Georgia

Încetinirea creșterii economice după trei ani de expansiune puternică

După trei ani consecutivi de expansiune rapidă, se preconizează că economia Georgiei își va recăpăta treptat potențialul de creștere în 2025 și 2026. PIB-ul real a crescut cu 9,4 % în 2024, susținut de consumul robust al gospodăriilor și al administrației publice. Pentru anii 2025 și 2026, se preconizează o încetinire a creșterii. Consumul privat (71 % din PIB) rămâne principalul motor al creșterii, susținut de un nivel ridicat al ocupării forței de muncă, de creditarea consumatorilor și de creșterile continue ale salariilor reale. Cu toate acestea, impulsul extraordinar al cererii generat de afluxul de imigranți și de capital din Rusia în perioada 2022-2023 se estompează, eliminând astfel sprijinul temporar acordat cererii interne. Un aspect important este că fluxurile de remitențe (6,3% din PIB în 2024), care au susținut veniturile gospodăriilor, vor continua să se reducă, având în vedere stagnarea economiei rusești și restricționarea canalelor de migrație. Acest lucru va elimina un factor favorabil care susține consumul în Georgia. În mod similar, investițiile din străinătate ar putea scădea din cauza incertitudinii politice. Cu toate acestea, guvernul acordă prioritate investițiilor în transporturi, logistică, energie și infrastructură digitală pentru a-și consolida rolul în cadrul Coridorului Central care leagă China de Europa. În plus, investițiile publice și private în sectorul construcțiilor ar trebui să genereze un stimulent fundamental pentru creștere, în special în ceea ce privește turismul.

Pe plan extern, exporturile vor pierde probabil o parte din avânt. Veniturile din turism ar trebui să rămână un pilon de susținere, având în vedere că Georgia a revenit la nivelurile de trafic turistic din perioada pre-pandemică. Perspectivele privind exportul de bunuri sunt mixte; creșterea mai lentă a principalilor parteneri comerciali (UE, Turcia) și slăbiciunea economică a Rusiei ar putea reduce cererea pentru produsele georgiene, precum metalele, produsele agricole, alimentele și băuturile. În plus, „boom-ul reexporturilor” (de exemplu, de autoturisme și utilaje second-hand destinate oficial unor piețe eurasiatice, dar care rămân în Rusia), care a susținut cifrele comerciale recente, s-ar putea să nu se mențină în cazul unei modificări a condițiilor de reglementare legate de sancțiunile SUA/UE împotriva Rusiei (aplicate oficial de Georgia începând cu 2023).

Dinamica inflației s-a modificat după nivelul neobișnuit de scăzut înregistrat în 2024. Inflația medie a prețurilor de consum a scăzut la doar 1,1% în 2024, datorită monedei puternice și importurilor mai ieftine, pentru ca apoi să crească din nou la începutul anului 2025. Se preconizează că inflația va înregistra o medie de aproximativ 4% în 2025, înainte de a se stabiliza din nou în jurul țintei de 3% a Băncii Naționale a Georgiei în 2026, susținută de așteptări stabile și adecvate. Banca Națională a Georgiei va menține probabil orientarea conservatoare a politicii sale monetare. Cu inflația aproape de țintă, aceasta ar putea relaxa cu prudență politica monetară dacă condițiile externe o vor permite, dar orice relaxare va fi limitată pentru a evita presiunile asupra prețurilor exercitate de o depreciere a lariului: jumătate din coșul de consum este importat. O inflație stabilă de aproximativ 3% va susține, de asemenea, veniturile reale și va contribui la menținerea încrederii consumatorilor și a investitorilor.

Conturi publice sănătoase

Finanțele publice rămân sub control. Autoritățile și-au exprimat angajamentul față de regula fiscală. Astfel, nu se anticipează nicio abatere fiscală majoră. Deficitul public a fost de 2,1% din PIB în 2024, nivel inferior celui preconizat, fiind susținut de o creștere puternică a veniturilor provenite din impozitele pe venit, pe consum și din taxele nou introduse, precum taxele pe jocurile de noroc. Cheltuielile au crescut din cauza cheltuielilor legate de alegeri, dar politica fiscală generală a rămas prudentă. Pentru anii 2025 și 2026, deficitele ar trebui să rămână cu mult sub plafonul legal de 3%, ceea ce înseamnă că cheltuielile publice nu vor constitui un motor major de creștere. Datoria publică a scăzut la 36,1% din PIB în 2024, iar acest raport este de așteptat să se reducă ușor în continuare, consolidând redresarea în urma șocului provocat de pandemie. Profilul datoriei rămâne favorabil, dar ponderea ridicată a datoriei denominate în valută străină (75%) expune bilanțul de stat la riscuri legate de cursul de schimb.

Georgia continuă să înregistreze un deficit de cont curent, deși acesta s-a redus de la -5,6 % în 2023 la 4,6 % în 2024, datorită exporturilor puternice de servicii și unei redresări a exporturilor de bunuri, precum metalele și autovehiculele reexportate. Cu toate acestea, se preconizează că deficitul de cont curent se va adânci moderat, situându-se în jurul valorii de -5 % din PIB, pe măsură ce importurile se vor accelera odată cu nevoile de investiții interne, în timp ce creșterea exporturilor se va stabiliza. Finanțarea se va baza pe investițiile străine directe și pe alte intrări de capital, dar există riscuri evidente în acest sens: ISD au scăzut în 2024 pe fondul incertitudinii politice și, dacă reformele nu vor fi reluate, finanțarea externă ar putea rămâne redusă. În plus, rezervele valutare sunt modeste, acoperind doar aproximativ 2,6-3 luni de importuri, ceea ce determină intervenții frecvente ale Băncii Naționale pentru a preveni volatilitatea pe piețele valutare limitate. De asemenea, datoria externă brută se situează la 75 % din PIB, în timp ce ponderea sectorului public se ridică la 32,1 % din PIB. Băncile sunt principalele responsabile pentru datoriile externe ale sectorului privat, cu 24,7 % din PIB, în timp ce întreprinderile nebancare acoperă 14,8 %. Gospodăriile populației au o expunere redusă la împrumuturile externe. Expunerea lor valutară este în principal internă, prin împrumuturi de la bănci georgiene denominate în valută străină.

Polarizarea internă și incertitudinea privind aderarea la UE

Georgia se confruntă cu riscuri politice ridicate din cauza polarizării interne profunde și a standardelor democratice contestate. Alegerile parlamentare din octombrie 2024 au declanșat o criză de legitimitate. În timp ce partidul de la putere, „Visul Georgian” (GD), și-a revendicat victoria, opoziția a invocat fraude și boicotează parlamentul, provocând proteste de masă și slăbind stabilitatea instituțională. Persistă îngrijorările legate de guvernanță, inclusiv încercările de a restricționa mass-media și societatea civilă, precum și influența continuă a actorilor oligarhici. În plus, legislația introdusă în 2025 facilitează interzicerea partidelor de opoziție, acordând Curții Constituționale competența de a dizolva formațiunile, deși nu au fost încă adoptate interdicții definitive. Deși UE a acordat Georgiei statutul de țară candidată la sfârșitul anului 2023, reformele au stagnat, iar guvernul a suspendat chiar eforturile legate de UE până în 2028, ceea ce ridică îndoieli cu privire la parcursul de integrare al țării. Opinia publică din Georgia rămâne puternic pro-europeană, iar orice percepție de regres riscă să ducă la o polarizare și mai accentuată. Cu toate acestea, ponderea de aproape 50 % obținută de GD la alegerile din 2024 a fost rezultatul unei opoziții fragmentate și slăbite, al poziției oficiale pro-UE a partidului, combinată cu un mesaj de tip „pacea pe primul loc”, precum și al preocupărilor larg răspândite în rândul publicului cu privire la provocarea Rusiei.

Contextul geopolitic rămâne fragil. Rusia continuă să ocupe 20 % din teritoriul Georgiei recunoscut la nivel internațional, inclusiv Abhazia și Osetia de Sud. Incidentele periodice la frontieră subliniază amenințarea constantă de escaladare. Deși un nou război pe scară largă este puțin probabil atâta timp cât Rusia este angajată în Ucraina, conflictele lăsate în așteptare rămân o pârghie de presiune și o barieră în calea aderării la NATO.

Ultima actualizare: septembrie 2025