Paradoxul insolventelor in Europa: miracol si miraj

Criza economica determinata de pandemia de COVID-19 a generat insolvente in Franta si in intreaga zona euro. Insa, in 2020, si chiar daca impactul real al crizei COVID-19 a ramas incert, numarul de insolvente a scazut in toate marile economii europene. Potrivit cercetarilor efectuate de Coface, lider in asigurarile de credit, diferenta dintre deteriorarea preconizata a sanatatii financiare a companiilor si numarul insolventelor sugereaza ca exista un numar mare de „insolvente ascunse” care au fost amanate, mai degraba decat prevenite. Acest lucru sugereaza ca, atat in Franta, cat si in Europa, exista un numar mare de companii neviabile a caror inchidere este doar o chestiune de timp.

O tendinta similara in principalele tari din zona euro

In Franta, soarta a 22.000 de companii ramane nerezolvata:se asteapta ca aceste „insolvente ascunse” sa se concretizeze treptat pana in 2022. Coface estimeaza ca numarul “insolventelor ascunse” este de 8.600 in sectorul constructiilor, 1.800 in comertul cu amanuntul, 1.500 in industria prelucratoare, 1.200 in servicii de afaceri si 800 in transporturi. Pana in prezent, desi criza economica a afectat sectoarele in mod inegal, numarul insolventelor a scazut, inclusiv in sectoarele care se afla in stagnare de cateva luni. In mod similar, toate regiunile franceze au inregistrat o scadere clara a numarului de insolvente in 2020, variind de la 34% in Bretania la 49% in Corsica. In Franta, fara Fondul de Solidaritate al tarii, rezultatul operational al sectorului de ospitalitate si catering s-ar fi contractat cu aproximativ 109%, in loc de 17%. Impactul insolventelor asupra pierderilor de locuri de munca afost totusi limitatla 126.000, cel mai scazut nivel din 2006.

In Germania, Coface estimeaza ca numarul insolventelor ascunse este cu 21% sub nivelul din 2019 (la aproximativ 3.950 de insolvente). La inceputul pandemiei, Coface se astepta ca insolventele sa creasca cu 9% in 2020, dar au ajuns sa scada cu 15%.Acest rezultat se datoreaza partial guvernului german care a impus temporar un moratoriu asupra procedurilor de insolventa pentru a acorda timp masurilor de stimulare sa intre in vigoare. Cu toate acestea, sectoarele metale si auto, ambele aflate in recesiune cu mult inainte de pandemie, au inregistrat o crestere a insolventelor comparativ cu 2019.

In Spania, masurile de sprijin s-au dovedit eficiente. De exemplu, in sectorul comertului cu amanuntul, simularile Coface indica faptul ca masurile suplimentare au limitat scaderea profiturilor la -26% in al doilea trimestru, comparativ cu -67% daca acestea nu ar fi fost puse in aplicare. Aceste masuri nu au reusit totusi sa previna o crestere semnificativa a insolventelor in sectorul turistic, cu 90% an la an in a doua jumatate a anului 2020. La nivel global, insolventele ascunse spaniole sunt estimate la aproximativ 1.600 (34% din nivelul inregistrat in 2019).

In Italia,Coface estimeaza dimensiunea insolventelor ascunse la aproximativ 39% din nivelul lor din 2019 (sau 4.100 insolvente). Conform calculelor Coface, insolventele ar fi trebuit sa creasca cu 7%.

O perspectiva ingrijoratoare

Insolventele ascunse nu se vor manifesta in 2021 in totalitate. Continuitatea moratoriilor, a masurilor de ajutor si a sprijinului din partea bancilor vor fi decisive. Procesul de „recuperare” a insolventelor incepand cu anul 2021 se va corela direct cu rata la care masurile restrictive nu vor mai fi in vigoare, care la randul ei va fi determinata de viteza cu care sunt lansate vaccinarile. Acest proces va depinde, de asemenea, de disponibilitatea statelor de a continua sa ofere sprijin, mai ales ca majoritatea companiilor vor incepe sa ramburseze imprumuturile garantate de stat doar din 2022 (cum este cazul in Franta, de exemplu).

Descarcati acest studiu