Benin

Creșterea economică rămâne puternică, susținută de investiții, în ciuda unui context extern mai puțin favorabil

După ce a înregistrat în 2025 cea mai mare rată de creștere din 1990, economia Beninului este de așteptat să se mențină robustă în 2026 și 2027. Cu toate acestea, se preconizează o ușoară încetinire din cauza repercusiunilor economice ale conflictului din Orientul Mijlociu, având în vedere dependența puternică a țării de importurile de produse petroliere și îngrășăminte. Sectorul industrial (20 % din PIB în 2025) va beneficia de investiții continue în zona industrială Glo-Djigbé. Zona, care numără deja 18 unități operaționale și asigură peste 25.000 de locuri de muncă, continuă să extindă capacitățile de prelucrare agroalimentară și agrotextilă ale țării. Investițiile publice, cu participarea sectorului privat, susțin eforturile de construcție în cadrul Planului de acțiune al guvernului (PAG II) pentru perioada 2021-2026 și al planului care îi va succeda. Proiectele includ modernizarea și extinderea Portului Cotonou, dezvoltarea infrastructurii (transport terestru, energie electrică, canalizare și rețele de informații) și lansarea noii zone industriale Sèmè-Kpodji. Aceste investiții vor sprijini, de asemenea, sectorul serviciilor (50 % din PIB), în special turismul, telecomunicațiile, serviciile financiare și comerțul. Acesta din urmă va beneficia de consolidarea activității de comerț de tranzit, având în vedere normalizarea preconizată a relațiilor cu Nigerul. Se preconizează că sectorul primar (30 % din PIB) va contribui pozitiv la creștere. Au fost stabilite obiective de producție ambițioase pentru sezonul agricol și de pescuit 2026-2027 (+20 % pentru bumbac, +12 % pentru nuci de caju și +4 % pentru produsele pescărești). Se preconizează că creșterea economică va fi susținută de subvențiile sporite pentru îngrășăminte, al căror buget a crescut cu 22 % pentru a atenua impactul prețurilor mai ridicate asociate tensiunilor din Orientul Mijlociu, precum și de mecanizarea sectorului. Cu toate acestea, insecuritatea persistentă din nordul țării, unde sunt concentrate principalele zone de producție a bumbacului, precum și o întârziere în redeschiderea completă a frontierei cu Nigerul, ar putea încetini creșterea economică.

Consumul public urmează să rămână robust și va fi susținut de imperativele de securitate și sociale. Consumul privat va continua să crească, beneficiind de o inflație în general ținută sub control. Ca urmare, țara a înregistrat o rată medie a deflației de 0,2% în prima jumătate a anului 2026, pe fondul scăderii prețurilor la alimente. Cu toate acestea, se preconizează că tendința se va inversa în a doua jumătate a anului, din cauza creșterii prețurilor mondiale la petrol și alimente. Totuși, se estimează că inflația în 2027 se va menține în intervalul țintă de 1%–3% stabilit de Banca Statelor din Africa de Vest.

Consolidarea fiscală și o poziție externă stabilă

Politica fiscală pentru anii 2026 și 2027 se va alinia la orientările programelor FMI stabilite în februarie 2026. De asemenea, se preconizează continuarea tendinței de consolidare fiscală. Guvernul își menține strategia de venituri pe termen mediu (SRMT) pentru perioada 2024-2028, care vizează generarea unor venituri suplimentare de 0,5 % din PIB în fiecare an, prin lărgirea bazei de impozitare, combaterea economiei subterane și a contrabandei, îmbunătățirea conformității contribuabililor și prin digitalizare. În același timp, menține scutirile de TVA și de taxe vamale pentru anumite echipamente, în vederea sprijinirii sectorului privat. Cheltuielile publice sunt orientate către prioritățile strategice ale guvernului, și anume apărarea (3% din buget), pe fondul deteriorării situației de securitate în nordul țării, și sectoare de mare importanță socială, precum educația, sănătatea și programele sociale, care reprezintă peste 40% din cheltuieli. În 2026, creșterea cheltuielilor legate de alegeri și a subvențiilor va duce la o ușoară depășire a plafonului de deficit de 3% din PIB stabilit de Uniunea Economică și Monetară a Africii de Vest (WAEMU). Ameliorarea presiunilor bugetare va fi minimă, întrucât subvențiile vor continua și în 2027. Datoria publică, din care 78% este externă – 60% fiind datorată creditorilor oficiali – va rămâne sub pragul de 70% din PIB stabilit de WAEMU, pe fondul unui deficit ținut sub control și al unei creșteri robuste.

Se preconizează că deficitul de cont curent se va adânci în 2026. În ciuda creșterii exporturilor agroindustriale, se preconizează că deficitul comercial se va adânci din cauza unei creșteri mai accentuate a importurilor, determinată atât de achizițiile de bunuri de capital, cât și de costurile mai ridicate ale energiei și îngrășămintelor. Deficitul structural din sectorul serviciilor va persista, în ciuda redresării veniturilor din transbordare pe măsură ce relațiile cu Nigerul se normalizează, datorită cererii puternice de servicii asociate cu derularea proiectelor de infrastructură și dezvoltarea zonelor industriale. Excedentul de venituri secundare generat de remitențele expatriaților și de ajutorul pentru proiecte compensează deficitul de venituri primare cauzat de repatrierea profiturilor corporative din străinătate și de plățile dobânzilor la datorii. Cu toate acestea, deficitul de cont curent va fi gestionabil datorită accesului la finanțare externă sub formă de obligațiuni în valută și împrumuturi multilaterale. În acest sens, în ciuda încheierii programelor FMI, care au acordat peste 850 de milioane de dolari SUA începând din 2022, se preconizează că sprijinul extern pe scară largă va continua, așa cum o demonstrează aprobarea de către Banca Mondială a unei finanțări concesionale în valoare de 320 de milioane de dolari SUA în iunie 2026.

Consolidarea puterii asupra instituțiilor și intensificarea terorismului islamist în nord

Alegerile din 2026 au menținut controlul guvernului actual asupra statului. În ianuarie, cele două partide de la guvernare au câștigat toate cele 109 de locuri din Adunarea Națională, după ce opoziția a fost slăbită de represiune. Deși a obținut 16% din voturi, principalul partid de opoziție, Partidul Democrat, nu a reușit să câștige niciun loc din cauza majorării pragului electoral de la 10% la 20%. În aprilie anul acesta, Romuald Wadagni, candidatul susținut de președintele în funcție și de Adunarea Națională, a devenit președinte pentru un mandat de șapte ani, după ce a obținut 94% din voturi, la o rată de participare de 64%. În cele din urmă, președintele în exercițiu, Patrice Talon, a fost numit șef al Senatului în august 2026, consolidându-și astfel influența politică. Creată prin amendamentul constituțional din 2025, camera superioară este compusă din trei foști președinți (inclusiv Patrice Talon) și 22 de personalități de seamă numite de șeful statului.

Începând din 2025, partea de nord a țării s-a confruntat cu o escaladare a atacurilor teroriste mortale comise de grupări jihadiste cu baze în țările vecine Burkina Faso și Niger. Aceste atacuri au fost agravate de lipsa de cooperare între cele trei țări. Retragerea, în ianuarie 2025, a Maliului, a Burkina Faso și a Nigerului – membri ai Alianței Statelor din Sahel (AES) – din Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) a slăbit cooperarea regională. Beninul menține relații bune cu celelalte țări membre ale ECOWAS, care i-au acordat sprijin militar în timpul tentativei eșuate de lovitură de stat din decembrie 2025, în special Nigeria. În schimb, relațiile cu țările din AES sunt marcate de tensiuni, în special din cauza legăturilor acesteia cu Franța. Cu toate acestea, relațiile cu Niger au dat semne de îmbunătățire de la inaugurarea președintelui Wadagni. În iunie 2026, au început negocierile oficiale în vederea redeschiderii frontierei, care este închisă din iulie 2023. Rezultatul acestor discuții va trebui să fie aprobat de șefii de stat, iar condițiile stabilite de Niamey, în special cele privind transparența în legătură cu prezența militară franceză în Benin, ar putea întârzia punerea lor în aplicare.

În plus, țara a menținut legături cu Uniunea Europeană și cu SUA, bazate pe acorduri de cooperare economică și militară și pe un ajutor substanțial. Franța rămâne un partener cheie și a sprijinit guvernul beninez în dejucarea tentativei de lovitură de stat din decembrie 2025. Relațiile cu China se caracterizează prin investiții chineze semnificative în infrastructura de transport și în proiecte agroindustriale. Cooperarea continuă în ceea ce privește tronsonul local al conductei de petrol Benin-Niger, exploatată de o filială a China National Petroleum Corporation (CNPC).

Ultima actualizare: august 2026