Nicaragua

Activitate determinată de consum, dar afectată de înăsprirea politicii SUA

Creșterea economică se va încetini în 2025 sub impactul majorării tarifelor vamale americane începând cu luna august și al înăspririi politicii de imigrație a SUA. Nu se preconizează că remitențele substanțiale din SUA înregistrate în primul trimestru, determinate de îngrijorările emigranților nicaraguani, vor continua pe tot parcursul anului.

În 2026, se preconizează că activitatea economică va încetini din nou – într-un ritm și mai accentuat – pe măsură ce factorii care frânează creșterea economică în 2025 își vor face pe deplin simțită prezența. Desigur, consumul privat (70% din PIB) va rămâne principalul motor al economiei și beneficiază de o inflație moderată, care se situează la limita superioară a intervalului țintă (3% +/- 1%) stabilit de Banca Centrală a Nicaraguei (CBN). Urmând exemplul Rezervei Federale a SUA (Fed), CBN a redus rata dobânzii de referință de trei ori de la sfârșitul anului 2024, stabilind-o la 6,25% în ianuarie 2025 și menținând un diferențial pozitiv față de Fed. Se preconizează că BCN își va continua politica de relaxare monetară în concordanță cu Fed, fiind așteptate noi reduceri până la sfârșitul anului 2025 și la începutul anului 2026. Remitențele (26,6% din PIB în 2024), dintre care 82,6% provin din SUA, vor continua să susțină consumul. Cu toate acestea, remitențele expatriaților ar putea scădea ca urmare a înăspririi politicii de imigrație a SUA: în primul rând, prin introducerea unei taxe de 1% în SUA asupra transferurilor nebancare începând din ianuarie 2026; în al doilea rând, prin revocarea statutului de rezident legal temporar al unui număr de 532.000 de cetățeni din America Centrală, inclusiv din Nicaragua; și, în ultimul rând, prin securizarea frontierei cu Mexicul. Peste un milion de cetățeni nicaraguani trăiesc în SUA, inclusiv aproape 300.000 de imigranți ilegali. Investițiile publice vor continua să crească, în special în cadrul Programului de Investiții Publice (8,1% din PIB în 2025), care va susține sectorul construcțiilor. Investițiile străine din SUA și din alte țări occidentale vor rămâne moderate, fiind împiedicate de mediul de afaceri nefavorabil. Autoritățile vor consolida legăturile cu China, care finanțează proiecte precum transformarea unui aeroport militar într-un terminal civil (400 de milioane de dolari), centrale solare și autostrăzi. Cu toate acestea, consumul public va rămâne limitat de restricțiile fiscale, ceea ce se reflectă în special în reducerile din funcția publică și în concentrarea cheltuielilor asupra ajutoarelor acordate companiilor exportatoare și repatriaților din SUA.

Deși SUA au reprezentat 52% din exporturile Nicaraguei în 2024 (fiind cel mai mare client al acesteia), în august 2025 SUA au instituit o taxă vamală de 18% asupra mărfurilor importate din Nicaragua. Mai multe sectoare sunt expuse, inclusiv cel al confecțiilor (20% din totalul exporturilor), întrucât Nicaragua este al doilea furnizor al SUA dintre țările membre ale CAFTA-DR. Exporturile de cabluri electrice pentru industria auto (10 %), de produse din carne de vită (10 %) și de trabucuri de lux (6,3 % din total, dintre care 78 % sunt destinate SUA) vor fi, de asemenea, supuse presiunilor. Se preconizează o pierdere a competitivității în comparație cu țările vecine care beneficiază de tarife mai mici. La aceasta se adaugă amenințarea SUA de a exclude Nicaragua din acordul de liber schimb CAFTA-DR. În cele din urmă, sectorul turismului va rămâne subdezvoltat din cauza reticenței guvernului și a mediului de afaceri local, care descurajează investitorii.

Conturi publice solide și o poziție externă confortabilă

Regimul menține o politică fiscală strictă, limitată atât de datoria publică ridicată, cât și de accesul restrâns la finanțare internațională, și menită să păstreze o marjă de manevră în cazul deteriorării relațiilor cu SUA. Această disciplină fiscală a permis guvernului să înregistreze excedente bugetare începând din 2022, susținute de o creștere robustă. Pentru 2025, bugetul prevede venituri de 4,3 miliarde USD (20,8% din PIB, +14,5% față de 2024) și cheltuieli de 4,2 miliarde USD (20,2% din PIB), o creștere semnificativă a investițiilor (+36,7%) explicând reducerea moderată a excedentului bugetar preconizat pentru 2025 și 2026. Cheltuielile sunt alocate în principal sănătății (17%), educației (12%), infrastructurii (13%) și securității (10%). În plus, eforturile de susținere a programelor sociale vor fi menținute. Se preconizează că guvernul va continua să impună reduceri de personal. În plus, între ianuarie și aprilie 2025, veniturile au crescut cu 15,4 %, impulsionate de îmbunătățirea colectării impozitelor. Cu toate acestea, se preconizează că acest ritm va fi încetinit de scăderea remitențelor preconizată pentru 2026.

Tendința descendentă a ratei datoriei publice va continua, pe fondul excedentelor primare și al creșterii economice moderate. Aproape întreaga datorie publică este denominată în dolari americani (93 %), ceea ce o face sensibilă la riscul valutar, deși acesta din urmă este atenuat de rezervele internaționale solide și de un regim de curs de schimb fix. Datoria externă a Nicaraguei (85 % din total în 2024) va rămâne în mare parte contractată în condiții concesionale. Aproximativ 78 % este deținută de creditori multilaterali, inclusiv Banca Interamericană de Dezvoltare (28 % la sfârșitul anului 2023), Banca Central-Americană pentru Integrare Economică (27 %) și Banca Mondială (11 %). Cu toate acestea, accesul la piețele internaționale va rămâne practic imposibil, iar finanțarea din partea organizațiilor multilaterale ar putea scădea treptat sub presiunea SUA.

În ceea ce privește conturile externe, excedentul de cont curent va crește în 2025, alimentat de remitențe mai mari (+11,9% între ianuarie și aprilie 2025) și de prețurile aurului (18% din totalul exporturilor în 2024), pe fondul intensificării exploatării aurului. Cu toate acestea, excedentul s-ar putea reduce în 2026 sub efectele combinate ale scăderii cererii din SUA, creșterii tarifelor americane și scăderii remitențelor expatriaților. În plus, subinvestițiile, deficitul de forță de muncă cauzat de emigrația în masă și riscurile climatice vor afecta sectoare-cheie precum cel al cafelei (7% din totalul exporturilor în 2024). Excedentul de cont curent va continua să susțină rezervele valutare, care se ridicau la 6,7 miliarde USD în aprilie 2025, acoperind importurile pe șase luni. Acest nivel ar trebui să fie suficient pentru a menține paritatea cordobei față de dolar.

Consolidarea unui regim autoritar din ce în ce mai izolat

Daniel Ortega este președintele Nicaraguei din ianuarie 2007, iar soția sa, Rosario Murillo, este oficial copreședintă din ianuarie 2025. Partidul lor, Frontul Sandinist de Eliberare Națională (FSLN, sandiniștii), deține 76 din cele 92 de locuri din Adunarea Națională. Cuplul exercită puterea absolută într-un regim caracterizat prin reprimarea oponenților, eradicarea societății civile organizate și neutralizarea puterilor de echilibru. Alegerile generale, care au fost amânate până în noiembrie 2027, nu vor aduce, probabil, o schimbare la putere. Pe plan intern, regimul își continuă strategia de control, ilustrată de o reformă constituțională adoptată în ianuarie 2025. Aceasta vizează consolidarea puterii executive prin prelungirea mandatului prezidențial (de la cinci la șase ani), crearea funcției de copreședinte, deținută în prezent de Murillo, și eliminarea independenței puterilor legislativă și judiciară. Această măsură a fost însoțită de revocarea statutului juridic al mii de ONG-uri, de privarea de cetățenie a sute de disidenți (dintre care unii au devenit apatrizi) și de retragerea din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului în februarie 2025. Familia Ortega îi împinge pe protestatari să fugă, în principal în SUA și Costa Rica. Cu toate acestea, unii dintre acești refugiați ar putea fi trimiși înapoi în Nicaragua din cauza înăspririi politicii de imigrare a SUA.

Izolarea internațională se accentuează. Sancțiunile europene împotriva înalților funcționari sunt în vigoare din octombrie 2019 și au fost prelungite cel puțin până în octombrie 2025. Sancțiuni țintite au fost impuse și de SUA, în special prin Legea Renacer din 2021, care autorizează măsuri economice și diplomatice împotriva membrilor regimului și suspendarea împrumuturilor multilaterale. Legea Renacer deschide, de asemenea, calea pentru excluderea Nicaraguei din acordul de liber schimb CAFTA-DR. Regimul rămâne neafectat de aceste sancțiuni, care au un impact redus asupra economiei. Tensiunile cu SUA s-au intensificat după ce guvernul a recunoscut talibanii din Afganistan, a rupt relațiile cu Israelul și în urma măsurilor luate de SUA pentru a restricționa fluxurile migratorii.

În același timp, familia Ortega își consolidează legăturile cu Rusia și China. Un acord bilateral cu Moscova prevede protecția juridică reciprocă a liderilor, în timp ce sunt în curs discuții privind intensificarea cooperării militare. În fine, relațiile cu China s-au consolidat de la alinierea țării la Beijing în 2021. Intrarea în vigoare a acordului de liber schimb la începutul anului 2024 a deschis calea către o implicare tot mai mare a Chinei în sectoare strategice.

Ultima actualizare: august 2025