Bangladesh

O redresare treptată și fragilă a creșterii economice

Economia Bangladeshului se redresează treptat după trei ani fiscali marcați de inflație susținută, tulburări politice și sociale, pe lângă încetinirea creșterii economice. Deși contextul politic și social rămâne fragil, se preconizează că, în 2026, consumul privat (70 % din PIB) va beneficia de măsurile de sprijin acordate gospodăriilor, precum și de fluxurile puternice de remitențe (6 % din PIB în 2024), în special din țările din Golf (43 % din total) și din SUA (16 %). În plus, inflația a încetinit în 2025, după ce a atins niveluri nemaiîntâlnite de peste un deceniu, determinată de o depreciere bruscă a taka și de creșterea prețurilor la energie. Această tendință de atenuare se datorează în mare parte unui curs de schimb mai stabil, susținut de introducerea unui regim de paritate mobilă în mai 2024. Ajustările taxelor la import au contribuit, de asemenea, la limitarea inflației importate. Deși încă ridicată, inflația s-a situat la 9 % în primele opt luni ale anului 2025, adică cu un punct procentual mai puțin decât în aceeași perioadă a anului precedent. Moderarea prețurilor globale la energie, alături de măsurile continue de susținere a puterii de cumpărare, precum subvențiile pentru achiziționarea de îngrășăminte în vederea reducerii costurilor agricole, ar trebui să contribuie la atenuarea presiunilor inflaționiste.

Se preconizează, de asemenea, o redresare a exporturilor, după ce acestea au fost grav afectate în 2023 și 2024 de tulburările sociale care au perturbat activitatea industrială a țării. Sectorul confecțiilor reprezintă 80 % din exporturile țării și continuă să beneficieze de avantajul comparativ al Bangladeshului în ceea ce privește costurile forței de muncă. Cu toate acestea, această competitivitate, susținută de un număr mare de tineri lucrători, este pusă la încercare în urma introducerii, în august 2025, a unei taxe vamale de 20 % asupra exporturilor către SUA. În plus, retragerea anticipată a statutului de „țară cel mai puțin dezvoltată” până în noiembrie 2026, alături de eliminarea treptată a subvențiilor din sectorul confecțiilor, necesară pentru a respecta normele Organizației Mondiale a Comerțului, subliniază provocările viitoare în ceea ce privește menținerea competitivității exporturilor.

În cazul unei eventuale deprecieri a monedei taka și al unei inflații mai moderate, banca centrală ar putea relaxa ușor politica monetară în 2026, după ce a majorat ratele dobânzilor de cinci ori în cursul anului calendaristic 2024. Decizia ar putea susține o redresare a investițiilor private. Cu toate acestea, incertitudinea politică și vulnerabilitatea sistemului bancar vor slăbi probabil creșterea investițiilor. Băncile din Bangladesh sunt subcapitalizate și se confruntă cu o rată a creditelor neperformante (NPL) mult mai ridicată decât în țările vecine. Rata creditelor neperformante se situa la 24,1 % în martie 2025, comparativ cu o medie de 7,9 % pentru băncile din Asia de Sud.

Stabilizarea deficitului public și presiune limitată asupra rezervelor valutare

În bugetul pentru anul fiscal 2026 (care se încheie în iunie 2026), guvernul a propus un pachet total de cheltuieli mai redus decât bugetul aprobat în anul precedent. Cu toate acestea, cel mai recent buget este cu 6,2 % mai mare decât cheltuielile efective, care s-au situat sub previziuni odată cu revizuirea anului fiscal 2025. Deși serviciile publice (24 % din cheltuielile totale) și plățile de dobânzi (15 %) reprezintă cele mai mari două posturi de cheltuieli, s-a pus un accent puternic pe educație (14 %) și pe dezvoltarea infrastructurii de transport (9 %). În ceea ce privește veniturile, se preconizează că redresarea economică va susține colectarea impozitelor, care ar reprezenta 63 % din veniturile totale. Bugetul prevede o creștere de 8,9 % a veniturilor fiscale, ceea ce ar permite o reducere a deficitului bugetar. Cu toate acestea, prognoza se bazează pe ipoteze de creștere economică ușor prea optimiste. Prin urmare, pare mai probabilă o traiectorie de stabilizare a deficitului (ca procent din PIB). Reflectând structura datoriei sale, guvernul intenționează să se împrumute în principal din surse interne (57 % din finanțarea totală a deficitului). Riscurile legate de datoria publică externă, care au crescut între 2022 și 2024 din cauza epuizării rezervelor valutare pe fondul creșterii prețurilor la import și al deprecierii monedei taka, sunt acum în scădere. Rezervele s-au situat la 31,4 miliarde USD în septembrie 2025, în creștere cu 26 % față de anul precedent, și acoperă 4,2 luni de importuri (pe baza volumelor de import din prima jumătate a anului calendaristic 2025).

Balanța contului curent a înregistrat un excedent foarte ușor (149 de milioane de dolari SUA) în anul fiscal 2025, pentru prima dată în ultimii opt ani. Creșterea veniturilor secundare, alimentată de remitențele expatriaților (+26,8% în dolari SUA), a compensat scăderea deficitului comercial în urma îmbunătățirii performanței exporturilor (+7,7%). Se preconizează că balanța contului curent va reveni la un ușor deficit în 2026. Normalizarea consumului privat, coroborată cu o relaxare a restricțiilor la import implementate în 2024 pe fondul penuriei de valută străină, ar trebui să susțină creșterea importurilor, ceea ce va adânci deficitul comercial. Acesta din urmă este de natură structurală, întrucât Bangladeshul depinde în mod tradițional de importuri pentru bunuri esențiale pentru economia sa, precum energia, fibrele textile și țesăturile, pe lângă anumite produse alimentare (grâu, zahăr etc.). În plus, remitențele, deși încă semnificative, ar putea fi afectate de încetinirea economiei din SUA, care reprezintă o sursă importantă. Cu toate acestea, deficitul va fi finanțat prin ajutorul internațional și investițiile străine directe (ISD). Acest lucru va reduce presiunea asupra rezervelor valutare, care sunt limitate.

Un peisaj politic și social tensionat și incert

Ca răspuns la protestele violente, Sheikh Hasina, reprezentanta Ligii Awami (AL), și-a încheiat al cincilea mandat de prim-ministru al Bangladeshului în august 2024. Mișcarea de protest, declanșată de anularea unei reforme a sistemului de cote în sectorul public, s-a extins, afectând un peisaj politic și social deja tensionat. Principalul partid de opoziție, Partidul Naționalist din Bangladesh (BNP), a boicotat alegerile din ianuarie 2024. La acele alegeri, AL a câștigat 271 din cele 350 de locuri parlamentare. Rata de participare la vot a fost foarte scăzută – oficial 40%, comparativ cu 80% în 2018 –, deși cifra reală ar fi putut fi chiar mai mică. BNP a denunțat alegerile ca fiind frauduloase și a contestat rezultatele, ceea ce a exacerbat tensiunile.

În urma demisiei prim-ministrului, președintele Mohammed Shahabuddin l-a numit pe Muhammad Yunus, laureat al Premiului Nobel pentru Pace din 2006, la conducerea unui guvern interimar însărcinat cu restabilirea stabilității și pregătirea unor noi alegeri pentru reconstituirea Parlamentului. Acesta din urmă fusese dizolvat de președinte în urma demisiei lui Sheikh Hasina. Cu toate acestea, acest guvern se confruntă cu un climat politic tensionat, marcat de disensiuni între partidele politice, neîncrederea publicului și dificultăți în menținerea ordinii publice. În octombrie 2025 au izbucnit noi proteste, de data aceasta ca reacție la propunerea de cartă democratică. Carta a fost semnată ulterior de 25 de partide politice, dar a exclus în mod notabil un partid înființat recent de studenți care fuseseră figurile de frunte ale mișcării de protest din 2024. Contextul fragil, alături de perspectiva unor alegeri în 2026 la care este puțin probabil ca AL să participe, sporește incertitudinea. În plus, contextul politic împiedică introducerea reformelor economice și de guvernanță și afectează încrederea investitorilor. În consecință, deși fluxurile nete de investiții străine directe (ISD) au înregistrat o revenire în anul fiscal 2025 (+20% față de aceeași perioadă a anului precedent), acestea rămân sub nivelul înregistrat în anul fiscal 2022, adică înainte de tulburări.

Pe plan diplomatic, instalarea guvernului interimar a marcat începutul unei reechilibrări strategice a relațiilor internaționale, care până atunci se concentraseră în mare măsură asupra Indiei, a doua sursă de importuri a țării (12% din total). Anii petrecuți la putere de doamna Hasina au fost marcați de o apropiere de New Delhi. De la căderea guvernului, relațiile cu India, unde fosta prim-ministră s-a refugiat, s-au deteriorat. India a restricționat importurile de îmbrăcăminte, fructe și produse alimentare prelucrate din Bangladesh începând cu luna mai 2025. Decizia vine în urma unei măsuri similare luate de administrația din Bangladesh cu privire la produsele din lână indiene. În efortul de a-și diversifica parteneriatele, guvernul interimar s-a orientat către alți parteneri, în special China și Pakistan, precum și către UE și SUA, care reprezintă principalele sale piețe de export, reprezentând 47% și, respectiv, 18%. Pe lângă negocierile privind un acord comercial cu SUA pentru reducerea ratei tarifare aplicate exporturilor din Bangladesh (stabilită la 20% la momentul redactării acestui articol), Muhammad Yunus a declarat că poartă discuții pe tema guvernanței și a drepturilor omului.

Ultima actualizare: octombrie 2025