Germania
România
Italia
Turcia
Grecia
ChinaO creștere moderată pe fondul unor tendințe în schimbare în ceea ce privește consumul și investițiile
Se preconizează că creșterea economică se va modera în 2025, înainte de a înregistra o ușoară accelerare în 2026, dar va rămâne în jurul mediei istorice. Consumul privat va fi din nou principalul motor al creșterii, susținut de creșterea salariilor reale, de rata scăzută a șomajului și de anticiparea consumului în perspectiva adoptării monedei euro. Se preconizează, de asemenea, că relaxarea monetară treptată va spori capacitatea de cheltuieli a gospodăriilor prin reducerea costurilor de serviciu al datoriei. Cu toate acestea, creșterea consumului va fi mai puțin robustă decât în 2024, parțial din cauza nivelului mai ridicat al prețurilor după expirarea măsurilor de stabilizare a inflației, inclusiv a cotelor reduse de TVA și a subvențiilor la energia electrică pentru sectorul corporativ. Se preconizează că exporturile nete se vor deteriora în 2025, dar s-ar putea redresa treptat în 2026, impulsionate de o revenire anticipată a economiei germane.
Instabilitatea politică a Bulgariei, caracterizată de guverne de coaliție de scurtă durată, a întârziat reformele necesare pentru a accesa întreaga sumă de 5,5 miliarde EUR din Mecanismul de redresare și reziliență (RRF) al UE. Aceste reforme vizează îmbunătățirea calității instituțiilor și soluționarea deficitului de forță de muncă și de competențe. Întârzierea în implementarea acestor schimbări a dus la o pierdere de aproximativ 600 de milioane de euro din subvenții, fluxurile de fonduri rămase fiind estimate acum la 3-3,5 miliarde de euro (adică 2,9-3,4% din PIB). În urma stabilizării politice, se preconizează reluarea absorbției fondurilor UE în perioada 2025-2026, ceea ce ar trebui să stimuleze investițiile publice. Cu toate acestea, întârzierea de 15 luni în ceea ce privește reformele va expune țara la reduceri suplimentare de finanțare, cu excepția cazului în care guvernul accelerează reformele sau obține o prelungire a termenului limită dincolo de august 2026. În ceea ce privește sectorul privat, se preconizează o creștere a investițiilor datorită relaxării monetare și unui climat politic mai stabil, cu condiția ca această stabilitate să persiste.
Inflația a crescut la începutul anului 2025 ca urmare a reinstituirii cotelor standard de TVA și a ajustărilor prețurilor administrative. Se preconizează că inflația va scădea în 2026, pe măsură ce aceste efecte temporare se vor atenua. Cu toate acestea, presiunea ascendentă asupra inflației va persista din cauza creșterii salariilor reale pe fondul unei piețe a muncii restrânse. În plus, la începutul anului 2026, trecerea la euro ar putea duce la creșteri moderate ale prețurilor, întrucât reevaluările prețurilor în timpul procesului de conversie ar putea declanșa ajustări în sens ascendent, determinate fie de factori economici, fie de efectele de rotunjire. Este probabil ca aceste creșteri să fie mai pronunțate în sectoare precum turismul și comerțul cu amănuntul, unde costurile din meniuri și practicile de rotunjire pot avea un impact semnificativ.
Beneficiile Bulgariei legate de adoptarea monedei euro și a spațiului Schengen sunt contrabalansate de presiunile generate de războiul comercial
Politica fiscală va rămâne stimulativă, deși nu în mod excesiv. Bugetul pentru 2025 a fost structurat astfel încât să fie aliniat la criteriile de convergență pentru adoptarea monedei euro, care impun menținerea deficitului sub 3% din PIB. Se preconizează că expirarea reducerilor de TVA și majorarea accizelor la tutun vor contribui la consolidarea veniturilor fiscale. Pe partea cheltuielilor, politicile vor continua să susțină consumul prin salarii mai mari în sectorul public și cheltuieli sociale sporite. Se preconizează că aceste ajustări bugetare vor reduce ușor deficitul public față de 2024, care se va menține la niveluri moderate. Costurile relativ scăzute ale serviciului datoriei din Bulgaria vor fi amplificate de adoptarea monedei euro, deoarece se așteaptă ca aceasta din urmă să reducă și mai mult costurile de finanțare. Un prim indiciu al îmbunătățirii încrederii investitorilor îl reprezintă recenta îmbunătățire a ratingului de credit suveran al Bulgariei de către unele dintre principalele agenții de rating.
Se preconizează că integrarea Bulgariei în economia europeană va avea efecte pozitive susținute asupra comerțului său internațional. Se anticipează că aderarea la Spațiul Schengen la începutul anului 2025 va reduce costurile logistice pentru comerț și va elimina barierele din calea expansiunii companiilor din sectorul transporturilor din Bulgaria pe piețele europene, un sector în care firmele din Europa de Est dețin, de obicei, o cotă de piață dominantă datorită avantajului competitiv reprezentat de costurile mai mici ale forței de muncă. Deși beneficiile adoptării monedei euro – prevăzută să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026 – sunt oarecum limitate din cauza ancorării actuale a levului bulgar la euro, aderarea la zona euro va elimina costurile de conversie valutară, ceea ce va sprijini și mai mult comerțul internațional, în special în sectorul turismului. Cu toate acestea, aceste beneficii ale integrării nu vor compensa pe deplin factorii ciclici care frânează cererea externă în 2025. Se preconizează că creșterea economică din Germania, un partener comercial cheie, va rămâne stagnantă în acest an, în timp ce creșterea economiei României nu își va atinge potențialul. În ciuda expunerii relativ mai reduse a Bulgariei la cererea din SUA în comparație cu alte economii est-europene, războiul comercial va reprezenta probabil o provocare pentru cererea externă, cu efecte indirecte prin țări terțe, în special Germania. În același timp, importurile vor crește ca urmare a majorărilor cheltuielilor de apărare, care implică importuri semnificative, facilitate de o clauză de derogare care exclude aceste cheltuieli din Pactul de stabilitate și creștere. În ansamblu, se preconizează că acești factori vor conduce la creșterea deficitului comercial al Bulgariei în 2025, urmând ca o îmbunătățire să aibă loc în 2026.
Volatilitate politică și provocări instituționale pe fondul tranziției către zona euro
În 2025, peisajul politic al Bulgariei rămâne turbulent și a fost dominat de o criză prelungită, care a înregistrat șapte alegeri parlamentare începând cu 2021, cu un risc iminent al unor a opta alegeri anticipate. Alegerile din octombrie 2024 nu au reușit din nou să producă o majoritate clară și, prin urmare, un guvern stabil, reflectând o fragmentare profundă și apatia alegătorilor. Partidul de centru-dreapta GERB, condus de Boyko Borisov, a obținut cele mai multe locuri (69/240), dar a rămas cu mult sub pragul majorității, în timp ce coaliția reformistă PP-DB și partidul ultranaționalist „Renaștere” s-au clasat pe locurile următoare în ceea ce privește numărul de locuri. La 16 ianuarie 2025, Rosen Zhelyazkov, din partea partidului GERB, a fost ales prim-ministru și conduce un guvern minoritar împreună cu BSP (de centru-stânga) și ITN (populist, social-conservator), cu sprijinul partidului liberal APS, o facțiune rezultată din destrămarea partidului DPS. Cu toate acestea, coaliția este fragilă, se bazează pe partide cu orientări ideologice disparate și se confruntă cu provocări în abordarea problemelor sistemice, precum corupția și reforma justiției. Acest lucru a fost ilustrat rapid de defecțiunea din aprilie 2025 a partidului APS, nemulțumit de sprijinul acordat guvernului de către DPS-NN, cealaltă facțiune a partidului DPS. Liderul DPS-NN, Delyan Peevski, care a fost sancționat de SUA și Marea Britanie pentru presupuse practici de cumpărare de voturi și fraudă electorală, a devenit esențial pentru coaliție. Situația a erodat și mai mult încrederea în instituții, doar 10 % dintre bulgari considerând că alegerile din țară sunt corecte. Influența președintelui Rumen Radev, deși limitată de reformele constituționale din 2023, rămâne semnificativă, în special prin intermediul guvernelor interimare.
Aderarea Bulgariei la zona euro, programată pentru 1 ianuarie 2026, reprezintă o etapă crucială în integrarea națiunii în cadrul economic european. Acest obiectiv constituie o forță unificatoare pentru coaliția de guvernare și servește la obținerea unui sprijin ocazional din partea altor partide politice pro-europene, precum PP-DB, care pledează pentru o aliniere mai profundă la UE. Cu toate acestea, adoptarea monedei euro s-a confruntat cu o opoziție publică semnificativă, alimentată de îngrijorări privind o potențială manipulare a prețurilor, erodarea autonomiei monetare și întârzierile în implementarea reformelor impuse de UE. Influența crescândă a partidelor naționaliste, inclusiv Revival și MECH, susținută de deziluzia generalizată față de establishmentul politic, exacerbează aceste îngrijorări și prezintă riscul unui regres democratic și mai accentuat, ceea ce constituie o amenințare la adresa stabilității eforturilor de integrare europeană ale Bulgariei.
Privind spre 2026, perspectivele politice depind de capacitatea guvernului Zhelyazkov de a-și stabiliza coaliția odată ce țara va adera la zona euro și va beneficia de fondurile UE, sau de eventualitatea ca alte alegeri să reaprindă criza. Aderarea la zona euro ar putea spori încrederea investitorilor, dar ar putea exacerba diviziunile politice în cazul unei creșteri bruște a inflației. Corupția persistentă, restricțiile asupra libertății presei și ineficiența sistemului judiciar amenință obiectivele de integrare ale Bulgariei în UE, inclusiv aderarea deplină la spațiul Schengen. Scindarea partidului DPS și influența în scădere a partidelor tradiționale, precum BSP, prefigurează un peisaj politic instabil, în care grupările populiste și de extremă dreapta câștigă teren. Fără o coaliție coezivă, capabilă să facă față neîncrederii publice și presiunilor externe, precum influența Rusiei, Bulgaria riscă o instabilitate prelungită, care îi va submina progresul democratic și economic.