Regatul Unit

Redresarea economică rămâne modestă pe fondul unei cereri interne și externe slabe

Se preconizează că economia Regatului Unit va înregistra o creștere modestă până la sfârșitul anului 2026 și în 2027, limitată de consumul redus al gospodăriilor, de costurile ridicate ale împrumuturilor și de un context extern dificil. Deși piața muncii pare să fi depășit punctul cel mai slab, se preconizează că redresarea va fi treptată, în timp ce presiunile inflaționiste reînnoite din 2026 erodează câștigurile obținute din creșterea recentă a salariilor. Costurile mai ridicate ale creditelor ipotecare și incertitudinea continuă cu privire la perspectivele economice afectează, de asemenea, încrederea consumatorilor și activitatea din sectorul imobiliar, limitând posibilitatea unei redresări mai puternice a cererii private. Se preconizează că politica monetară va rămâne relativ restrictivă, întrucât inflația persistentă limitează capacitatea Băncii Angliei de a reduce semnificativ ratele dobânzilor. În consecință, condițiile de finanțare vor rămâne probabil dificile pentru gospodării și întreprinderi pe parcursul unei mari părți a perioadei de prognoză. Cheltuielile guvernamentale și investițiile publice vor continua, prin urmare, să joace un rol important în susținerea creșterii economice, în special prin creșterea cheltuielilor pentru apărare, proiectele de infrastructură și investițiile în sectorul imobiliar. Deși reformele în domeniul planificării ar trebui să susțină treptat activitatea din sectorul construcțiilor și investițiile, este probabil ca eventualele beneficii economice substanțiale să se manifeste mai clar în cursul anului 2027.

Condițiile externe rămân dificile. Creșterea globală mai lentă, tarifele impuse de SUA și slăbiciunea continuă a principalelor piețe de export afectează performanța comercială. Deși relațiile dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană s-au îmbunătățit treptat, fricțiunile comerciale continuă să limiteze exporturile de bunuri. În consecință, se preconizează că creșterea economică va rămâne mai dependentă de cererea internă decât de comerțul exterior.

Numărul insolvențelor corporative rămâne ridicat, în ciuda unei ușoare moderări față de nivelul maxim atins în 2024. Deși nivelul insolvențelor s-a redus în prima jumătate a anului 2026, presiunile s-au intensificat în sectoarele cele mai expuse la costuri energetice mai ridicate, la concurența globală și la o cerere mai slabă, inclusiv furnizorii din industria auto, producătorii de materiale de construcții, producția de metale, transporturile și sectorul imobiliar. Privind în perspectivă, se preconizează că presiunile persistente asupra costurilor, cererea redusă și menținerea ratelor dobânzilor la un nivel ridicat pe o perioadă mai lungă vor contribui la o nouă creștere a insolvențelor la sfârșitul anului 2026 și în 2027.

Poziția fiscală se îmbunătățește lent, în ciuda creșterii datoriei

Se preconizează că deficitul bugetar al Regatului Unit se va reduce treptat în cursul anilor 2026 și 2027, susținut de venituri fiscale mai solide, rezultate din salariile nominale mai mari și din recentele majorări de impozite. Cu toate acestea, se preconizează că și cheltuielile publice vor crește, în special în domeniul apărării, al serviciilor publice și al programelor de investiții. În consecință, se preconizează că datoria publică va continua să crească ca pondere din PIB, deși într-un ritm mai lent decât în ultimii ani. În același timp, se preconizează că Banca Angliei va continua să-și reducă stocul de obligațiuni de stat, deși ritmul de înăsprire cantitativă va rămâne probabil gradual.

Se preconizează că deficitul de cont curent va rămâne, în linii mari, neschimbat pe parcursul perioadei de prognoză. Un excedent considerabil în comerțul cu servicii, susținut de punctele forte ale Regatului Unit în domeniul serviciilor financiare și profesionale, va continua să compenseze o parte din deficitul persistent în comerțul cu bunuri. Creșterea cererii interne și a investițiilor publice va susține probabil creșterea importurilor, limitând orice îmbunătățire semnificativă a balanței externe. Deși majoritatea ajustărilor comerciale post-Brexit au fost acum absorbite de întreprinderi, costurile mai ridicate asociate relației comerciale dintre Regatul Unit și UE continuă să afecteze volumul schimburilor comerciale.

Noua conducere redefinește prioritățile politice

În ciuda obținerii unei majorități parlamentare largi la alegerile generale din 2024, guvernul laburist s-a confruntat cu o scădere a sprijinului public pe parcursul anului 2025 și în prima jumătate a anului 2026. Această situație a culminat cu o schimbare a conducerii în iunie 2026, când prim-ministrul Keir Starmer și-a dat demisia și a fost succedat de Andy Burnham, un fost ministru din cabinetul laburist și primar de lungă durată al regiunii Greater Manchester. Deși noua administrație rămâne dedicată obiectivelor generale ale programului electoral al Partidului Laburist din 2024, Burnham a pus un accent mai mare pe descentralizarea regională, investițiile în locuințe, asistența socială și combaterea șomajului în rândul tinerilor.

Se preconizează că noul guvern se va concentra mai mult pe problemele sociale tradiționale, cu investiții sporite în locuințe, infrastructură locală și dezvoltare regională. Deși sunt probabile noi majorări de impozite, se așteaptă ca acestea să fie mai bine direcționate și mai modeste decât se anticipase anterior, reflectând îngrijorările privind impactul impozitării mai ridicate asupra investițiilor întreprinderilor și cheltuielilor gospodăriilor. Pentru a susține niveluri mai ridicate de investiții publice, respectând în același timp regulile fiscale ale guvernului, se preconizează că finanțarea suplimentară se va baza din ce în ce mai mult pe instituțiile financiare publice și pe vehiculele de investiții public-private, mai degrabă decât exclusiv pe împrumuturile guvernamentale convenționale. Schimbarea conducerii a îmbunătățit poziția Partidului Laburist în sondajele de opinie, deși sprijinul pentru partid rămâne strâns disputat cu Reform UK, ceea ce sugerează un mediu politic mai competitiv. Următoarele alegeri generale nu sunt prevăzute decât în august 2029, deși persistă speculațiile că Burnham ar putea solicita un mandat mai devreme, în cazul în care condițiile economice și tendințele din sondaje vor continua să se îmbunătățească.

În același timp, Regatul Unit continuă să navigheze într-un mediu internațional complex, echilibrându-și relația cu Statele Unite și urmărind în același timp o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană. Cooperarea în domeniul apărării și al securității a devenit un domeniu de angajament din ce în ce mai important, guvernul considerând parteneriatele europene mai solide ca un mijloc de susținere a obiectivelor atât economice, cât și geopolitice.

Plăți

Cecurile sunt încă utilizate pentru plățile comerciale interne și internaționale, deși pentru tranzacțiile internaționale se preferă cambiile și acreditivele. Transferurile bancare – în special transferurile SWIFT – sunt, de asemenea, utilizate frecvent și sunt considerate o metodă de plată rapidă și fiabilă. Debitele directe și ordinele de plată recurente sunt, de asemenea, recunoscute ca soluții practice pentru efectuarea plăților periodice sau anticipate și sunt utilizate pe scară largă în special în tranzacțiile interne. Este acceptabil să se emită facturi atât înainte, cât și după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.

Recuperarea creanțelor

FAZA AMICABILĂ

Procesul de recuperare a creanțelor începe, de obicei, prin trimiterea către debitor a unei somații de plată, urmată de o serie de corespondențe scrise suplimentare, apeluri telefonice și (dacă valoarea creanței permite acest lucru) vizite personale și întâlniri cu debitorul. Procesul de recuperare a creanțelor a fost conceput ca o succesiune de etape, începând cu o fază de recuperare amiabilă (prejudiciară) și ajungând până la litigiu, în cazul în care debitorul nu își îndeplinește obligațiile.

PROCEDURI JUDICIARE

Tribunalul județean are doar competență în materie civilă. Judecătorii se ocupă de cererile privind recuperarea creanțelor, vătămările corporale, încălcarea contractelor referitoare la bunuri sau proprietăți, recuperarea terenurilor și problemele familiale (cum ar fi divorțul și adopția). Cazurile cu o valoare mai mică de 25.000 GBP (sau sub 50.000 GBP pentru cazurile de vătămare corporală) trebuie să aibă prima audiere la tribunalul județean.

Înalta Curte are sediul la Londra, dar dispune și de secții regionale, cunoscute sub denumirea de „District Registries”, răspândite pe întreg teritoriul Angliei și Țării Galilor. Aceasta are trei secții: Secția Queen’s Bench, Secția Chancery și Secția de Familie.

Curtea de Apel are două secții – Secția Civilă și Secția Penală.

Curtea Supremă este compusă dintr-un președinte, un vicepreședinte și doisprezece judecători profesioniști.

Proceduri accelerate (hotărâri sumare)

Pentru a solicita o hotărâre sumară, reclamantul trebuie să obțină de la instanță un formular de notificare a cererii. Acesta trebuie însoțit de o declarație în care reclamantul expune motivele pentru care consideră că ar trebui pronunțată o hotărâre sumară – fie pentru că pârâtul nu are perspective reale de a se apăra cu succes împotriva cererii, fie pentru că nu există niciun motiv pentru care cauza ar trebui soluționată printr-un proces complet.

O copie a acestei declarații este comunicată părții adverse cu șapte zile înainte de ședința de judecată sumară. Partea adversă are, de asemenea, posibilitatea de a prezenta o declarație, dar aceasta trebuie trimisă cu cel puțin trei zile înainte de ședință. Reclamantul nu poate solicita o hotărâre sumară până când debitorul nu a returnat un formular de confirmare a primirii notificării sau nu a depus o apărare. Dacă instanța este de acord cu reclamantul, va pronunța o hotărâre favorabilă. Cererea va fi respinsă dacă instanța nu este de acord cu reclamantul.

Proceduri ordinare

În prezent, există proceduri și competențe identice pentru Tribunalul Județean și Curtea Supremă. Au fost create mai multe „categorii” de litigii, fiecare având propriul calendar procedural. Cererile sunt repartizate într-o categorie de către un judecător de procedură, în funcție de valoarea lor monetară. Există proceduri de tranzacționare care trebuie urmate înainte de inițierea unei acțiuni în instanță. Aceste proceduri au fost concepute pentru a încuraja părțile implicate să soluționeze litigiile fără a fi necesară o procedură judiciară, reducând astfel la minimum costurile și timpul petrecut în instanță.

Procedura se începe în mod oficial atunci când reclamantul (denumit anterior „pârâtul”) depune un formular de cerere la Tribunalul Județean sau la Curtea Supremă. Detaliile complete ale plângerii sunt prezentate în „Detaliile cererii”, care este de obicei un document separat care însoțește formularul de cerere. Formularul de cerere trebuie comunicat pârâtului de către instanță sau de către reclamant. Pârâtul poate apoi să răspundă la formularul de cerere în termen de 14 zile de la comunicare. Se acordă o prelungire de 28 de zile pentru ca debitorul să depună o apărare și/sau o cerere reconvențională. Odată ce aceste documente formale au fost schimbate, instanța dispune ca ambele părți să completeze un „Chestionar de alocare”.

Ordonanța de înghețare (denumită anterior „Mareva Injunction”)

O ordonanță de înghețare (sau injuncție de înghețare) este o ordonanță provizorie specială care împiedică pârâtul să dispună de active sau să le scoată din țară. Una dintre condițiile legate de acordarea unei astfel de ordonanțe este adesea aceea că solicitantul va plăti integral cheltuielile de judecată persoanei împotriva căreia a fost emisă, în cazul în care se dovedește a fi nejustificată. Un litigiu comercial tipic poate dura între 18 și 24 de luni până la pronunțarea unei hotărâri, începând de la momentul inițierii acțiunii în justiție.

Executarea unei hotărâri judecătorești

Există o serie de mecanisme de executare. Printre acestea se numără mandatul de executare (care permite unui executor judecătoresc al unui tribunal județean să solicite plata de la debitor) și mandatul „Fieri Facias” pentru datorii care depășesc 600 GBP, în temeiul căruia un ofițer de executare al Înaltei Curți poate efectua o sechestrare asupra bunurilor în valoare echivalentă cu datoria stabilită prin hotărâre (în vederea vânzării ulterioare la licitație și a compensării cu suma datorată).

În calitate de membru al Uniunii Europene, Regatul Unit a adoptat mai multe mecanisme de executare a hotărârilor pronunțate în alte țări ale UE. Printre acestea se numără ordinele de plată ale UE, care sunt direct executorii în instanțele naționale, și titlul executoriu european, pentru creanțele necontestate. Hotărârile pronunțate în țări din afara UE sunt recunoscute și executate dacă țara emitentă are un acord cu Regatul Unit. În cazul în care nu există un astfel de acord, dreptul internațional privat englez prevede o procedură de exequatur.

Proceduri de insolvență

ADMINISTRARE

Administrarea este concepută ca un mecanism de salvare care permite societăților (ori de câte ori este posibil) să își continue activitatea. Procedura se inițiază fie prin depunerea unei cereri la instanță pentru obținerea unui ordin de administrare, fie prin depunerea la instanță a documentelor care atestă numirea extrajudiciară a unui administrator.

ACORDUL VOLUNTAR AL SOCIETĂȚII (CVA)

CVA este un acord informal, dar cu caracter obligatoriu, între o societate și creditorii săi negarantați, în cadrul căruia datoriile societății sunt renegociate. Acesta poate fi utilizat pentru a evita sau a sprijini alte proceduri de insolvență, precum administrarea sau lichidarea. Acesta prevede un plan de restructurare care impune sprijinul creditorilor care nu sunt de acord.

ACORDUL DE REORGANIZARE AL CREDITORILOR

Schema de acord a creditorilor este un compromis sau un acord aprobat de instanță, între o societate debitoare și toate categoriile de creditori ai acesteia, în vederea reorganizării sau reeșalonării datoriilor sale. Nu este o procedură de insolvență și nu include un moratoriu asupra acțiunilor creditorilor. Cu toate acestea, acesta poate fi pus în aplicare în paralel cu procedurile formale de insolvență (administrare judiciară sau lichidare). De asemenea, poate fi pus în aplicare în mod independent de către însăși societatea debitoare.

ADMINISTRAREA JUDICIARĂ

Există trei tipuri de administratori judiciari. Primul dintre aceștia este un administrator judiciar numit cu competențe legale. Al doilea tip de administrator judiciar este cel numit în temeiul unei garanții fixe sau al unui act de constituire a unui trust de garanție. A treia categorie este reprezentată de un administrator (care este numit în temeiul unei garanții flotante asupra întregului patrimoniu sau a unei părți substanțiale din patrimoniul societății debitoare).

LICHIDARE

O societate poate intra în lichidare voluntară sau forțată. Lichidările voluntare pot fi fie o „lichidare voluntară a asociaților”, fie o „lichidare voluntară a creditorilor”. Ambele proceduri sunt inițiate de către societate însăși, prin adoptarea unei hotărâri în cadrul unei adunări a asociaților. Societatea își încetează apoi activitatea, iar un lichidator colectează activele societății și distribuie veniturile către creditori, astfel încât să se acopere, pe cât posibil, datoriile societății.

Ultima actualizare: august 2026