Tranziția energetică și electrificarea ar putea transforma profund piețele mondiale ale metalelor. În contextul unei cereri în creștere rapidă și al unei oferte din ce în ce mai limitate, se preconizează că, până în 2035, cuprul, nichelul și aluminiul vor înregistra deficite structurale, deschizând calea către o nouă perioadă de creștere a prețurilor metalelor.
Metalele industriale intră într-o nouă etapă. Tranziția energetică generează o cerere nouă semnificativă, în timp ce oferta devine din ce în ce mai puțin adaptabilă.
Această combinație ar putea exercita o presiune susținută asupra cuprului, nichelului și aluminiului și ar putea marca începutul unei noi perioade de creștere a prețurilor metalelor.
a declarat Simon LACOUME, metals sector economist Coface.
Cererea crește tot mai rapid ca urmare a tranziției energetice
Chiar înainte de apariția tehnologiilor cu emisii reduse de carbon, cererea de metale era deja susținută de tendințe structurale solide. Urbanizarea, infrastructura și creșterea economiilor emergente vor continua să stimuleze consumul global în următorii ani.Sectorul construcțiilor reprezintă aproape 50% din consumul global de oțel, în timp ce electrificarea reprezintă deja aproape trei sferturi din cererea globală de cupru.
Însă această cerere de lungă durată este acum completată de cea generată de tranziția energetică și de digitalizare. Energia regenerabilă, vehiculele electrice, bateriile, rețelele electrice și centrele de date sunt sectoare cu un consum deosebit de ridicat de metale. Conform scenariului APS2 al AIE1, tehnologiile curate ar putea reprezenta 35% din cererea globală de cupru și nichel până în 2035.
De ce oferta are dificultăți în a ține pasul
În fața acestei accelerări, oferta se străduiește să țină pasul. Mai puțin de 1% dintre proiectele de explorare minieră se concretizează într-o mină operațională, iar dezvoltarea de noi capacități în cadrul proiectelor existente poate dura, în medie, aproape 20 de ani (față de mai puțin de 15 ani la începutul anilor 2000). Randamentele scăzute ale investițiilor, scăderea conținutului de minereu în zăcăminte și creșterea costurilor limitează, de asemenea, capacitatea producătorilor de a-și spori rapid producția.
La aceasta se adaugă un grad ridicat de concentrare geografică în lanțurile de aprovizionare. Indonezia reprezintă 67 % din producția mondială de minereu de nichel, în timp ce China deține mai mult de jumătate din capacitatea mondială de rafinare a mai multor metale.
În cele din urmă, restricțiile comerciale sunt în creștere: la sfârșitul anului 2025 erau în vigoare 1 138 de măsuri care afectau importul sau exportul de minerale critice, comparativ cu 357 cu zece ani mai devreme.
Cupru, nichel, aluminiu: deficit structural până în 2035
Se preconizează că dezechilibrul dintre ofertă și cerere va fi deosebit de pronunțat în cazul metalelor esențiale pentru tranziția energetică. În ceea ce privește aluminiul, cuprul și nichelul, cererea va crește mai rapid decât oferta în următorul deceniu, chiar și fără o accelerare suplimentară a procesului de decarbonizare. Cu toate acestea, nu toate aceste metale sunt afectate în același mod.
Data used for the graph in .xlsx format
Cuprul, care este esențial pentru electrificarea economiilor și dezvoltarea infrastructurii digitale, ar putea înregistra un deficit cuprins între 1,5 și 6,5 milioane de tone până în 2035 (în funcție de scenariu), ajungând potențial la 17% din cererea globală într-un scenariu de emisii nete zero. Expansiunea centrelor de date ar putea agrava și mai mult aceste presiuni.
Nichelul pare a fi metalul cel mai afectat de tranziția energetică, impulsionată de baterii și de mobilitatea electrică. Într-un scenariu „Net Zero”, piața nichelului rafinat ar putea înregistra un deficit de aproximativ 6,5 milioane de tone până în 2035, reprezentând aproape 35% din cererea prognozată.
Se preconizează, de asemenea, că piața aluminiului va deveni mai restrânsă. Deficitul ar putea ajunge la 5–15 milioane de tone, reprezentând aproximativ 10 % din cererea prognozată. În acest caz, constrângerea provine mai puțin din disponibilitatea resurselor decât din capacitatea industrială, investițiile necesare și accesul la energie electrică la prețuri competitive.
Către o nouă piață în creștere pentru metale
Se preconizează că aceste tensiuni vor exercita o presiune susținută asupra prețurilor. Coface estimează că prețurile cuprului și nichelului s-ar putea aproape dubla în următorul deceniu, în timp ce se așteaptă ca și aluminiul să înregistreze o creștere bruscă. În schimb, oțelul și zincul par mai puțin vulnerabile, având condiții de aprovizionare mai puțin constrânse și o expunere mai limitată la noile cereri asociate tranziției energetice.
Data used for the graph in .xlsx format
Pentru producători, provocarea se va extinde, așadar, treptat dincolo de simplul aspect al prețului: asigurarea accesului la metale esențiale, dezvoltarea reciclării și reducerea intensității utilizării materialelor ar putea deveni factori-cheie ai competitivității.
> Descoperiți Metals Sector analysis
1 Agenția internațională de energie
2 Scenariul angajamentelor anunțate
