Germania
Italia
Bosnia & Herțegovina
Slovenia
Ungaria
AustriaCreșterea economică este în continuare susținută de dubla sursă reprezentată de fondurile UE și turism
Se preconizează că creșterea economică va rămâne solidă în 2027, la fel ca în 2026, deși ar trebui să se modereze treptat după mai mulți ani de expansiune puternică. Cererea gospodăriilor va rămâne principalul motor al activității economice, susținută de o piață a muncii restrânsă, care stimulează creșterea salariilor. Rata șomajului se menține printre cele mai scăzute din UE (3,8 % în aprilie 2026), în timp ce salariile nominale continuă să crească într-un ritm susținut (+8,4 % față de aceeași perioadă a anului precedent în martie 2026). Cu toate acestea, înăsprirea condițiilor de creditare ca urmare a recentelor măsuri macroprudențiale (un plafon de 45 % pentru raportul dintre serviciul datoriei și venituri și o limită de 90 % pentru raportul împrumut/valoare), împreună cu un context economic global incert, ar putea frâna treptat ritmul de creștere în a doua jumătate a anului 2026 și până în 2027. Inflația va rămâne relativ ridicată (5,8 % față de aceeași perioadă a anului precedent în aprilie 2026), determinată în principal de creșterea prețurilor la energie (+17,8 %), întrucât Croația rămâne puternic dependentă de importurile de hidrocarburi. Cu toate acestea, se preconizează că măsurile guvernamentale de plafonare a prețurilor la energie și schemele de sprijin țintite vor atenua parțial impactul asupra gospodăriilor și întreprinderilor în 2026.
Investițiile vor rămâne celălalt pilon al creșterii economice, susținute de absorbția continuă a fondurilor UE. Croația se numără printre statele membre cu cele mai bune performanțe în ceea ce privește utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), beneficiind de un pachet de aproape 10 miliarde EUR, echivalentul a aproximativ 12 % din PIB. Țara a primit deja aproape trei sferturi din aceste fonduri, inclusiv o a opta tranșă de 897 de milioane de euro în martie 2026, și se preconizează că va absorbi aproape toate sumele rămase înainte de termenul limită din august 2026. Aceste fonduri vor continua să susțină investițiile în infrastructura de transport, în special modernizarea rețelei feroviare, tranziția digitală, infrastructura medicală și diversificarea energetică. Extinderea terminalului de gaz natural lichefiat (GNL) de la Krk și investițiile în surse regenerabile de energie ar trebui, de asemenea, să consolideze securitatea energetică și să reducă vulnerabilitatea la șocurile externe. Aderarea preconizată la OCDE până la sfârșitul anului 2026 ar putea spori și mai mult atractivitatea țării pentru investitorii străini, atractivitate deja stimulată de intrarea sa în Spațiul Schengen și de adoptarea monedei euro în 2023.
Turismul va rămâne unul dintre principalii factori ai activității economice. Investițiile în infrastructura hotelieră, precum proiectul Pical Resort din Pore?, în valoare de 200 de milioane de euro, alături de extinderea capacității aeroportuare și lansarea de noi rute internaționale — în special la Dubrovnik în 2026 — vor continua să susțină orientarea sectorului către segmentul de lux. Cu toate acestea, scăderea numărului de autorizații de construcție eliberate, probabil din cauza creșterii costurilor de construcție, ar putea duce la o încetinire a activității din sectorul rezidențial. În plus, după redresarea puternică observată în urma pandemiei, se preconizează că creșterea numărului de vizitatori se va încetini treptat din cauza restricțiilor de capacitate persistente — în special în Split, Zadar și Dubrovnik — și a creșterii prețurilor.
Deficitele gemene vor rămâne sub presiune
După ce s-a adâncit începând cu 2024, se preconizează că deficitul public se va stabiliza în jurul pragului UE de 3 % din PIB în 2026 și 2027. Cheltuielile vor rămâne ridicate, determinate de creșterile salariilor din sectorul public, de plățile de pensii, de prestațiile sociale și de necesitățile din domeniul apărării. Cu toate acestea, creșterea veniturilor fiscale — susținută de consumul gospodăriilor și de măsuri specifice, inclusiv de impozitul pe proprietate consolidat din 2024 aplicat locuințelor secundare — ar trebui să împiedice orice deteriorare suplimentară a deficitului. În plus, o mare parte din investițiile în infrastructură, tranziția energetică și digitalizare vor continua să fie finanțate prin mecanismele europene. În ciuda menținerii unei orientări fiscale expansioniste, se preconizează că ponderea datoriei în PIB își va continua traiectoria descendentă, susținută de o creștere economică robustă și de condiții de finanțare favorabile de la aderarea la zona euro.
Croația înregistrează un deficit comercial structural semnificativ, ca urmare a dependenței sale de importurile de bunuri de capital, produse manufacturate și hidrocarburi. Deși turismul generează un excedent substanțial în sectorul serviciilor, acesta nu mai compensează pe deplin deficitul de bunuri. Cererea internă puternică, stimulată în special de investiții, va continua să susțină importurile, în timp ce exporturile de bunuri (produse alimentare, produse intermediare industriale, echipamente electrice, îmbrăcăminte, lemn și produse farmaceutice) vor fi în continuare frânate de creșterea moderată a principalilor săi parteneri comerciali, în special Germania, Italia, Slovenia și Bosnia și Herțegovina. Se preconizează, de asemenea, că costurile mai ridicate ale energiei vor determina o creștere temporară a facturii de import în 2026, înainte de a se modera în 2027. Investițiile străine directe (ISD), provenind în principal din Uniunea Europeană, împreună cu fondurile UE, vor rămâne principala sursă de finanțare externă, cu o concentrare notabilă în sectorul serviciilor financiare (25 %), al industriei prelucrătoare (18 %) și al sectorului imobiliar (17 %).
Un mediu politic local marcat de tensiuni persistente
Alegerile parlamentare din aprilie 2024 au văzut Uniunea Democratică Croată (HDZ), un partid conservator de centru-dreapta condus de prim-ministrul Andrej Plenkovi?, păstrându-și poziția dominantă, în ciuda unei ușoare scăderi a reprezentării sale parlamentare (61 de locuri față de 66 anterior, din totalul de 151 din Sabor). HDZ a format o coaliție cu Mișcarea Patriei (DP, 14 locuri), ceea ce i-a permis să-și asigure al treilea mandat consecutiv, în timp ce opoziția de centru-stânga (reprezentată în principal de SDP) a înregistrat câștiguri pe fondul unei prezențe puternice la vot. Contextul politic va rămâne probabil tensionat în urma realegerii cu o majoritate zdrobitoare a lui Zoran Milanovi? (fost membru al SDP) în funcția de președinte în ianuarie 2025, cu 74,7 % din voturi. Acest rezultat confirmă peisajul politic polarizat și coabitarea uneori dificilă dintre Zoran Milanovi? — care critică adesea anumite poziții ale UE și NATO — și Andrej Plenkovi?, care este ferm pro-european. Cu toate acestea, puterile limitate ale președintelui reduc riscul unui impas instituțional, iar guvernul este de așteptat să mențină o stabilitate suficientă până la următoarele alegeri parlamentare programate pentru 2028.
Pe plan social, țara se confruntă cu provocări demografice majore, caracterizate de îmbătrânirea rapidă a populației și de o emigrare semnificativă a tinerilor lucrători calificați. Guvernul a anunțat măsuri menite să stimuleze natalitatea, inclusiv dublarea alocațiilor familiale.
În ceea ce privește politica externă, Croația are dispute de frontieră cu mai mulți vecini, în special cu Slovenia în legătură cu Golful Piran și cu Serbia în ceea ce privește frontiera comună de-a lungul Dunării. De asemenea, țara rămâne divizată în privința implicării sale în sprijinirea Ucrainei, președintele Milanovi? exercitând recent dreptul de veto asupra participării Croației la misiunea de instruire a NATO pentru Ucraina.