Fenomenul ENSO a intrat într-o fază La Niña în luna octombrie. Previziunile Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) și ale Universității Columbia sugerează o revenire a fenomenului La Niña în trimestrul al patrulea al anului 2025, cu efecte vizibile începând de la începutul anului 2026.
Dacă se va confirma, scenariul nostru ar implica efecte pozitive asupra producției agricole din Asia, fiind așteptată o activitate mai intensă a musonului în 2026, în timp ce America de Sud și de Nord, precum și Africa de Sud ar putea suferi efecte negative. De asemenea, este probabil ca La Niña să aducă condiții mai reci decât media în anumite părți ale emisferei nordice în timpul sezonului de iarnă 2025–2026 – în special în Canada, nordul Statelor Unite, China, Japonia și Peninsula Coreeană – ceea ce ar putea determina o creștere a consumului de energie pentru încălzire. În cele din urmă, riscul de fenomene meteorologice extreme localizate ar putea crește, în special probabilitatea apariției uraganelor în Golful Mexic.
Excedentul global de cereale elimină incertitudinea recentă privind aprovizionarea
Conform previziunilor FAO, se estimează că producția mondială de cereale va crește cu 2% față de anul precedent (y/y) în 2025 (după o creștere zero în 2024), ajungând la 2.911 milioane de tone în acest an, depășind astfel recordul anterior stabilit în 2023 (2.856 milioane de tone). Deoarece cererea rămâne stabilă (2.733 Mt, +0,5%), se preconizează că oferta va înregistra un excedent în anul următor. Producția de grâu, porumb și orez va contribui pozitiv, impulsionată de extinderea suprafețelor cultivate și de prognozele de randament deosebit de favorabile. Se preconizează că diferențele regionale vor fi semnificative. Europa va înregistra probabil o situație mixtă, cu recolte îmbunătățite de grâu, dar cu perspective mai slabe privind producția de porumb. America Latină și Asia vor fi regiunile-cheie care vor determina creșterea ofertei de cereale, în special datorită creșterii producției de porumb și soia. În schimb, America de Nord se confruntă cu o incertitudine mai mare, fiind preconizată o ușoară scădere a producției de grâu, în special în SUA.
După ce a înregistrat o scădere bruscă în 2024, se preconizează că producția de cereale a Uniunii Europene (UE) își va reveni în 2025, datorită precipitațiilor favorabile și condițiilor bune de însămânțare din Franța, Spania și Italia în prima jumătate a anului. Cu toate acestea, temperaturile de vară peste medie din aceleași țări ar putea avea un impact negativ asupra randamentelor de porumb. Introducerea de către UE a barierelor vamale la importurile de îngrășăminte din Rusia și Belarus, începând cu 1 iulie, ar putea afecta, de asemenea, lanțurile de aprovizionare și costurile de producție ale producătorilor europeni de cereale.
De cealaltă parte a Atlanticului, perspectivele privind producția de grâu sunt mixte. În Canada, se preconizează că producția va rămâne aproape de nivelurile de anul trecut. În SUA, însă, se estimează că producția de grâu va înregistra o ușoară scădere (3% față de aceeași perioadă a anului trecut) din cauza preocupărilor persistente legate de secetă. În schimb, se preconizează o creștere a culturilor secundare de cereale (porumb, soia) în SUA, FAO estimând o creștere de 5 % a suprafețelor însămânțate față de 2024.
În Asia, vremea caldă și uscată din India a determinat revizuiri în sens descendent ale previziunilor naționale de producție. Cu toate acestea, potrivit USDA, irigațiile pe scară largă au atenuat impactul, iar 2025 este de așteptat să fie un an record pentru recolta de grâu. În Orientul Mijlociu, instabilitatea geopolitică continuă să prezinte riscuri. Posibilele perturbări ale traficului maritim prin Strâmtoarea Hormuz ar putea pune în pericol aprovizionarea cu îngrășăminte a țărilor asiatice în sezonul 2026. Țări precum India depind în mod special de importurile de îngrășăminte din țările din Golf, care tranzitează strâmtoarea.
În emisfera sudică, recoltele din 2025 ale culturilor secundare de cereale sunt în plină desfășurare. În ansamblu, producția de porumb a depășit nivelurile de anul trecut și media pe cinci ani. În Brazilia, așteptările privind prețurile favorabile au susținut o creștere estimată a suprafețelor cultivate, iar condițiile meteorologice în general bune ar trebui să permită îmbunătățiri modeste ale randamentului. În Argentina, previziunile privind producția de porumb sunt în creștere datorită precipitațiilor favorabile, deși producția va rămâne probabil sub media pe cinci ani. În Africa de Sud, se preconizează o îmbunătățire a recoltelor de cereale în 2025 datorită condițiilor meteorologice favorabile, după un sezon 2024 afectat de secetă.
Deficitul de ofertă va continua să afecteze piața mărfurilor agricole, altele decât cerealele
Spre deosebire de cereale, alte materii prime agricole se confruntă cu deficite de producție – de natură structurală în cazul cacao-ului și mai sporadic în cazul zahărului. Orice scădere a producției exercită presiune asupra întregului lanț valoric, pe fondul unei cereri puternice și durabile. Concentrarea lanțurilor de aprovizionare sporește și mai mult vulnerabilitatea acestor piețe. De exemplu, Coasta de Fildeș și Ghana reprezintă împreună 60 % din producția mondială de cacao. Cu toate acestea, producția din Ghana a scăzut cu aproape 50 % începând cu 2021, în timp ce producția din Coasta de Fildeș a stagnat. În doar doi ani, încetinirea ritmului de producție a triplat prețurile internaționale ale cacao-ului, care se stabilizează acum la niveluri de patru ori mai mari decât media din perioada 2015-2019. O tendință similară a fost observată pe piața cafelei, unde prețurile s-au dublat în ultimii doi ani. Condițiile meteorologice nefavorabile din Africa de Vest (pentru cacao) și din Asia de Sud-Est (pentru cafea), combinate cu scăderea structurală a randamentelor și veniturile scăzute ale producătorilor, au afectat grav producția pe fondul unei cereri în continuă creștere.
În 2025, tensiunile comerciale în creștere vor submina sectorul agroalimentar global
Produsele agroalimentare reprezintă piatra de temelie a războiului comercial. Uniunea Europeană pare să fie în prezent regiunea cea mai expusă, având în vedere ponderea semnificativă a sectorului agroalimentar în exporturile sale. Franța, Spania și Italia sunt deosebit de vulnerabile la o contracție a exporturilor agroalimentare către SUA și sunt afectate direct de tarifele mai mari impuse de administrația Trump. Segmentele vinului și coniacului, produselor lactate și produselor de cofetărie par să fie cele mai expuse riscului. În locul taxei impuse asupra băuturilor spirtoase europene (în special coniacului) în China începând din octombrie 2024, aceste produse sunt supuse unui preț minim obligatoriu începând din iulie 2025, ca măsură de retorsiune împotriva tarifelor europene aplicate vehiculelor electrice chinezești. China este a doua cea mai mare piață de export pentru coniacul francez, reprezentând aproape 20% din exporturi, după SUA (40%). Aceste două țări sunt esențiale pentru sector, având în vedere că 95% din producția franceză de coniac este exportată.
Războiul comercial ar putea afecta, de asemenea, producătorii americani de cereale. Măsurile de retorsiune ale Chinei vizează în primul rând produsele agricole americane, cu tarife cuprinse între 10% și 15%, inclusiv 10% pentru soia. China este cel mai mare importator mondial de soia și principala destinație de export pentru soia americană. China a vizat deja soia din SUA în timpul primului mandat al lui Trump, în 2018, provocând o scădere drastică a exporturilor cu 75%, de la 12 miliarde USD în 2017 la 3 miliarde USD în 2018. O nouă contracție a importurilor chineze ar duce probabil la scăderea prețurilor la soia din SUA. Fără acces garantat la piețe alternative (de exemplu, UE), producătorii americani ar avea de suferit grav din cauza măsurilor tarifare ale lui Trump.
În plus, anumite segmente ale industriei agricole și agroalimentare din SUA depind în mare măsură de forța de muncă străină. De exemplu, 21 % din forța de muncă din sectorul prelucrării cărnii și 42 % din cea din sectorul producției vegetale sunt migranți fără documente. Aceste sectoare ar putea fi grav afectate de o înăsprire a politicii de imigrație a SUA. Pe termen scurt, acest lucru ar duce probabil la o penurie de forță de muncă și la o încetinire a activității, ceea ce ar putea genera pierderi de venituri pentru întreprinderi. Pe termen lung, se preconizează o creștere a costurilor de producție, determinată de salariile mai mari ale lucrătorilor străini cu statut legal și ale cetățenilor americani. Într-un context de încetinire a creșterii economice a SUA – Coface prognozează o creștere a PIB-ului de 1,0% în 2025 – companiile din acest sector se vor confrunta cu o dublă provocare: marje în scădere și o cerere mai redusă.
Perspectivele pentru principalele mărfuri agricole în 2025
Grâu – Cele mai recente prognoze ale FAO privind producția de grâu în 2025 se situează la 800 de milioane de tone, la același nivel cu producția din anul precedent (+0,3% față de anul precedent). Se preconizează că cererea globală va rămâne stabilă în 2025. În consecință, anticipăm că prețurile grâului vor rămâne relativ scăzute, în jur de 180 USD/t (-7% față de anul precedent).
Porumb – Conform FAO, se preconizează că producția mondială de porumb va atinge un nivel record în 2025, cu o creștere estimată de 3,5% față de 2024, ajungând la aproximativ 1,2 miliarde de tone. Creșterea este determinată în principal de randamentele îmbunătățite din Brazilia și India, unde cererea internă de furaje pentru animale și de utilizare industrială a stimulat extinderea suprafețelor cultivate. În schimb, se preconizează scăderi în UE din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile și a revizuirii suprafețelor cultivate. Se preconizează, de asemenea, o ușoară creștere a consumului global de porumb (+0,3% față de anul precedent), ajungând la 1,5 miliarde de tone, susținută de utilizarea sporită în hrana animalelor și în industrie. În prima jumătate a anului 2025, prețurile globale la porumb au scăzut semnificativ din cauza ofertei abundente din America de Sud. Pe termen mediu, se preconizează că prețurile vor rămâne pe o tendință descendentă. Pentru acest an, prognozăm un preț mediu de 200 USD/t, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 2% față de 2024.
Soia – Se preconizează că producția mondială de soia va crește ușor în 2025, potrivit FAO (+1,4 %, 427 Mt), după o creștere de 6 % în sezonul trecut. Creșterea se concentrează în principal în Brazilia, în timp ce producția rămâne stabilă în Argentina și în SUA. Se preconizează că doar Europa, în special Franța, va înregistra o scădere a producției sale modeste. În ceea ce privește cererea, China a fost principalul motor al cererii globale, care se stabilizează acum. Deși Beijingul și-a reorientat deja importurile de la SUA (-31% din 2017) către Brazilia (+48% în aceeași perioadă), recentele măsuri de retorsiune privind tarifele aplicate de autoritățile vamale chineze vor consolida probabil această tendință. Prin urmare, ne așteptăm la prețuri relativ stabile în 2025 (8% față de anul precedent), în jur de 375 USD/t.
Orez – Conform FAO, se preconizează că producția mondială de orez va crește din nou în 2025, în principal datorită unei extinderi a suprafețelor cultivate cu aproape 1%. Producția a atins un nivel record de 552 de milioane de tone, exprimată în echivalent orez albit. Creșterea consumului de orez va rămâne puternică (+2% față de anul precedent), impulsionată în special de mai multe țări africane. Se preconizează că consumul va atinge un nivel record. Reluarea exporturilor de orez din India în luna octombrie a anului trecut a contribuit, de asemenea, la scăderea prețurilor pe piețele internaționale. Estimăm un preț de 400 USD/t în 2025, o scădere de aproape 30% față de media din 2024.
Sectorul agroalimentar
