impact limitat, având în vedere expunerea redusă a țării față de piața americană, dar aceasta ar putea fi afectată indirect de o încetinire a cererii din partea partenerilor săi comerciali. În plus, există suspiciuni puternice că Uzbekistanul este implicat în eludarea sancțiunilor împotriva Rusiei prin reexportul de produse occidentale. În cele din urmă, remitențele de la lucrătorii migranți, deși semnificative, nu sunt suficiente pentru a echilibra contul curent.

Un regim autoritar sub o fațadă reformistă

Politica internă continuă să fie dominată de o puternică concentrare a puterii în mâinile președintelui Shavkat Mirziyoyev, care a fost reales în iulie 2023 în urma unei reforme constituționale care i-a prelungit mandatul la șapte ani și îi permite să candideze din nou în 2030. În 2024, alegerile parlamentare au consolidat majoritatea Partidului Liberal-Democrat, partidul președintelui. În ciuda retoricii privind deschiderea și reforma, regimul este unul autoritar, fără o opoziție reală sau o presă independentă, iar societatea civilă continuă să fie puternic reprimată. Numirea Saidei Mirziyoyeva, fiica cea mare a președintelui, în funcția de șef al administrației prezidențiale alimentează speculațiile privind o succesiune dinastică.

Uzbekistanul își intensifică eforturile de diversificare a parteneriatelor sale internaționale. Țara înregistrează progrese în procesul de aderare la Organizația Mondială a Comerțului (OMC), având deja 23 de acorduri bilaterale semnate și 10 aflate încă în curs de negociere, și își propune să devină membru cu drepturi depline până în 2026. Această inițiativă a fost însoțită de o apropiere de UE, dovadă fiind summitul UE-Asia Centrală desfășurat la Samarkand în aprilie 2025, în cadrul căruia a fost anunțat un plan european de investiții în valoare de 12 miliarde de euro, ca parte a strategiei „Global Gateway”. Uzbekistanul beneficiază de o atenție deosebită după deschiderea unui birou regional al Băncii Europene de Investiții la Tașkent. În plus, declarația comună din martie 2025 cu Kârgâzstanul și Tadjikistanul a pus capăt disputelor lor de frontieră. În același timp, relațiile cu Rusia sunt esențiale, în special în sectorul energetic (importurile de gaze). Un acord semnat la sfârșitul anului 2024 prevede construirea a șase reactoare nucleare rusești până în 2029. Exercițiile militare comune (Hamkorlik-2025) ilustrează, de asemenea, cooperarea în domeniul securității dintre cele două țări. China este un partener economic major. În cele din urmă, Uzbekistanul urmărește o politică diplomatică echilibrată, având ca obiectiv păstrarea suveranității sale și valorificarea la maximum a oportunităților economice oferite de partenerii săi occidentali, fără a-și rupe legăturile strategice cu Rusia și China.

Ultima actualizare: octombrie 2025