Israel

Se preconizează o creștere semnificativă în 2027

Se preconizează o consolidare semnificativă a creșterii economice în 2027, în concordanță cu atenuarea preconizată a conflictului armat regional care a început în martie 2026. Se preconizează că atenuarea constrângerilor de ofertă va susține creșterea economică, pe lângă revenirea rezerviștilor pe piața muncii (aceștia din urmă reprezentând aproximativ 5 % din totalul orelor de lucru), ceea ce va îmbunătăți încrederea consumatorilor și a întreprinderilor și va declanșa o redresare a consumului privat (48 % din PIB) și a investițiilor (25 % din PIB). În ciuda șocurilor geopolitice repetate care au afectat creșterea economică, piața muncii rămâne relativ restrânsă, rata șomajului situându-se sub 3% în mai 2026. Situația financiară a gospodăriilor s-a dovedit, de asemenea, rezilientă. La sfârșitul primului trimestru al anului 2026, raportul dintre datoria gospodăriilor și PIB se situa la 42,9%. Aceasta reflectă o tendință stabilă, rămânând sub nivelul maxim istoric de 44,5% înregistrat în iunie 2022. Creditele ipotecare continuă să determine această îndatorare, reprezentând aproximativ două treimi din datoria totală. În ansamblu, acest raport indică faptul că vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor israeliene rămâne scăzută. Se preconizează, de asemenea, o redresare a investițiilor, deși într-un ritm mai gradual decât în cazul consumului. Incertitudinea geopolitică persistentă și incertitudinea privind politica fiscală ar putea continua să amâne unele decizii de investiții ale întreprinderilor. Cu toate acestea, se preconizează că sectorul TIC va rămâne principalul motor al creșterii economice (reprezentând aproximativ 20 % din PIB), beneficiind de cererea globală susținută pentru securitate cibernetică, software, inteligență artificială (IA) și tehnologii legate de apărare. În același timp, repararea locuințelor și a infrastructurii avariate în urma conflictelor, împreună cu reluarea proiectelor de construcții amânate anterior și o redresare treptată a turismului (aproximativ 3 % din PIB), ar trebui să ofere un sprijin suplimentar.

Se preconizează că inflația se va menține în intervalul țintă al băncii centrale, de 1-3%. Acest lucru ar trebui să permită absorbirea presiunilor inflaționiste temporare asociate cu costurile mai ridicate ale energiei și cu constrângerile asupra producției interne legate de conflict. Un factor dezinflaționist cheie în 2027 va fi normalizarea costurilor energiei și transporturilor. Dacă tensiunile regionale se vor atenua și prețurile globale ale petrolului se vor stabiliza, contribuția directă a prețurilor combustibililor și energiei electrice la inflație ar trebui să scadă. Inflația scăzută ar putea determina banca centrală să continue reducerea ratei dobânzii de referință (la 3,5% în august 2026) în 2027, ceea ce se preconizează că va stimula creșterea economică.

Deficitul bugetar ar trebui să se reducă, iar excedentul de cont curent să crească

Se preconizează că deficitul bugetar se va reduce treptat în 2027, pe măsură ce cheltuielile temporare legate de conflict ar trebui să se reducă, iar intensificarea activității economice va stimula veniturile fiscale. Bugetul pentru 2026 include o sumă suplimentară de 32 de miliarde de NIS (aproximativ 11 miliarde de USD) pentru cheltuieli de apărare, alături de o rezervă de urgență de 13 miliarde de NIS destinată eventualelor necesități militare. Deși se preconizează că cheltuielile militare operaționale vor scădea în 2027, pe măsură ce ostilitățile active se vor atenua, cheltuielile pentru apărare vor rămâne probabil peste nivelul dinaintea războiului, pe fondul riscurilor de securitate regionale persistente. În ceea ce privește veniturile, redresarea activității interne, susținută de impactul pe întregul an al măsurilor fiscale de creștere a veniturilor introduse în bugetele din 2025 și 2026, va sprijini veniturile fiscale. În acest sens, se preconizează că o creștere a consumului privat va stimula încasările din TVA, în timp ce îmbunătățirea profitabilității întreprinderilor și o piață a muncii rezilientă ar trebui să susțină colectarea impozitului pe profit și a impozitului pe venit. În plus, creșterea importurilor determinată de redresare economică va conduce probabil la o creștere a veniturilor vamale. În cele din urmă, creșterea contribuțiilor la asigurările sociale, împreună cu unele măsuri de creștere a veniturilor implementate anterior (inclusiv majorarea cotei TVA de la 17 % la 18 %) și reducerea anumitor scutiri fiscale ar trebui să susțină în continuare veniturile publice pe tot parcursul anului 2027. Aceste măsuri vizează finanțarea cheltuielilor mai mari în domeniul apărării. Cu toate acestea, persistă riscuri de deteriorare a perspectivelor fiscale. O nouă escaladare sau o continuare prelungită a conflictului ar necesita, probabil, cheltuieli suplimentare pentru apărare, care să depășească ipotezele bugetare actuale, inclusiv costuri operaționale militare mai mari, mobilizarea rezervelor, plăți compensatorii și cheltuieli de reconstrucție. Riscurile de refinanțare sunt atenuate de o structură favorabilă a datoriei publice, aceasta fiind deținută în principal de investitori interni (80-85 %) și având o scadență medie de peste cinci ani.

Se preconizează că excedentul de cont curent se va redresa treptat în 2026 și 2027, impulsionat de cererea internă moderată (în 2026), de menținerea la un nivel ridicat a exporturilor de servicii cu valoare ridicată și de o redresare treptată a turismului (de obicei în jur de 3 % din PIB). Serviciile reprezintă în mod constant peste jumătate din totalul exporturilor israeliene, serviciile de înaltă tehnologie – în special software-ul, securitatea cibernetică și cercetarea și dezvoltarea științifică – reprezentând aproximativ 75% din totalul exporturilor de servicii. În același timp, o atenuare a conflictului regional ar trebui să susțină redresarea treptată a încasărilor din turism și să faciliteze normalizarea exporturilor de bunuri condusă de sectorul de înaltă tehnologie (componente electronice, mașini electrice și de prelucrare a datelor, echipamente de telecomunicații și de radiodifuziune, radare, piese de aeronave etc.), dispozitive de precizie (optice, cu laser, de măsurare și verificare, medicale, de apărare, aviatice etc.), produse chimice (materiale plastice tehnice, îngrășăminte, produse farmaceutice), pietre prețioase și energie (aproximativ 7,5 % din totalul exporturilor de bunuri). Aprecierea continuă a cursului de schimb real efectiv ar putea afecta redresarea turismului prin reducerea competitivității prețurilor Israelului, în timp ce impactul asupra exporturilor de tehnologie de înaltă specializare va rămâne limitat. Conturile externe ar trebui, de asemenea, să beneficieze în continuare de exporturile substanțiale de gaze naturale din zăcămintele Leviathan, Tamar și Karish. Este probabil ca toate aceste elemente să compenseze cu prisosință creșterea preconizată a importurilor de produse alimentare de consum și de echipamente de capital, determinată de o cerere internă mai puternică. Excedentul considerabil al balanței serviciilor compensează cu prisosință deficitul balanței comerciale cu mărfuri. Între timp, deficitul de venituri primare, care reflectă repatrierea profiturilor de către companiile tehnologice globale cu capital străin, care depășesc veniturile instituțiilor israeliene din activele lor din străinătate, este atenuat în mare măsură de excedentul de venituri secundare, susținut de transferurile din diaspora și de asistența acordată de SUA.

Riscuri geopolitice persistente

Perspectivele geopolitice ale Israelului rămân strâns legate de gestionarea provocărilor transfrontaliere, de securitatea maritimă și de alianțele strategice. Printre prioritățile cheie se numără securizarea frontierei de nord de-a lungul coridorului râului Litani, limitarea liniilor de aprovizionare regionale ostile și stabilirea unor cadre de guvernanță stabile în Gaza și Cisiordania pentru a reduce cheltuielile de apărare. În același timp, și de o importanță capitală pentru apărarea națională, Israelul trebuie să atenueze tensiunile directe cu Iranul, în special în ceea ce privește extinderea programului său nuclear și rețelele sale regionale de proxy-uri. Protejarea rutelor comerciale maritime critice, inclusiv a Strâmtorii Bab-el-Mandeb, este vitală pentru asigurarea continuității comerțului, în timp ce menținerea unor legături puternice cu piețele americane și europene permite afluxul de investiții străine directe (aproximativ 5 % din PIB în 2025, cu tendință de redresare) și de componente conexe din sectorul de înaltă tehnologie. În cele din urmă, deși ritmul normalizării în cadrul celor patru Acorduri Abraham existente continuă să varieze, accelerarea apropierii de alți parteneri-cheie din Golf și din Africa, precum Arabia Saudită, reprezintă o oportunitate semnificativă de a stabili un cadru regional de cooperare în domeniul securității și al economiei.

Pe plan intern, tensiunile politice și sociale vor rămâne probabil ridicate în perioada premergătoare alegerilor generale programate pentru 27 octombrie 2026. Se preconizează că dezbaterea electorală se va concentra asupra desfășurării și consecințelor conflictelor, precum și asupra rolului sistemului judiciar și al altor instituții. Aceste aspecte, împreună cu presiunile legate de costul vieții, vor alimenta probabil polarizarea politică și ar putea complica formarea unei coaliții de guvernare stabile după alegeri.

Ultima actualizare: august 2026