Paraguay

Creșterea economică își va pierde din avânt în 2026, dar va rămâne, în linii mari, stabilă în 2027

Creșterea PIB-ului se va modera în 2026, în principal din cauza bazei de comparație solide. Chiar și așa, economia continuă să se extindă mai rapid decât economiile din regiune. Consumul gospodăriilor (65% din PIB în 2025) rămâne principalul motor al creșterii, susținut de o piață a muncii puternică, o politică monetară mai acomodativă (rata dobânzii de referință la 5,5% în iunie 2026, în scădere de la 8,5% până în iulie 2023) și de creșterea puternică a creditării persoanelor fizice (în creștere cu +24,7% față de aceeași perioadă a anului precedent în martie 2026). Inflația va crește ușor pe parcursul anului, pornind de la niveluri foarte scăzute la începutul anului 2026, reflectând parțial prețurile internaționale mai ridicate la energie de la debutul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și apariția fenomenului El Niño, care tinde să afecteze prețurile alimentelor. Cu toate acestea, inflația medie anuală se menține aproape de nivelul din 2025 și rămâne în apropierea țintei băncii centrale de 3,5%, cu o bandă de toleranță de ±2 puncte procentuale. Între timp, investițiile (20% din PIB) își pierd oarecum din avânt. Deși condițiile de creditare pe piața internă sunt favorabile și țara continuă să atragă investiții industriale străine datorită sarcinii fiscale reduse, creșterea economică generală înregistrează o ușoară încetinire pe măsură ce marile proiecte industriale (cum ar fi celuloză și hârtie) și de infrastructură (coridorul rutier și extinderea autostrăzilor) ajung la maturitate. Cu toate acestea, cheltuielile publice (12% din PIB) urmează o tendință similară, în urma unei orientări relativ mai restrictive a politicii fiscale în 2026.

În schimb, exporturile (33 % din PIB) cresc într-un ritm mai susținut, susținute de o recoltă solidă de semințe oleaginoase în sezonul 2025-2026 — în special soia, ale cărei exporturi au înregistrat o creștere puternică în primele cinci luni ale anului 2026. Performanța robustă compensează parțial creșterea mai slabă de pe piețele-cheie de export (în special Brazilia și Argentina) și scăderea exporturilor de energie electrică. În acest din urmă caz, Paraguay utilizează din ce în ce mai mult energia produsă pe plan intern: exporturile de energie electrică au scăzut cu 17% față de aceeași perioadă a anului trecut până în mai 2026, în principal pe fondul creșterii cererii interne. În cele din urmă, exporturile de tip „maquila” (10 % din total) au înregistrat, de asemenea, o performanță puternică de la începutul anului până în luna mai, în special în cazul produselor precum alcoolul etilic și piesele auto.

Se preconizează că creșterea economică se va stabiliza în mare măsură în 2027, consumul gospodăriilor, investițiile și exporturile continuând să ofere un sprijin solid. Cu toate acestea, apariția fenomenului El Niño la trecerea în a doua jumătate a anului 2026 a adus un plus de incertitudine asupra perspectivelor economice. Cel puțin, prognozele meteorologice sugerează că fenomenul ar putea fi puternic și că ar trebui să persiste cel mai devreme până la începutul anului 2027. În Paraguay, El Niño este asociat de obicei cu precipitații mai abundente în bazinul râului Paraná, care a susținut de-a lungul timpului producția de energie hidroelectrică. Agricultura tinde, de asemenea, să beneficieze de condiții hidrologice îmbunătățite, contribuind la atenuarea secetelor recurente asociate cu episoadele La Niña. Cu toate acestea, efectele vor depinde de intensitatea fenomenului. Dacă va fi deosebit de puternic, precipitațiile excesive ar putea duce la inundații de-a lungul râurilor Paraguay și Paraná, perturbând logistica exporturilor pe cale fluvială — în special pentru soia, care este transportată în mare parte cu barje — și provocând daune infrastructurii rurale.

Reducerea lentă a deficitului extern și a celui bugetar

În 2026, deficitul extern rămâne, în linii mari, stabil, în ciuda unei schimbări în compoziția sa. Un aspect pozitiv este faptul că deficitul comercial (4,1% din PIB în 2025) se reduce ușor, pe măsură ce creșterea puternică a exporturilor (în special de soia) depășește creșterea importurilor alimentată de prețurile mai mari la îngrășăminte și combustibili. În plus, o dinamică economică ușor mai slabă reduce marja deficitului de venit primar (3,8% din PIB) prin scăderea profiturilor repatriate de companiile străine. În schimb, excedentul din servicii (1,9% din PIB) se reduce pe fondul creșterii costurilor de transport. În mod similar, remitențele de la expatriați scad în 2025, după ce au atins un nivel maxim care a durat câteva decenii. Creșterea înregistrată anul trecut poate fi atribuită anticipării plăților pe fondul îngrijorărilor legate de înăsprirea politicilor de migrație ale SUA și introducerii unei taxe de 1 % asupra transferurilor de remitențe din SUA începând cu 2026. Împreună, acești factori afectează fluxurile de intrare și reduc excedentul de venituri secundare (în prezent 1,9 % din PIB). Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân solide și continuă să finanțeze în mare măsură deficitul contului curent, datorită statutului de „investment grade” al țării și sarcinii fiscale reduse. În martie 2026, rezervele internaționale acopereau aproximativ șapte luni de importuri.

Nivelul de incertitudine este ridicat în ceea ce privește anul 2027. Evoluția contului curent va depinde în mare măsură de evoluția fenomenului El Niño și de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. O atenuare de durată a ostilităților ar putea inversa probabil unele dintre tendințele observate în 2026, conducând la costuri de transport mai mici — susținând un excedent mai puternic al serviciilor — și la reducerea cheltuielilor cu importurile de combustibil și îngrășăminte, îmbunătățind astfel balanța comercială. Pe de altă parte, aceste efecte pozitive s-ar putea evapora dacă se va materializa un fenomen El Niño mai puternic, ceea ce ar afecta negativ recolta din 2026-2027 și, în consecință, ar afecta exporturile și balanța comercială.

Pe plan bugetar, deficitul fiscal se reduce ușor în continuare în 2026. Paraguay a încheiat cu succes, în ianuarie 2026, programul său economic nefinanciar de doi ani, derulat în cadrul Instrumentului de coordonare a politicilor (PCI) al FMI. Cu toate acestea, în ciuda obiectivului bugetar de a restabili respectarea plafonului stabilit de Legea privind responsabilitatea fiscală din 2013 pentru prima dată din 2018, guvernul depășește limita de 1,5% din PIB. Deși activitatea economică solidă continuă să susțină creșterea veniturilor fiscale, câștigurile sunt limitate de baza de impozitare restrânsă. În plus, se preconizează un dezechilibru între creșterea veniturilor și cheltuielile în creștere, pe fondul lichidării sporite a restanțelor, inclusiv plățile către contractanții de lucrări publice și furnizorii de medicamente, precum și al cheltuielilor sociale mai mari. În aprilie 2026, aproximativ 84 % din datoria publică totală era externă (echivalentul a 30 % din PIB). Cea mai mare parte a datoriei rămâne denominată în dolari americani (aproximativ 73 % din datoria publică totală), deși structura acesteia a început să se schimbe în urma emisiunilor reușite de obligațiuni denominate în guaraní pe piețele internaționale începând cu 2024. Ca urmare, datoria în monedă locală reprezintă în prezent aproximativ 25 % din total. Deținătorii internaționali de obligațiuni private și instituțiile multilaterale dețin aproximativ 47 %, respectiv 38 % din datoria publică totală. În 2027, se preconizează că deficitul se va reduce și mai mult, pe măsură ce impactul plății restanțelor se va atenua, iar evoluția veniturilor va continua să se îmbunătățească odată cu activitatea economică. Se preconizează că creșterea limitată a cheltuielilor nominale și un angajament reînnoit față de regulile fiscale vor aduce deficitul la plafonul legal de 1,5% din PIB, consolidând astfel încrederea investitorilor și susținând o reziliență macroeconomică mai amplă.

Dificultățile președintelui Peña în ceea ce privește reformele și diviziunile din cadrul partidului

Președintele Santiago Peña, din cadrul partidului conservator Partido Colorado (PC), și-a început în august 2023 un mandat de cinci ani, fără posibilitate de reînnoire. În iunie 2026, acesta a fost clasat pe locul al cincilea în topul celor mai populari președinți din America Latină, cu un rating de aprobare de 48,3%, potrivit firmei de cercetare a opiniei publice CB Global Data. Acest sprijin relativ rezistent reflectă un context de stabilitate macroeconomică și de creștere solidă din ultimii ani. Cu toate acestea, aceste performanțe contrastează cu progresele limitate înregistrate în ceea ce privește promisiunile cheie din campania electorală, și anume combaterea corupției. Paraguay continuă să înregistreze rezultate slabe în ceea ce privește indicatorii de guvernanță: în Indicele de Percepție a Corupției, țara s-a clasat pe locul 150 din 182 de țări în 2025, în scădere față de locul 137 din 180 în 2022. Din punct de vedere politic, deși PC este partidul de guvernământ incontestabil – guvernând țara din 1947, cu excepția unei perioade de cinci ani – și se bucură de o reprezentare puternică în Congres – deține 48 din 80 de locuri în Camera Deputaților și 23 din 45 în Senat –, acesta este departe de a fi unificat. Diviziunile interne din cadrul partidului (în special din partea partidului Honor Colorado, condus de fostul președinte Cartes, care se bucură în continuare de o influență puternică) înseamnă că guvernul trebuie adesea să negocieze în propriile rânduri pentru a putea adopta legi, ceea ce încetinește ritmul și limitează amploarea reformelor. Printre cele mai recente reforme, Congresul a adoptat în martie 2026 un proiect de lege privind reforma pensiilor publice („Reforma de la Caja Fiscal”), în urma unor negocieri îndelungate și a tensiunilor politice accentuate. Versiunea finală a proiectului de lege a fost semnificativ diluată în comparație cu proiectul inițial. Printre măsurile-cheie se numără creșterea contribuțiilor salariaților de la 16% la 19% în sectoarele deficitare și majorarea contribuțiilor statului la 10%.

Pe plan extern, Brazilia și Paraguay au reluat negocierile la sfârșitul anului 2025 cu privire la Tratatul de la Itaipu, care definește condițiile financiare pentru tranzacționarea energiei electrice între cele două țări. Acordul, semnat inițial în 1973 și revizuit în 2009, urma să fie revizuit integral în 2023, dar discuțiile au fost suspendate în 2025 în urma unui incident diplomatic legat de o presupusă operațiune de spionaj. Asunción dorește o mai mare flexibilitate, inclusiv posibilitatea de a-și vinde cota neutilizată de energie electrică către țări terțe la prețurile pieței — o practică care a fost restricționată timp de peste cinci decenii. În ceea ce privește politica comercială, Paraguay este membru al Mercosur, iar președintele Santiago Peña susține în mare măsură integrarea regională, punând accentul pe deschiderea economică, pragmatism și modernizarea blocului. O evoluție cheie o reprezintă acordul comercial UE-Mercosur, care a intrat provizoriu în vigoare la 1 mai 2026, în așteptarea aprobării finale de către Parlamentul European după sesizarea Curții Europene de Justiție în ianuarie 2026. În temeiul acordului, Mercosur va elimina treptat tarifele vamale pentru aproximativ 90 % din importuri pe o perioadă de 15 ani, în timp ce UE va liberaliza o pondere similară și va reduce tarifele vamale pentru produsele agricole în cadrul unor sisteme de contingente care se vor extinde în timp. Acordul abordează, de asemenea, barierele netarifare. În prezent, Paraguay exportă aproximativ 395 de milioane de dolari către Uniunea Europeană, în principal soia și carne de vită. Investițiile străine directe reprezintă un alt pilon central al relației: UE reprezintă aproximativ 21 % din stocul total de ISD al Paraguayului, echivalentul a aproximativ 2,2 miliarde USD în 2024, investițiile fiind concentrate în sectoare precum energia, silvicultura, transporturile, agricultura și industria prelucrătoare. Deși acordul nu include un capitol dedicat investițiilor, se preconizează că acesta va stimula fluxuri suplimentare de investiții. În ceea ce privește relațiile cu SUA, în martie 2026, Paraguay a semnat un acord-cadru de apărare cu Washingtonul, cunoscut sub denumirea de Acordul privind statutul forțelor (SOFA). Tratatul a creat un temei juridic pentru prezența temporară a personalului militar și a contractorilor americani în Paraguay — fără a specifica o durată fixă — permițând activități precum instruirea, asistența tehnică, intervenția în caz de dezastre și operațiunile umanitare. De asemenea, acesta prevede că personalul american va rămâne sub jurisdicția penală a SUA. Autoritățile paraguayene au subliniat că acordul este un instrument de securitate menit să consolideze cooperarea împotriva criminalității organizate transnaționale și a terorismului și că acesta interzice crearea de baze militare permanente ale SUA și nu permite niciun transfer de suveranitate. În cele din urmă, Paraguay este singura țară din America de Sud care menține relații diplomatice oficiale cu Taiwanul, o politică pe care o susține de aproape 70 de ani. În timpul unei vizite în Taiwan, în mai 2026, președintele Peña a anunțat că cele două țări au început să elaboreze planuri pentru dezvoltarea unui centru de inteligență artificială. Deși detaliile sunt vagi, se pare că inițiativa vizează valorificarea energiei abundente și ieftine a Paraguayului, alături de capacitățile tehnologice ale Taiwanului.

Ultima actualizare: iunie 2026