Finlanda
Letonia
Suedia
Lituania
Germania
PoloniaRedresarea economică afectată de șocul energetic
Se preconizează că economia estoniană va continua să se redreseze în perioada 2026–2027, creșterea economică fiind estimată să depășească media zonei euro. Cu toate acestea, redresarea este afectată de șocul prețurilor la energie provocat de războiul din Iran, care continuă să alimenteze inflația ridicată (3,7 % în mai 2026) și care este susținută, de asemenea, de majorarea TVA-ului de la 22 % la 24 % în iulie 2025 și de creșterea accizelor la alcool și tutun în mai 2026. Consumul privat va rămâne principalul motor al activității economice, susținut de o creștere dinamică și durabilă a salariilor nominale (+5,8 % față de aceeași perioadă a anului precedent în martie 2026) și de un buget mai generos în perspectiva alegerilor parlamentare din martie 2027. Rata șomajului de 7,1 % în primul trimestru al anului 2026 se situează peste media UE (6,0 % în aprilie 2026), reflectând o piață a muncii supusă unor presiuni persistente, cu un șomaj în rândul tinerilor deosebit de ridicat (22,8 % în martie 2026). În acest context, BCE și-a majorat ratele dobânzilor de referință pentru a limita presiunile inflaționiste legate de energie și se preconizează că va menține o orientare restrictivă în 2026. Acest lucru va afecta probabil sectorul creditelor și cel al construcțiilor într-o țară în care aproape 90 % din creditele ipotecare sunt la dobândă variabilă.
Investițiile corporative și publice vor rămâne celălalt pilon al activității, susținute de absorbția fondurilor UE și de eforturile de tranziție energetică. Din cele 969,3 milioane de euro (în întregime sub formă de subvenții) alocate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), aproximativ o treime trebuie încă mobilizată până la termenul limită din septembrie 2026 și direcționată către tranziția verde (42 % din pachetul total), inclusiv reducerea dependenței de șisturi bituminoase, care reprezintă încă 70 % din necesarul energetic, digitalizarea (22 %), precum și transporturile, sănătatea și apărarea. Dezvoltarea surselor regenerabile de energie reprezintă o prioritate cheie în materie de investiții structurale, așa cum o ilustrează cel mai mare parc solar din țările baltice, inaugurat la Kirikmäe, obiectivul fiind ca producția din surse regenerabile să acopere consumul anual total de energie electrică până în 2030, reducând astfel vulnerabilitatea la șocurile energetice externe. Proiectul Rail Baltica, care va lega Tallinn de Varșovia, va continua să susțină activitatea de construcții în perioada 2026–2027 fără a intra în funcțiune, întrucât costul său s-a cuadruplat față de 2017, ajungând la 23,8 miliarde de euro. Finalizarea proiectului a fost amânată cel puțin până la sfârșitul anului 2027 din cauza finanțării insuficiente.
Serviciile TIC, un motor structural al uneia dintre cele mai digitalizate economii din lume — cu 99 % din serviciile publice disponibile online, inteligența artificială integrată în programele școlare începând din septembrie 2025 și un ecosistem de start-up-uri de vârf, care include Wise, Bolt și Pipedrive — vor continua să stimuleze creșterea economică și exporturile. Acest dinamism va compensa fragilitatea persistentă a sectorului manufacturier (metalurgie, lemn și echipamente electrice), care continuă să suporte greul cererii europene slabe, în special din Germania, un partener comercial cheie alături de Finlanda și Suedia. Turismul se redresează treptat (+2,3 % față de aceeași perioadă a anului precedent în 2025 față de 2024), susținut de revenirea vizitatorilor europeni, dar rămâne sub nivelul dinainte de război, întrucât absența turiștilor ruși (care reprezentau anterior a doua sursă ca mărime de sosiri) continuă să afecteze sectorul. Exporturile de servicii de transport și logistică, susținute de poziția strategică a porturilor din Tallinn și Muuga, vor rămâne un important motor de creștere în contextul unei reorientări parțiale a fluxurilor comerciale din regiunea baltică, în urma sancțiunilor impuse Rusiei și Belarusului.
Bugetul este influențat din ce în ce mai mult de cheltuielile pentru apărare
Se preconizează că deficitul bugetar se va adânci în 2026 și 2027, ca parte a unei orientări politice marcat expansioniste. Creșterea cheltuielilor militare este principalul factor determinant: Estonia își majorează efortul de apărare la 5,4 % din PIB în 2026, față de 3 % în 2024, devenind astfel țara cu cele mai mari cheltuieli din NATO, finanțând în special investiții în infrastructura militară de pe flancul estic. Această deteriorare reflectă, de asemenea, renunțarea, sub presiunea opiniei publice, la creșterea planificată de 2% a cotelor impozitului pe veniturile persoanelor fizice și juridice, prevăzută inițial pentru ianuarie 2026, care va fi menținută de acum înainte la 22%, ceea ce nu va fi compensat de accizele mai mari la tutun și alcool. Scăderea veniturilor poate fi explicată, de asemenea, prin creșterea și generalizarea pragului de scutire fiscală. Cu toate acestea, Estonia nu va întâmpina dificultăți în finanțarea acestui deficit, întrucât are, de departe, cel mai scăzut raport datorie/PIB din UE (25% din PIB), ceea ce îi conferă un spațiu fiscal considerabil în comparație cu vecinii săi. Având în vedere impopularitatea coaliției de guvernare și probabilitatea ca Isamaa să ajungă la putere în 2027 (un partid conservator deschis ostil impozitării), se preconizează că deficitele vor rămâne ridicate atât în 2026, cât și în 2027.
Se preconizează că deficitul de cont curent, care a apărut în 2020, se va adânci în 2026, înainte de a se îmbunătăți ușor în 2027. Balanța de bunuri rămâne structural deficitară, deoarece economia depinde în mare măsură de importurile de bunuri de capital, produse manufacturate și energie, factura pentru hidrocarburi urmând să crească în 2026 pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. În schimb, excedentul de servicii, generat de sectorul TIC, transporturi și logistică, precum și de turism, constituie principalul avantaj comparativ al țării și asigură echilibrul său extern. UE reprezintă cea mai mare parte a exporturilor (aproximativ 75 %), direcționate în principal către Finlanda, Suedia, Germania, Letonia și Lituania. Fluxurile de investiții străine directe vor continua să crească, impulsionate de energiile regenerabile și de tehnologiile digitale, într-unul dintre cele mai favorabile medii de afaceri din regiune, deși o verificare mai strictă a investițiilor rusești și chinezești în sectoare strategice (energie, infrastructură digitală și apărare) limitează în prezent unele fluxuri de intrare.
Deși este slăbită și discreditată, se preconizează că coaliția de guvernare își va duce mandatul până la capăt
Kristen Michal (Partidul Reformist, liberal de centru-dreapta) ocupă funcția de prim-ministru din iulie 2024, în urma numirii lui Kaja Kallas în funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate — o promovare considerată o recunoaștere a rolului de lider al Tallinnului în sprijinirea Ucrainei. Cu toate acestea, coaliția de guvernare s-a slăbit semnificativ de la îndepărtarea social-democraților în martie 2025: Partidul Reformist și Eesti 200 (liberal) dețin acum doar 52 din 101 de locuri, față de 60 anterior. Subminată de performanțele economice slabe și de o serie de eșecuri fiscale care au fost prost primite de public, coaliția a înregistrat un nivel de intenție de vot de sub 15%. Alegerile locale din octombrie 2025 au confirmat și amplificat această atitudine a populației: Partidul Reformist a înregistrat o prăbușire a ponderii voturilor la 10% (de la 17,3% anterior), Eesti 200 a fost aproape eliminat (1,7 %), în timp ce Isamaa (partid conservator) s-a impus ca câștigător clar la nivel național (18,6 %). În perioada premergătoare alegerilor parlamentare din martie 2027, Isamaa conduce clar în sondaje și ar forma, cel mai probabil, o coaliție cu EKRE (dreapta național-conservatoare). Cu toate acestea, alegerile anticipate rămân puțin probabile, întrucât toate parlamentele și-au încheiat mandatul integral începând din 1995.
Bine ancorată în UE, în zona euro și în NATO, Estonia a fost unul dintre cei mai activi și consecvenți susținători ai Ucrainei încă din 2022, angajându-se să acorde unul dintre cele mai ridicate niveluri de ajutor în raport cu PIB-ul său. Țara se poziționează ca un susținător de frunte al consolidării flancului estic al NATO, cu investiții militare masive și un angajament diplomatic de neclintit, determinate direct de proximitatea sa geografică față de Rusia și de granița comună de 294 de kilometri.
Pe plan social, integrarea minorității vorbitoare de limbă rusă, care reprezintă peste un sfert din populație, rămâne o chestiune politică sensibilă. Eliminarea treptată a învățământului în limba rusă din școlile publice și retragerea dreptului de vot în alegerile locale pentru rezidenții ruși și belaruși fără cetățenie estoniană alimentează tensiunile latente din cadrul comunității, dar nu amenință stabilitatea țării.