El Salvador

Creșterea economică este din nou moderată, susținută de investiții și turism

După o redresare în 2025, creșterea economică a El Salvadorului a încetinit în 2026, determinată de revenirea la niveluri normale de activitate în sectorul construcțiilor și de remitențele expatriaților, precum și de o recrudescență a inflației asociată șocului petrolier provocat de conflictul din Orientul Mijlociu.

În 2027, activitatea economică urmează să încetinească și mai mult. Consumul privat (80% din PIB) va rămâne principalul motor al creșterii. Inflația, ținută sub control prin dolarizare, se preconizează că va scădea după creșterea bruscă din 2026 asociată cu criza energetică. În schimb, după ce au atins un nivel record în 2025 (10 miliarde USD), remitențele (25% din PIB, 92% provenind din SUA) vor scădea pe fondul înăspririi politicii de imigrație a SUA și al expirării statutului de protecție temporară al El Salvadorului. Creșterea anuală a remitențelor a scăzut la +2,7% în mai 2026, în timp ce creșterea cumulată pentru perioada ianuarie–mai a atins 6,1%, comparativ cu o medie de +17,8% în 2025. În plus, turismul (14% din PIB) este susținut de îmbunătățirea situației de securitate, cu un număr record de vizitatori (1,7 milioane de sosiri în primele patru luni ale anului 2026), proveniți în principal din Guatemala și SUA, care au reprezentat, respectiv, 36% și 32% din total în 2025. În plus, se preconizează că investițiile publice și private vor rămâne solide și vor continua să fie susținute de sectorul construcțiilor, care se estimează că va crește cu 9% în 2026, în urma unui efect de bază deosebit de ridicat în 2025 (creștere de 26%). Sectorul este impulsionat de un vast program de infrastructură publică (Aeroportul Pacific, Viaductul Morazán, rețeaua de transport Metrocable) și de un portofoliu de investiții private în valoare totală de peste 9 miliarde USD în domeniul locuințelor, logisticii și turismului. Cu toate acestea, investitorii se vor afla în dilemă între rata scăzută a criminalității și tendința spre autoritarism. În cele din urmă, cheltuielile publice vor fi moderate din cauza angajamentelor de consolidare fiscală.

În ceea ce privește comerțul, industria confecțiilor rămâne principalul sector de export (22% din totalul exporturilor în 2025, jumătate din acestea fiind destinate SUA). Sectorul beneficiază de acorduri comerciale cu SUA (piața americană este principalul client al El Salvadorului și a reprezentat 33% din totalul exporturilor în 2025). Acordul din 2026 scutește anumite articole de îmbrăcăminte care respectă regulile de origine CAFTA-DR de taxa suplimentară de 10% aplicată de SUA, în timp ce se preconizează că alte produse vor rămâne supuse unei taxe suplimentare plafonate la 10%. În plus, exporturile de cafea vor fi afectate de fenomenul El Niño (se preconizează că producția va scădea cu 7,5 % în 2026/27) și de limitări structurale, inclusiv de îmbătrânirea plantațiilor și de deficitul de forță de muncă.

Consolidarea fiscală este fragilă în contextul unui sistem de pensii care necesită reformă

După ce a înregistrat o scădere semnificativă în 2025, deficitul bugetar s-a stabilizat în 2026. Veniturile fiscale solide din prima jumătate a anului au compensat creșterea cheltuielilor publice — în special în domeniul infrastructurii — din a doua jumătate a anului, pe măsură ce se apropie alegerile din februarie 2027. Ca răspuns la criza energetică, guvernul a reintrodus controalele asupra prețului de referință al combustibilului și a extins subvențiile directe. Bugetul pentru 2026 a alocat 170 de milioane de dolari pentru GPL și transportul public (1,6% din cheltuielile bugetare). În 2027, se preconizează că deficitul va rămâne stabil, susținut de raționalizarea cheltuielilor, de formalizarea crescândă a economiei și de eliminarea treptată a anumitor scutiri fiscale. Programul finanțat convenit cu FMI în februarie 2025 va rămâne punctul de referință al politicii fiscale. Acesta a fost asigurat după patru ani de negocieri, în urma revocării statutului de mijloc legal de plată al bitcoinului (care era în vigoare din 2021) și a trecerii la utilizarea voluntară a acestuia, în special pentru plata impozitelor. Autoritățile s-au angajat să reducă în continuare expunerea sectorului public la bitcoin și la portofelul digital „Chivo”. Până în prezent, FMI a plătit doar 232 de milioane de dolari din alocarea totală de 1,4 miliarde de dolari programată până la jumătatea anului 2028. A doua și a treia evaluare a programului nu au avut loc, în mare parte din cauza lipsei unei propuneri formale privind reforma pensiilor și a dezacordului continuu cu privire la rolul bitcoinului. Cu toate acestea, discuțiile care au început la sfârșitul lunii iulie 2026 au contribuit la consolidarea programului, iar acum se așteaptă o nouă misiune de evaluare.

Datoria publică este semnificativă și denominată în principal în dolari americani. Aceasta este împărțită în mod egal între datoria externă și cea internă. În ceea ce privește datoria internă, datoriile față de fondurile private de pensii au crescut cu 3,1 miliarde USD de la începutul anului 2023 și au atins 11,6 miliarde USD în mai 2026. Această tendință a determinat FMI să recomande reforme menite să consolideze sustenabilitatea sistemului de pensii. De la privatizarea sistemului în 1998, fondurile de pensii au investit o parte semnificativă din economiile gospodăriilor în titluri de stat, devenind astfel o sursă majoră de finanțare a guvernului. Deficitul actuarial al sistemului pentru perioada 2024-2070 este estimat la aproape 60 % din PIB, în timp ce fondul de garantare a solidarității, utilizat pentru suplimentarea pensiilor, s-ar putea epuiza încă din 2027, dacă nu se majorează ratele de contribuție și/sau vârsta de pensionare. Între timp, 51 % din datoria externă (44 % din PIB la sfârșitul anului 2025) este deținută de creditori privați, în principal deținători de obligațiuni, restul fiind deținut de organizații multilaterale. Serviciul datoriei s-a ridicat la 3,1 miliarde USD în 2025, reprezentând aproape o cincime din bugetul executat. În acest context, o primă restructurare a datoriei interne, realizată în 2023 împreună cu sistemul de pensii și băncile locale, a permis prelungirea scadențelor și reducerea presiunii pe termen scurt. În plus, revenirea țării pe piața internațională în 2024 a permis guvernului să finanțeze răscumpărarea a trei euroobligațiuni în valoare totală de aproximativ 1,8 miliarde USD, cu scadență în 2025, 2027 și 2029, precum și să achite restanțele.

Deficitul de cont curent se va adânci în acest an pe fondul unui deficit comercial mai accentuat, întrucât El Salvador este un importator net de energie (6 % din PIB). Deficitul comercial este structural ridicat și rezultă din cererea puternică de bunuri importate (materiale de construcții, combustibili, echipamente și bunuri de consum), determinată de boom-ul din sectorul construcțiilor și de cheltuielile de consum reziliente. Cu toate acestea, deficitul este aproape compensat de remitențele expatriaților. În 2027, se preconizează că deficitul de cont curent se va modera datorită unei scăderi treptate a prețurilor la energie. Exporturile de îmbrăcăminte vor continua să beneficieze de acces preferențial pe piața SUA, dar exporturile de cafea vor rămâne afectate de fenomenul El Niño. În plus, fluxurile de remitențe vor continua să se normalizeze, întrucât înăsprirea politicii de imigrație a SUA a blocat imigrația salvadoriană. Turismul va oferi un contrapondere. Investițiile străine directe (mai puțin de 2 % din PIB) nu vor fi suficiente pentru a acoperi deficitul, care va continua să fie finanțat prin fluxuri de portofoliu și plăți multilaterale, sub rezerva reluării plăților din partea FMI. În cele din urmă, rezervele valutare ale Banco de El Salvador (BCR) au atins un nivel record de 5,1 miliarde USD în aprilie 2026 (față de un minim de 2,4 miliarde USD la sfârșitul anului 2022), susținute de remitențe puternice și de acordul de finanțare încheiat cu FMI. Acestea acoperă aproximativ trei luni de importuri. Lichiditatea externă este susținută în continuare de activele în valută deținute de băncile comerciale, care au totalizat 3 miliarde USD la jumătatea anului 2026.

Președintele Bukele este pe cale să obțină un al treilea mandat în 2027

Președintele Nayib Bukele a fost ales pentru prima dată în februarie 2019 pentru un mandat de cinci ani și a fost reales în februarie 2024. În iulie 2026, a câștigat – fără contracandidat – alegerile primare ale partidului său de dreapta, Nuevas Ideas, pregătind terenul pentru candidatura sa la un al treilea mandat consecutiv în cadrul alegerilor generale din februarie 2027. Eforturile sale de a fi reales au fost facilitate de o serie de reforme constituționale adoptate de majoritatea calificată a partidului Nuevas Ideas din Congres (54 din 60 de locuri). În 2021, demiterea și înlocuirea judecătorilor Curții Constituționale și a procurorului general cu aliați ai administrației i-au permis să candideze pentru un al doilea mandat. Apoi, în iulie 2025, limita mandatelor a fost eliminată, iar durata mandatului prezidențial a fost prelungită de la cinci la șase ani; sistemul electoral a fost schimbat într-unul cu un singur tur, iar alegerile din 2029 au fost devansate pentru 2027. În aprilie 2026, normele care reglementează numirea judecătorilor la Tribunalul Electoral Suprem au fost, de asemenea, modificate pentru a conferi Congresului autoritatea exclusivă asupra instanței. Aceste diverse măsuri au fost posibile datorită popularității excepționale de care se bucura președintele Bukele – acesta a înregistrat un rating de aprobare de până la 94% în martie 2026 – ca urmare a transformării situației de securitate a țării. Rata omuciderilor a scăzut la 1,3 persoane la 100.000 de locuitori în 2025, cea mai scăzută din toată America Latină. Starea de urgență, care se află în vigoare neîntreruptă din martie 2022, suspendă anumite garanții procedurale și autorizează arestările fără mandat. Lansarea unei strategii în domeniul digital și al inteligenței artificiale va completa discursul de campanie al președintelui și va urmări să pună în evidență acțiunile guvernului care depășesc sfera securității. Cu toate acestea, slăbirea sistemelor de control și echilibru alimentează incertitudinea cu privire la cadrul juridic și de reglementare, ceea ce afectează încrederea investitorilor.

Legăturile strânse cu administrația Trump vor rămâne piatra de temelie a politicii externe a El Salvadorului. Acest lucru se reflectă în cooperarea în domeniul migrației (acceptarea persoanelor deportate) și al securității, într-un acord comercial reciproc semnat în ianuarie 2026 și într-o vizită în mai 2026 a unei delegații a Departamentului de Stat al SUA însoțită de investitori. În același timp, El Salvador își va menține relațiile economice cu China, în special în ceea ce privește finanțarea infrastructurii, fără a submina prioritatea acordată Washingtonului. În cele din urmă, integrarea regională va continua alături de Guatemala și Honduras.

Ultima actualizare: august 2026