Benin

Creșterea economică rămâne puternică, susținută de investiții

În 2025, economia va continua să crească puternic. Sectorul industrial (20 % din PIB în 2024) va beneficia de consolidarea capacităților agroindustriale, în special în sectorul textil, posibilă datorită extinderii Zonei Industriale Glo-Djigbé (GDIZ). Investițiile publice, în cadrul Planului Național de Dezvoltare 2021-2026 (PAG II), susțin sectorul construcțiilor. Printre proiecte se numără modernizarea portului din Cotonou și dezvoltarea infrastructurii (transporturi, energie electrică, salubritate, tehnologia informației). Aceste investiții aduc beneficii și sectorului serviciilor (50 % din PIB), în special turismului, telecomunicațiilor și comerțului. Se preconizează rezultate bune în agricultură (30 % din PIB) și în sectorul pescuitului, susținute de subvențiile pentru îngrășăminte și de investițiile private în sectoarele bumbacului, al nucilor de caju, al pescuitului și al acvaculturii. Comerțul transfrontalier cu Nigerul s-a reluat treptat începând cu luna august 2024, inclusiv comerțul de tranzit, în special cel cu petrol. Cu toate acestea, insecuritatea persistentă din nordul țării, unde se concentrează principalele zone producătoare de bumbac, precum și întârzierile în redeschiderea completă a frontierei cu țara vecină, Nigerul, ar putea încetini creșterea economică.

Consumul public, susținut deja de imperativele de securitate și sociale, va căpăta un impuls suplimentar în perioada premergătoare alegerilor. Consumul privat va continua să crească, beneficiind de o inflație controlată. În 2025, inflația se va menține în intervalul țintă de 1%–3% stabilit de Banca Statelor din Africa de Vest. Țara va beneficia de prețuri globale mai scăzute la cereale. Deja, scăderea prețurilor internaționale la petrol duce la o scădere a costului combustibilului de proveniență ilicită din Nigeria. În plus, aprecierea francului CFA față de dolarul american, datorată consolidării euro în contextul incert al pieței financiare și pierderii încrederii în politica economică a SUA, va contribui la reducerea inflației importate.

Consolidarea conturilor publice și reducerea deficitului de cont curent

Punerea în aplicare a PAG II este susținută de două programe comune ale FMI care expiră în ianuarie 2026: Facilitatea de credit extinsă/Mecanismul de credit extins (73 de milioane de dolari SUA rămase de plătit, inclusiv 35 de milioane de dolari SUA în iunie 2025) și Facilitatea de reziliență și sustenabilitate (161 de milioane de dolari SUA rămase, inclusiv 80 de milioane de dolari SUA în iunie). În conformitate cu angajamentele asumate față de Fond, guvernul își continuă eforturile de consolidare fiscală, ceea ce va permite o reducere suplimentară a deficitului public în 2025, atingând plafonul de 3 % din PIB stabilit de Uniunea Economică și Monetară a Africii de Vest. Bugetul pentru 2025 se ridică la 3 551 miliarde de franci CFA (5,3 miliarde de euro), în creștere cu 11 % față de 2024. Aproape 42 % din cheltuieli sunt direcționate către sectoare sensibile din punct de vedere social, precum infrastructura urbană și rurală, educația, sănătatea și alte programe sociale. Cheltuielile pentru apărare au crescut semnificativ (118 miliarde de franci CFA, adică +18%) ca răspuns la escaladarea atacurilor teroriste din nord. În același timp, guvernul trebuie să crească veniturile fără a împiedica dezvoltarea. Prin urmare, acesta își menține sprijinul acordat sectorului privat prin scutiri de TVA și de taxe vamale pentru echipamentele și vehiculele noi importate de IMM-uri. În același timp, guvernul își continuă strategia de venituri pe termen mediu (SRMT) pentru perioada 2024-2028, care vizează generarea de venituri suplimentare de 0,5% din PIB în fiecare an prin lărgirea bazei de impozitare (prin combaterea economiei subterane și a contrabandei), îmbunătățirea conformității contribuabililor și digitalizare. Rata datoriei publice (din care 73 % este externă) va continua să urmeze o traiectorie descendentă în 2025, situându-se sub pragul de 70 % din PIB stabilit de UEMOA, grație reducerii deficitului și creșterii economice puternice.

Se preconizează că deficitul de cont curent se va reduce din nou în 2025, pe măsură ce balanța comercială se va îmbunătăți. Deși balanța comercială va rămâne deficitară din cauza cererii interne puternice și a lipsei de diversificare a economiei, prețurile globale mai scăzute la petrol și cereale contribuie la reducerea costurilor importurilor. În același timp, exporturile sunt stimulate de extinderea GDIZ și a portului din Cotonou, care a coincis cu creșterea producției de bumbac și textile, precum și de redresarea veniturilor din transbordare, pe măsură ce relațiile cu Nigerul se normalizează. Deficitul de servicii va persista din cauza nevoilor de formare, consultanță și inginerie legate de implementarea proiectelor de infrastructură. Excedentul de venituri secundare, generat de remitențele expatriaților și de ajutorul pentru proiecte, compensează deficitul de venituri primare cauzat de repatrierea profiturilor corporative din străinătate și de plățile dobânzilor la datorii. Deficitul de cont curent va fi finanțat prin investiții străine directe (ISD), împrumuturi multilaterale – în special de la Banca Mondială și FMI – și emisiunile de euroobligațiuni (27% din datoria externă în 2024), inclusiv emisiunea din ianuarie 2025 (500 de milioane de dolari cu o scadență de 16 ani și un cupon de 6,48% în euro).

Terorismul islamist în creștere în nord

Președintele Patrice Talon a fost reales în 2021 și exercită un control strict asupra instituțiilor. La alegerile legislative din ianuarie 2023, cele două partide proguvernamentale – Uniunea Progresistă (UPR) și Blocul Republican (BR) – au obținut o majoritate largă, câștigând 81 din cele 109 de locuri din Adunarea Națională. Alegerile s-au desfășurat în condiții care au slăbit opoziția (arestări țintite și represiune violentă). Cu toate acestea, președintele a declarat că nu va candida pentru un al treilea mandat în 2026, în conformitate cu Constituția.

Începând din ianuarie 2025, nordul țării se confruntă cu o recrudescență a atacurilor teroriste mortale comise de grupuri jihadiste cu baze în țările vecine Burkina Faso și Niger. Aceste atacuri au fost facilitate de cooperarea deficitară dintre cele trei țări. Retragerea Maliului, Burkina Faso și Nigerului – grupate în cadrul Alianței Statelor din Sahel (AES) – din Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest în ianuarie 2025 a slăbit unitatea și cooperarea regională. Relațiile Beninului cu țările din AES vor rămâne tensionate din cauza legăturilor sale strânse cu Franța. În acest sens, normalizarea completă a relațiilor economice și diplomatice cu Nigerul s-a concretizat lent, în ciuda reluării exporturilor de petrol din Niger prin conducta care leagă Agadem de portul beninez Sèmè-Kpodji. Deși Beninul și-a redeschis granița în mai 2024, în urma ridicării sancțiunilor economice impuse de ECOWAS la sfârșitul lunii februarie 2024, Nigerul își menține granița închisă, invocând presupusa prezență a unor baze militare franceze pe teritoriul beninez. Atacurile teroriste recente afectează perspectivele pe termen scurt privind o eventuală detensionare a situației. În schimb, țara menține relații strânse cu Uniunea Europeană, bazate pe acorduri de cooperare economică și militară și pe programe substanțiale de ajutor, care ar putea crește odată cu dispariția ajutorului american. Relațiile cu China se caracterizează prin investiții chineze semnificative în proiecte de transport și agroindustriale, precum și prin cooperarea în curs privind conductele de petrol Benin-Niger, prin care petrolul este exportat către China.

Ultima actualizare: mai 2025