Sri Lanka

Redresarea economică a fost afectată de ciclonul Ditwah

Efectele crizei balanței de plăți și ale incapacității de plată a datoriei externe suverane din 2022 au continuat și în 2023, înainte ca economia să înceapă să se redreseze în 2024. Redresarea a continuat în 2025, impulsionată de turismul străin și de o revenire a consumului privat, stimulată de creșterea salariilor și a remitențelor expatriaților, de creșterea puternică a creditării și de deflație. Cu toate acestea, sosirea ciclonului Ditwah pe 28 noiembrie 2025, urmată de ploi torențiale, a provocat pagube semnificative. Banca Mondială estimează că pagubele materiale directe sunt echivalente cu 4 % din PIB-ul din 2024. Infrastructura – drumuri, poduri, căi ferate și rețele de alimentare cu apă – a reprezentat cea mai mare parte a pagubelor, estimată la 1,735 miliarde USD, urmată de sectorul locativ (985 milioane USD) și de agricultură (814 milioane USD).

Distrugerile au provocat, fără îndoială, o scădere a activității la sfârșitul anului 2025 și începutul anului 2026. Cu toate acestea, se preconizează o redresare rapidă a activității. Sectorul construcțiilor va înregistra probabil cea mai rapidă rată de creștere, datorită cererii puternice de reconstrucție. Cu toate acestea, sectorul serviciilor (59 % din PIB în 2024) va rămâne principalul motor al activității economice în 2026, în special datorită relansării turismului. Înainte de ciclon, sosirile internaționale depășiseră nivelurile din 2018 – punctul culminant înainte de atacurile de Paște din 2019 și de pandemie – și se preconizează că își vor relua traiectoria de creștere, susținute de puternica competitivitate a prețurilor destinației. Transporturile, care au fost afectate doar ușor de ciclon, vor continua să contribuie la creștere, în special transbordarea maritimă, impulsionată de cererea robustă și de capacitatea portuară sporită din Colombo și Hambantota. Susținută de producția de îmbrăcăminte (principalul produs de export), industria (27 % din PIB) ar trebui, de asemenea, să revină pe calea redresării odată ce infrastructura va fi reparată. În plus, redresarea treptată a agriculturii (8 % din PIB), care a fost grav afectată de ciclon, va juca un rol-cheie, întrucât reprezintă aproape 30 % din locurile de muncă – fiind astfel esențială pentru consum –, în timp ce ceaiul rămâne al doilea produs de export ca importanță. În cele din urmă, cadrul macroeconomic mai previzibil stabilit de programul FMI stimulează încrederea investitorilor. În acest sens, reforma sectorului energetic ar trebui să atragă noi investiții străine directe în proiecte solare, eoliene și de stocare a energiei, susținute de programul Băncii Mondiale în valoare de 150 de milioane de dolari (iunie 2025).

După unsprezece luni de deflație, inflația a revenit pe teritoriu pozitiv în august 2025, determinată de creșterea prețurilor la alimente și de majorările mai multor tarife administrate. Pentru a aduce inflația mai aproape de ținta de 5%, banca centrală și-a relaxat politica monetară, reducând rata dobânzii de referință cu 25 de puncte de bază, până la 7,75%, în mai 2025. Acest lucru a contribuit la o accelerare bruscă a creditării sectorului privat, care a crescut cu 19,6% față de aceeași perioadă a anului precedent în iulie 2025. În ciuda impactului temporar al ciclonului – perturbări ale lanțurilor de aprovizionare care au provocat penurii de anumite produse alimentare – se preconizează că inflația va rămâne sub ținta stabilită în 2026. Se preconizează că scăderea prețurilor globale la materiile prime și stabilizarea rupiei vor compensa redresarea cererii și noile ajustări tarifare (în special la energia electrică). Prin urmare, în 2026 se pot aștepta noi reduceri ale ratei dobânzii de referință.

Consolidarea bugetară a fost întreruptă de ciclon

În ceea ce privește bugetul, guvernul și-a respectat angajamentele asumate în cadrul programului convenit cu FMI în martie 2023. Acest program prevede un pachet de 2,9 miliarde USD, care urmează să fie acordat în tranșe până în 2027. Acesta servește drept punct de referință pentru traiectoria de consolidare, care se bazează în principal pe venituri. În loc de noi majorări de impozite, accentul în 2026 se va pune pe lărgirea bazei de impozitare și îmbunătățirea colectării. Autoritățile intenționează să reducă pragul de impozitare pentru TVA și contribuțiile la asigurările sociale, accelerând în același timp digitalizarea terminalelor de plată. Pe partea de cheltuieli, doar o mică parte din finanțarea pentru reconstrucția post-ciclon va fi acoperită de ajutorul de urgență din partea partenerilor internaționali. Aceasta reprezintă aproximativ 0,5 % din PIB, în timp ce pagubele sunt estimate la aproape 4 % din PIB. Obiectivul convenit cu FMI de a stabiliza cheltuielile totale la aproximativ 20 % din PIB în 2026 nu va fi atins, iar deficitul se va adânci.

Sri Lanka a făcut un pas decisiv către soluționarea crizei datoriilor la sfârșitul lunii decembrie 2024, prin semnarea unui acord de restructurare a aproximativ 98 % din valoarea nominală a obligațiunilor sale internaționale. Aproape toate euroobligațiunile au fost schimbate cu instrumente noi, mai sustenabile (scadențe prelungite, perioade de grație, rate ale dobânzii mai mici). În același timp, au fost semnate acorduri bilaterale cu creditorii oficiali, inclusiv cu cei din Clubul de la Paris – în special Japonia, India și Franța –, precum și cu China. Rata datoriei publice externe se află acum pe o traiectorie descendentă. Sri Lanka a beneficiat de o perioadă de grație până în 2027. În cele din urmă, în ciuda cheltuielilor suplimentare legate de ciclon, nu se preconizează o creștere a poverii datoriei, deoarece autoritățile vor recurge la rezervele de numerar.

Se preconizează că balanța contului curent va deveni negativă în 2026, afectată de scăderea bruscă a turismului în urma ciclonului și de creșterea deficitului comercial. Între ianuarie și noiembrie 2025, deficitul comercial de mărfuri s-a adâncit cu 32 % față de aceeași perioadă a anului precedent, importurile – impulsionate de achizițiile de vehicule și bunuri de consum – înregistrând o creștere mai rapidă decât exporturile. Cu toate acestea, exporturile, dominate de îmbrăcăminte, ceai și cauciuc, și-au revenit pe măsură ce penuria de materii prime moștenită din criza din 2022 s-a disipat treptat. Exporturile vor suporta cea mai mare parte a distrugerilor provocate de ciclon. Taxele vamale impuse de SUA (30 % începând cu august 2025), chiar dacă sunt comparabile sau mai mici decât cele ale concurenților din țările vecine, exercită o presiune suplimentară asupra industriei confecțiilor. Deficitul de venituri primare s-a redus cu 18 % în perioada ianuarie-noiembrie 2025 și va continua să se reducă în 2026, în special datorită scăderii plăților de dobânzi la datorii. Remitențele din diaspora – în principal din Orientul Mijlociu – au crescut cu 22%, ajungând la 8,1% din PIB în 2025 și vor continua să crească în 2026. Cu toate acestea, acest lucru nu va fi suficient pentru a menține contul curent pe teritoriu pozitiv. Cu toate acestea, finanțarea de urgență din partea partenerilor, plățile din partea FMI și flexibilitatea sporită a cursului de schimb ar trebui să permită realimentarea continuă a rezervelor valutare (echivalente cu 3,4 luni de importuri în noiembrie 2025).

Noul guvern de stânga se confruntă cu așteptări ridicate privind schimbarea după criza din 2022

Alegerea, în septembrie 2024, a președintelui Aruna Kumara Dissanayake, urmată de victoria zdrobitoare a coaliției sale de stânga, Puterea Populară Națională (NPP), la alegerile generale, a pus capăt celor șapte decenii de guvernare a partidelor tradiționale. Coaliția este condusă de partidul prezidențial, Frontul de Eliberare a Poporului, de inspirație marxistă, ceea ce nu l-a împiedicat pe președinte să se angajeze în programul FMI. Guvernul se bucură de sprijinul populației, alimentat de așteptări mari privind schimbarea, în special în ceea ce privește lupta împotriva corupției și reforma statului. În primul său an de mandat, guvernul a redus numeroase privilegii politice și a trimis în judecată mai multe personalități ale fostului regim, consolidându-și astfel imaginea de ruptură cu trecutul. Cu toate acestea, decalajul tot mai mare dintre promisiuni și ritmul lent al reformelor este deja evidențiat de mass-media locală, mai ales că provocările structurale sunt imense. Principalul risc la adresa stabilității politice este de natură economică: sărăcia rămâne ridicată, iar îmbunătățirile condițiilor de viață se materializează lent. Modul în care guvernul a gestionat ciclonul Ditwah a accentuat această senzație, unii oponenți criticând guvernul pentru lipsa de experiență și ineficiență. La alegerile locale din mai 2025, NPP a obținut doar 43 % din voturi – o scădere față de victoriile sale prezidențiale și parlamentare.

Fiind puternic dependentă de ajutorul internațional, țara trebuie să-și echilibreze relațiile cu marile puteri, în special cu India și China, menținând în același timp satisfacția celorlalți creditori. India, principalul susținător financiar în timpul crizei din 2022-2023, care a furnizat aproape 4 miliarde de dolari sub formă de ajutor de urgență, ocupă un loc central în urma semnării, în 2025, a unui acord de cooperare militară pe cinci ani. În același timp, țara urmărește să-și mențină relațiile cu China, care a fost primul creditor care a acceptat un acord de restructurare a datoriei în octombrie 2023. Beijingul rămâne un partener-cheie: a finanțat și a construit numeroase proiecte majore de infrastructură și este probabil să rămână foarte implicat.

Ultima actualizare: ianuarie 2026