Serbia

Creștere solidă care se va menține până în 2025

Se preconizează că economia sârbă va menține o creștere robustă în 2025, impulsionată de o cerere internă puternică și de un mediu de investiții mai favorabil. Consumul gospodăriilor (66% din PIB) va beneficia de creșterea salariilor reale, susținută de majorările salariale și ale pensiilor. Întreprinderile vor profita din nou de politicile publice expansioniste, inclusiv de cheltuielile mai mari pentru infrastructură și de stimulentele de investiții pentru investitorii străini. Cu toate acestea, se preconizează că inflația va rămâne la limita superioară a țintei stabilite de Banca Națională a Serbiei (4,5 %), determinând banca centrală să mențină rate ridicate ale dobânzii, ceea ce ar putea frâna creșterea creditării atât pentru întreprinderi, cât și pentru gospodării.

În același timp, economia sârbă continuă să atragă capital străin semnificativ, în special în sectoarele industriei prelucrătoare și al energiei, consolidându-și și mai mult capacitatea de producție. Se preconizează că dezvoltarea proiectelor de infrastructură, impulsionată parțial de inițiativa guvernamentală „Saltul în viitor – Serbia Expo 2027”, va moderniza transporturile și va spori eficiența logistică. Între timp, extinderea capacității de producție a energiei, în special prin investiții în energia regenerabilă, vizează remedierea deficiențelor structurale din sector și asigurarea unei alimentări cu energie electrică mai stabile pentru întreprinderi.

Piața muncii va rămâne o provocare majoră. La sfârșitul anului 2024, Serbia înregistra o rată a șomajului de 8,6 %, ceea ce reprezintă în continuare un motiv de îngrijorare, în ciuda eforturilor de redresare. Se preconizează că creșterea din sectorul manufacturier, în special în industria auto, alături de expansiunea din sectorul serviciilor, va stimula crearea de locuri de muncă și va contribui la o scădere treptată a șomajului în 2025. Îmbunătățirea competențelor forței de muncă prin programe de formare adaptate nevoilor întreprinderilor ar putea, de asemenea, să contribuie la reducerea migrației talentelor în străinătate și să susțină creșterea productivității. Cu toate acestea, necesitatea de a îmbunătăți climatul de afaceri și de a accelera reformele structurale rămâne o provocare esențială pentru asigurarea unei expansiuni durabile.

Finanțele publice sub presiune

Bugetul va rămâne deficitar în 2025, ca urmare a unei creșteri accentuate a cheltuielilor (salariile din sectorul public, infrastructura și apărarea) și a costurilor ridicate de finanțare. Creșterea cu 8 % a salariilor din sectorul public în 2025, alături de investițiile în Serbia Expo 2027, vor spori povara financiară a statului. În plus, achiziționarea a 12 avioane de vânătoare Rafale (în valoare de 2,5 miliarde EUR) și reintroducerea serviciului militar în 2025 vor exercita o presiune suplimentară asupra bugetului. Pentru a acoperi aceste nevoi de finanțare, guvernul se bazează pe piețele internaționale și interne de obligațiuni, precum și pe împrumuturi pentru proiecte acordate de partenerii săi. Datoria publică, estimată la 47% din PIB în 2024, se menține la un nivel moderat, iar ponderea acesteia în PIB este de așteptat să continue să scadă. Cu toate acestea, aproximativ 70% din datorie este externă și denominată în valute străine (în principal euro), ceea ce sporește riscul valutar. Cu toate acestea, ancorarea fermă a dinarului la euro și ponderea semnificativă a creditorilor oficiali (55 %) contribuie la atenuarea riscului.

Pe plan extern, balanța de cont curent va rămâne deficitară în 2025, determinată de importurile ridicate generate de cererea puternică a consumatorilor, de proiectele de infrastructură și de achizițiile de echipamente militare. În același timp, creșterea economică slabă din Uniunea Europeană va limita creșterea exporturilor, în special în sectoarele agroalimentar, auto, metalurgic, al echipamentelor electrice și al materialelor plastice. Cu toate acestea, serviciile – în special turismul, serviciile IT și transportul rutier – împreună cu remitențele din diaspora, vor compensa parțial deficitul comercial. Deficitul de cont curent va fi finanțat în mare parte prin investiții străine directe (ISD) și intrări de capital de portofoliu, care vor contribui, de asemenea, la creșterea rezervelor valutare.

Cuprinsă de o criză politică majoră

Peisajul politic sârb este dominat de Partidul Progresist Sârb (SNS), de orientare naționalist-conservatoare, aflat la putere din 2012 și condus de președintele Aleksandar Vučić. SNS și-a consolidat și mai mult poziția după ce a câștigat alegerile anticipate din decembrie 2023 cu 48,1% din voturi (129 de locuri din 250 în Parlament). Partidul se confruntă cu o opoziție politică fragmentată, care critică partidul de la guvernare și pe președinte pentru controlul strict exercitat asupra instituțiilor și mass-mediei. Până în prezent, Vučić a beneficiat de o opoziție slabă și de un puternic sprijin popular, pe fondul unei creșteri economice solide și al sentimentului naționalist. Cu toate acestea, dominația SNS suscită îngrijorări cu privire la separarea puterilor, pluralismul mass-mediei și lupta împotriva corupției. Pe scena politică internă, executivul deține o putere semnificativă: președinția, guvernul și Parlamentul pot fi separate formal, dar uneori le lipsesc mecanismele instituționale reale de control și echilibru. Observatorii internaționali (OSCE, UE) au semnalat nereguli în cadrul diverselor alegeri, iar protestele recurente subliniază nemulțumirea crescândă din rândul societății civile.

De la sfârșitul anului 2024, Serbia se confruntă cu cea mai gravă criză politică a Partidului Progresist Sârb (SNS) de la venirea sa la putere. Prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad, recent renovată, în noiembrie 2024, care a provocat moartea a 15 persoane, a declanșat proteste la scară largă care denunțau corupția și lipsa de transparență în achizițiile publice. Sub presiunea tot mai mare, prim-ministrul Milos Vucevic a demisionat la 28 ianuarie 2025, aruncând guvernul într-o situație de incertitudine. Neîncrederea publicului rămâne ridicată, în ciuda încercărilor președintelui Vučić de a atenua tensiunile prin publicarea unor documente, tragerea la răspundere a funcționarilor și acordarea de grațieri unor protestatari arestați. Dacă nu se formează rapid un nou guvern, va trebui convocate alegeri anticipate, alegerile parlamentare urmând să aibă loc probabil în primăvara anului 2025. Liderii SNS mizează pe o opoziție divizată – formată în mare parte din tineri și concentrată în marile orașe – pentru a-și păstra puterea, chiar dacă riscă să-și piardă majoritatea parlamentară. Pe plan social, Serbia continuă să se confrunte cu o rată ridicată a șomajului, corupție persistentă și exodul creierelor, în special în rândul tinerilor profesioniști. În ciuda creșterii economice puternice, inegalitatea alimentează frustrarea și stârnește mișcări de protest, determinând guvernul să promită reforme pentru menținerea stabilității interne.

Serbia adoptă o abordare multipolară, menținând dialogul cu UE, SUA, Rusia și China și, în același timp, continuându-și parcursul către aderarea la UE. Problema Kosovo rămâne un obstacol major, la fel ca și îngrijorările legate de presiunea occidentală pentru recunoașterea oficială a independenței sale. NIS, cea mai mare companie de petrol și gaze a țării, deținută în majoritate de Gazprom Neft și Gazprom, a fost vizată de sancțiunile SUA asupra sectorului energetic rus începând din ianuarie 2025. Deși aceste sancțiuni au fost suspendate până la 28 martie 2025 pentru a permite restructurarea acționariatului, ele evidențiază poziția delicată a Serbiei – echilibrarea legăturilor sale energetice cu Moscova, împotriva căreia nu impune sancțiuni, și încercarea sa de a stabili legături mai strânse cu UE.

Ultima actualizare: martie 2025