Liban

Încă la marginea prăpastiei

După o contracție de 7,5% în 2024, care a dus la o scădere cumulată a PIB-ului de aproape 40% începând cu 2019, economia libaneză ar putea înregistra o ușoară redresare, dar se preconizează că va continua să se confrunte cu dificultăți până în 2026, din cauza efectelor negative ale conflictelor geopolitice regionale. În urma războiului de 12 zile dintre Iran și Israel din iunie 2025, persistă un risc ridicat pentru economia libaneză, în principal din cauza fragilității armistițiului dintre Israel și Iran și a preocupărilor de securitate care decurg din acesta. O reluare a ostilităților ar reprezenta o amenințare gravă pentru economia fragilă a Libanului, având în vedere implicarea Hezbollahului și expunerea geografică a țării. În schimb, dacă guvernul libanez va reuși să rezolve problema dezarmării Hezbollahului înainte de alegerile programate pentru mai 2026, așa cum au solicitat SUA, țările din Golf și alte națiuni occidentale, îmbunătățirea condițiilor de securitate va putea susține perspectivele de creștere. În cazul în care conflictul se va intensifica și dezarmarea va eșua, există riscul unor daune materiale suplimentare aduse infrastructurii, în special în sudul Libanului. Acest lucru ar putea duce la o nouă strămutare semnificativă a populației și la o scădere suplimentară a activității economice în diverse sectoare, inclusiv turismul, comerțul și comerțul cu amănuntul.

Se preconizează că situația financiară va rămâne precară, inflația anuală situându-se în jur de 14 % în mai 2025, în scădere față de maximele înregistrate în perioada de criză (aproximativ 220 % în 2023), dar continuând totuși să erodeze veniturile reale. Lira libaneză s-a stabilizat pe piața paralelă la aproximativ 89 500–90 000 pentru un dolar american începând din iulie 2023 (față de 111 000 în martie 2023), deși accesul la dolari rămâne restricționat, chiar dacă limitele de retragere au crescut. Rezervele valutare sunt limitate (situându-se la 11 miliarde USD la sfârșitul lunii iunie 2025, în ciuda unei creșteri de 2,75 miliarde USD față de iulie 2023), iar stabilizarea monetară s-a bazat mai mult pe limitarea lichidității locale decât pe refacerea rezervelor de siguranță. În ciuda suspendării serviciului datoriei publice, estimată la aproximativ 150 % din PIB, țara continuă să înregistreze un deficit fiscal semnificativ. Între timp, eforturile de relansare a turismului, care a reprezentat în trecut 20 % din PIB, au înregistrat unele progrese, în special după ce Kuweitul și Emiratele Arabe Unite au ridicat interdicțiile de călătorie în mai 2025, dar sectorul rămâne vulnerabil la o reluare a ostilităților. De asemenea, Libanul se confruntă cu daune legate de conflict estimate la 14 miliarde USD, în timp ce nevoile de reconstrucție pentru perioada 2025–2026 depășesc 11 miliarde USD. Un aspect crucial este faptul că orice escaladare a tensiunilor ar întârzia reformele sistemice solicitate de FMI și de alți parteneri, ar descuraja investițiile și ar prelungi inflația ridicată, șomajul și stagnarea economică până în 2026 și dincolo de acest an.

În 2025, SUA au introdus o taxă vamală de 10% asupra importurilor din Liban, ca parte a ajustării sale comerciale globale mai ample. Deși această măsură va crește ușor costul exporturilor către SUA, se preconizează că efectul său general asupra economiei libaneze va fi minim. Exporturile Libanului către SUA reprezintă mai puțin de 1% din PIB și sunt alcătuite în mare parte din produse de nișă, destinate adesea diasporei, precum produsele alimentare prelucrate, textilele și produsele artizanale. Aceste exporturi nu sunt foarte sensibile la variațiile de preț, iar cererea nu va scădea probabil brusc. În ceea ce privește perspectivele economice generale, tarifele vor avea probabil un impact neglijabil asupra creșterii economice și a balanțelor comerciale. În cazul în care prețurile globale ale petrolului ar scădea, acest lucru ar putea genera un potențial beneficiu indirect pentru Liban, sub forma unei reduceri a costurilor importurilor de energie. Cu toate acestea, viabilitatea acestui rezultat depinde de condițiile predominante de pe piață. În ansamblu, măsura are un caracter mai degrabă simbolic și nu reprezintă o amenințare serioasă pentru sectorul extern al Libanului, deja restricționat.

Deficite gemene nesustenabile și stocul de datorie

Deficitul de cont curent va rămâne semnificativ (aproximativ 15% din PIB), în principal din cauza slăbiciunilor structurale, a distorsiunilor generate de criză și a șocurilor externe. Balanța comercială a țării este întotdeauna puternic deficitară, importurile depășind cu mult exporturile. Acest lucru se datorează dependenței de bunuri străine, precum combustibilul, produsele alimentare și bunurile de consum. Exporturile vor rămâne limitate, întrucât țara se caracterizează printr-o bază economică restrânsă și necompetitivă, din cauza infrastructurii precare, a capacității industriale limitate și a instabilității politice cronice. Deși moneda s-a depreciat dramatic, acest lucru nu s-a tradus printr-o îmbunătățire a performanței exporturilor, deoarece capacitatea de producție s-a prăbușit, iar importurile esențiale rămân inelastice. Sursele tradiționale utilizate pentru finanțarea acestui deficit, precum remitențele, turismul, intrările de capital din partea diasporei și finanțarea din partea partenerilor multilaterali și bilaterali, cum ar fi statele din Golf, au scăzut semnificativ de la criza financiară din 2019 și de la intrarea ulterioară în incapacitate de plată. Lipsa investițiilor străine și a sprijinului din partea donatorilor, agravată de impasul politic și de amenințările regionale crescute, a restricționat și mai mult finanțarea externă.

În martie 2025, noul guvern al Libanului a adoptat bugetul de stat pentru anul respectiv prin decret al cabinetului, o măsură considerată necesară pentru restabilirea controlului fiscal după ani de impas instituțional. Bugetul prevede un deficit relativ redus, de aproximativ 1,1 % din PIB (aproximativ 196 de milioane de dolari, pe baza unor venituri estimate la 4,6 miliarde de dolari și a unor cheltuieli totale de 4,8 miliarde de dolari). Acest deficit modest reflectă o creștere semnificativă a încasărilor, susținută de o aplicare mai strictă a legii și de venituri fiscale mai mari, inclusiv creșteri notabile ale veniturilor din TVA și din impozitul pe venit. Cheltuielile au fost, de asemenea, ținute sub control, reflectând eforturile de limitare a cheltuielilor publice. Cu toate acestea, bugetul exclude costurile legate de reconstrucția post-conflict (cu Israelul) și alte nevoi de urgență și a fost criticat pentru lipsa unei strategii de investiții orientate spre viitor, în special în domeniul infrastructurii. Perspectivele pentru 2026 vor depinde în mare măsură de capacitatea guvernului de a pune în aplicare schimbări structurale, cum ar fi îmbunătățirea respectării obligațiilor fiscale, reformarea cheltuielilor salariale din sectorul public și lărgirea bazei de venituri, asigurându-și, în același timp, sprijinul donatorilor internaționali și al FMI. În cazul în care nu se înregistrează progrese pe aceste fronturi, va persista riscul unei noi creșteri a deficitului Libanului și a presiunii asupra bugetului.

Scena politică fragmentată va afecta reformele

Perspectivele politice ale Libanului sunt presteptate cu prudență, dar rămân totuși fragile. După treisprezece încercări eșuate, Parlamentul l-a ales pe Joseph Aoun ca al 14-lea președinte al țării, care, la rândul său, l-a numit pe Nawaf Salam în funcția de prim-ministru. Formarea unui nou guvern a pus capăt unui vid instituțional prelungit și a marcat revenirea la funcționarea de bază a statului. Noua administrație a reluat dialogul cu FMI, a instituit unele reforme legislative în domeniul bancar și al finanțelor publice și a luat măsuri pentru a răspunde preocupărilor internaționale. Cu toate acestea, mediul politic este departe de a fi stabil. În rândul elitei politice persistă diviziuni profunde, iar influența continuă a Hezbollah asupra securității și procesului decizional rămâne un punct sensibil major pentru donatorii occidentali și din Golf, limitând posibilitatea unui sprijin financiar pe scară largă.

Situația de securitate din regiunea sudică (dar nu numai acolo) rămâne una dintre cele mai instabile zone ale peisajului politic și economic al țării, în ciuda eforturilor recente de a atenua tensiunile. În ciuda armistițiului mediat de SUA, încheiat între Hezbollah și Israel în noiembrie 2024, ciocnirile sporadice au continuat între cele două părți, iar riscul unei noi escaladări rămâne ridicat. Sub presiunea SUA, guvernul libanez încearcă să dezarmeze Hezbollah. Cu toate acestea, gruparea a refuzat să facă acest lucru, cu excepția cazului în care Israelul își încetează atacurile, ceea ce pare a fi o sarcină imposibilă.

Capacitatea guvernului de a promova reforme semnificative, de a restabili încrederea publicului și de a se pregăti pentru alegerile parlamentare din 2026 va fi esențială. Dacă guvernul continuă să înregistreze progrese, Libanul ar putea începe să-și recâștige credibilitatea internațională și să pună bazele unei redresări pe termen lung. În caz contrar, există riscul ca țara să alunece din nou în paralizie și să-și agraveze declinul economic și instituțional.

Ultima actualizare: august 2025