Rwanda

O creștere puternică determinată de investiții și servicii

În 2024, PIB-ul Rwandei a crescut cu 8,9%, impulsionat de o redresare a producției agricole (+5%) după un an 2023 afectat de inundații care au avut un impact asupra randamentelor, precum și de o creștere puternică în industrie (+10%) și în sectorul serviciilor (+10%).

În 2025, se preconizează o ușoară încetinire a creșterii, pe măsură ce producția agricolă se va stabiliza. Activitatea economică va continua să fie impulsionată în principal de sectorul serviciilor — principalul motor al creșterii datorită ponderii sale în economie (46 %) — inclusiv turismul de afaceri, telecomunicațiile și serviciile financiare. Industria se va extinde, de asemenea, în special în domeniul construcțiilor și al rafinării mineralelor. Se preconizează că creșterea economică se va menține la un nivel similar în 2026, în ciuda reducerii ajutorului extern (în special a încetării sprijinului din partea USAID) și a introducerii unor noi taxe pe bunuri (cum ar fi TVA-ul pentru anumite produse), care ar putea frâna ușor consumul. Acest ritm de creștere ar urma să fie susținut de creșterea investițiilor, în special în proiectul aeroportului Bugesera (în suburbiile orașului Kigali), lansat în 2017, dar întârziat de pandemie și de revizuirile planificării, finalizarea acestuia fiind preconizată între 2027 și 2028. Sunt prevăzute, de asemenea, investiții suplimentare pentru reabilitarea rețelei rutiere și dezvoltarea sistemului de tratare a apelor uzate.

Inflația, care atinsese 14 % în 2023, a scăzut la 4,8 % în 2024, datorită unei redresări a producției agricole care a dus la scăderea prețurilor, precum și efectelor întârziate ale înăspririi politicii monetare (rata dobânzii de politică monetară fiind majorată la 7,5 % în 2024). Se preconizează că creșterea recentă a inflației va continua în a doua jumătate a anului 2025, din cauza deprecierii francului ruandez și a impozitelor mai mari pe combustibil și transport. Cu toate acestea, inflația ar trebui să se mențină în intervalul țintă al băncii centrale, de 2 %–8 % – la aproximativ 7 % –, în timp ce se preconizează că rata dobânzii de politică monetară va fi menținută la 6,5 %. Îmbunătățirea participării pe piața muncii (rata de ocupare a forței de muncă crescând de la 53,1 % la 56 % între primul trimestru al anului 2024 și cel al anului 2025) a determinat o scădere a ratei șomajului la 14,9 % în 2024 (-2,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent). Cu toate acestea, șomajul rămâne ridicat în rândul femeilor (17,6 %) și al tinerilor (18,5 %).

Deficite duble între eforturile de reformă și constrângerile de investiții

Anul fiscal 2024-2025 (de la 1 iulie 2024 până la 30 iunie 2025) a înregistrat un deficit ușor mai micdecât cel preconizat, de 5,5 % din PIB, în principal datorită veniturilor fiscale provenite din bunuri și servicii și din comerțul exterior, care au compensat evoluția mai slabă a impozitului pe venit, cauzată de creșterile salariale modeste și de o contracție pe termen scurt a pieței muncii. Pentru exercițiul fiscal 2025-2026, se preconizează că cheltuielile de funcționare vor scădea cu 1,1 % din PIB, creșterea cheltuielilor cu pensiile fiind mai mult decât compensată de o reducere a cheltuielilor curente ale administrației publice. Se preconizează că veniturile publice vor crește cu 475 de milioane de dolari, în ciuda unei scăderi a ajutorului extern (–110 milioane de dolari față de previziunile inițiale). Cu toate acestea, investițiile majore în aeroportul din Kigali și în compania aeriană națională RwandAir (echivalente cu 3 % din PIB), alături de o cheltuială excepțională de 0,9 % din PIB datorată depășirii costurilor proiectelor, se preconizează că vor crește semnificativ deficitul public pentru anul fiscal 2025-2026.

Pe termen mediu și în cadrul unui acord cu FMI, Rwanda s-a angajat să urmeze o traiectorie de consolidare fiscală începând din 2023, al cărei obiectiv este reducerea treptată a deficitului public la 3% din PIB până în 2030, prin utilizarea a două pârghii principale: reforma contribuțiilor la pensii și o revizuire treptată a sistemului fiscal. Începând cu 1 ianuarie 2025, rata contribuției la pensii a fost dublată, crescând de la 6 % la 12 % din salariul brut și fiind împărțită în mod egal între angajatori și angajați. Această rată va crește ulterior cu două puncte procentuale pe an începând din 2027, pentru a ajunge la 20 % în 2030, în vederea asigurării sustenabilității sistemului de securitate socială din Rwanda. În același timp, între 2025 și 2030 va fi implementată treptat o reformă fiscală ambițioasă. Aceasta vizează lărgirea bazei de impozitare prin îmbunătățirea impozitării activităților nedeclarate, eliminarea treptată a anumitor scutiri de TVA (în special pentru telefoane, vehicule hibride, bere și servicii de transport), raționalizarea stimulentelor fiscale privind impozitul pe venit pentru a spori atractivitatea investițiilor private, precum și introducerea TVA-ului pentru combustibilii fosili, în vederea combaterii poluării și a emisiilor de gaze cu efect de seră. Se preconizează că datoria publică, situată la aproximativ 80 % din PIB, va continua să crească în 2026, din nou ca urmare a investițiilor. Aproximativ 80 % din datoria publică sau garantată de stat a Rwandei este deținută de creditori externi, dintre care trei sferturi sunt creditori multilaterali, majoritatea provenind din finanțare extrem de concesională acordată de Banca Mondială.

Pe plan extern, contul curent se află structural într-un deficit semnificativ și se preconizează că acesta va continua să se adâncească în 2025 și 2026. Exporturile vor fi susținute de producția agricolă, de dezvoltarea rafinării minereurilor, de turism și de ajustarea continuă a cursului de schimb real efectiv. Cu toate acestea, importurile legate de proiectul aeroportului din Kigali, dependența de alimente și energie, precum și cheltuielile menite să sporească reziliența infrastructurii la evenimentele climatice vor menține deficitul comercial la același nivel ca în 2024. Creșterea plăților de dobânzi la împrumuturile comerciale și reducerea ajutorului internațional vor spori, de asemenea, presiunile asupra contului curent. Acest deficit va fi finanțat prin îmbunătățiri la nivelul contului financiar, în special prin creșterea investițiilor străine directe (ISD), inclusiv din Qatar, care cofinanțează construcția aeroportului.

Stabilitatea politică internă și tensiunile regionale

Președinte al țării din 2000, Paul Kagame a fost, fără surprize, reales pe 15 iulie 2024, cu peste 99% din voturi. Deși este acuzat în mod regulat că reduce la tăcere disidența – oponenții fiind arestați frecvent –, i se atribuie totuși meritul pentru restabilirea păcii civile, a stabilității politice și a reducerii semnificative a sărăciei (43% în 2023, comparativ cu 75% în 2000). La nivel regional, Rwanda duce o politică externă activă, marcată de multiple intervenții militare, care combină aspecte de securitate, diplomatice și economice. Kigali este implicată în conflictul din Kivu, în estul RDC, încă din 2012, prin sprijinul acordat grupării M23 – o formațiune armată care pretinde că apără tutsii congolezi – și prin prezența trupelor sale, fapt confirmat de ONU. Intervenția se bazează, în primul rând, pe motive de securitate, scopul fiind neutralizarea FDLR, un grup armat hutu care a fugit din Rwanda după genocidul împotriva tutsiilor din 1994 pentru a se refugia în estul Zairului. În al doilea rând, aceasta abordează rivalitatea cu Uganda și Burundi, conduse de hutuși, care au, de asemenea, o prezență militară în zonă. În cele din urmă, aceasta vizează asigurarea controlului asupra mineralelor strategice, precum coltanul. Acordul de pace semnat cu RDC la Washington în iunie 2025, sub presiunea SUA, prevede retragerea trupelor rwandeze și o cooperare trilaterală în domeniul mineritului (RDC-Rwanda-SUA), dar punerea sa în aplicare rămâne incertă. În același timp, au avut loc negocieri suplimentare la Doha între RDC și M23, sub medierea Qatarului. Discuțiile au dus la o declarație de intenție în iulie 2025, care includea un angajament privind un armistițiu permanent și negocieri oficiale în vederea unui acord de pace cuprinzător care urma să fie semnat cel târziu la 8 august 2025, precum și o foaie de parcurs pentru restabilirea autorității statului în estul RDC.

În același timp, Rwanda își extinde influența în Africa prin angajamente militare multilaterale și bilaterale, care sunt în concordanță cu proiectarea puterii și asigurarea unor câștiguri diplomatice. Rwanda oferă sprijin militar guvernului Republicii Centrafricane, atât prin MINUSCA (misiunea de menținere a păcii a ONU), cât și prin acorduri bilaterale, în schimbul unor concesii în sectoarele minier și agricol. În Mozambic, trupele rwandeze se află în prima linie a luptei împotriva insurgenței islamiste din Cabo Delgado, asigurând astfel, în mod indirect, investițiile internaționale în sectorul gazelor naturale. Acest lucru îi aduce sprijin financiar din partea Uniunii Europene. În cele din urmă, Rwanda participă la misiunea ONU (UNMISS) din Sudanul de Sud.

Ultima actualizare: iulie 2025