Islanda

Creștere susținută de cererea internă și de turism

Economia Islandei înregistrează o creștere moderată în 2026 și ar trebui să continue pe aceeași traiectorie și în 2027, susținută de consumul rezilient al gospodăriilor, de creșterea exporturilor și de investițiile publice solide. Creșterea economică s-a accelerat în primul trimestru al anului 2026, impulsionată în mare măsură de o îmbunătățire a balanței comerciale și de o activitate turistică mai puternică decât se preconiza. Deși inflația ridicată continuă să afecteze încrederea consumatorilor, o piață a muncii rezilientă și creșterea investițiilor publice în infrastructură, tehnologie și energie regenerabilă ar trebui să contribuie la susținerea cererii interne.

Inflația rămâne principala provocare cu care se confruntă economia. Presiunile asupra prețurilor s-au dovedit mai persistente decât se aștepta, determinate de costurile mai ridicate ale locuințelor, transportului și alimentelor, ceea ce a determinat Banca Centrală a Islandei să mențină o orientare monetară relativ restrictivă. În consecință, ratele dobânzilor vor rămâne probabil la un nivel ridicat până când vor apărea dovezi mai clare că inflația se îndreaptă în mod durabil către ținta stabilită. Cu toate acestea, se preconizează că inflația se va reduce treptat pe parcursul anului 2027, susținând puterea de cumpărare a gospodăriilor și permițând ca politica monetară să devină mai puțin restrictivă. Investițiile întreprinderilor înregistrează o scădere în 2026, pe fondul unei încrederi mai slabe și al costurilor de finanțare mai ridicate, deși acest fenomen este parțial compensat de creșterea continuă a investițiilor din sectorul public.

Cererea externă rămâne, în general, favorabilă. Turismul, pescuitul, acvacultura și producția de aluminiu continuă să susțină exporturile, în timp ce resursele abundente de energie regenerabilă ale Islandei contribuie la menținerea competitivității industriilor mari consumatoare de energie. Numărul de vizitatori a rămas ridicat pe parcursul anului 2026, deși costurile mai ridicate ale călătoriilor la nivel global ar putea modera creșterea în acest sector. Industria pescuitului se confruntă cu unele dificultăți din cauza cotelor mai mici de macrou, în timp ce exporturile de aluminiu și-au revenit după întreruperile de producție de la sfârșitul anului 2025. În ansamblu, se preconizează că exporturile vor contribui pozitiv la creșterea economică în 2026 și 2027, susținute de legăturile comerciale extinse ale Islandei cu Europa, Regatul Unit, Statele Unite și alte piețe-cheie.

Deficitul extern rămâne un punct slab, în ciuda îmbunătățirii finanțelor publice

Se preconizează că contul curent al Islandei va rămâne deficitar pe parcursul anilor 2026 și 2027, reflectând cererea puternică de importuri, fluctuațiile veniturilor din turism și natura relativ redusă și concentrată a bazei de export. Deși creșterea exporturilor și moderarea importurilor ar trebui să îmbunătățească balanța externă în comparație cu anii recenți, Islanda rămâne mai vulnerabilă la schimbările cererii globale și ale piețelor de materii prime decât multe alte economii nordice.

Finanțele publice continuă însă să se îmbunătățească. Se preconizează că datoria publică va scădea treptat pe parcursul perioadei de prognoză, pe măsură ce creșterea economică susține veniturile și eforturile de consolidare fiscală continuă. Deși cheltuielile publice rămân ridicate, cu accent pe sănătate, infrastructură, educație și inovare, se preconizează că datoria publică va înregistra o tendință descendentă atât în 2026, cât și în 2027. În comparație cu multe economii avansate, poziția fiscală a Islandei rămâne solidă, oferind factorilor de decizie flexibilitatea necesară pentru a răspunde la șocuri economice, dacă este necesar.

Guvernul acordă prioritate stabilității bugetare, locuințelor și dezbaterii privind Europa

Mediul politic al Islandei rămâne stabil în urma formării guvernului de coaliție condus de prim-ministrul Kristrún Frostadóttir după alegerile din decembrie 2024. Guvernul reunește Alianța Social-Democrată, Partidul Reformist (Viðreisn) și Partidul Popular, asigurând o majoritate parlamentară și o platformă relativ stabilă pentru elaborarea politicilor. Prioritățile coaliției includ îmbunătățirea accesibilității locuințelor, consolidarea serviciilor publice, susținerea stabilității economice și accelerarea investițiilor în infrastructură, inovare și tranziția verde. Următoarele alegeri parlamentare trebuie să aibă loc până în noiembrie 2028.

Un eveniment politic cheie în 2026 va fi referendumul programat pentru luna august privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană de către Islanda. Deși votul vizează mai degrabă redeschiderea negocierilor de aderare decât aderarea propriu-zisă la UE, se preconizează că acesta va modela relația pe termen lung a țării cu Europa și ar putea avea implicații asupra comerțului, pescuitului și alinierii la legislația europeană. Chestiunea rămâne sensibilă din punct de vedere politic, în special având în vedere dezacordurile anterioare privind politica în domeniul pescuitului din cadrul discuțiilor de aderare anterioare. În paralel cu dezbaterea europeană, guvernul rămâne concentrat pe reducerea inflației, atenuarea presiunilor asupra costului vieții și menținerea unei poziții fiscale sustenabile. Politica climatică rămâne, de asemenea, o prioritate pe agenda de lucru, coaliția angajându-se să atingă neutralitatea carbonului până în 2040, protejând în același timp competitivitatea principalelor industrii de export.

Ultima actualizare: iulie 2025