Pe măsură ce programul NextGenerationEU se apropie de final, doar 58% din fondurile din Facilitatea pentru redresare și reziliență au fost plătite, rămânând aproape 270 de miliarde EUR de plătit până la sfârșitul anului 2026. Această subabsorbție slăbește dinamica creșterii și obiectivele structurale stabilite de plan.
Previziuni privind PIB-ul UE 2025: 1,5 %; 2026: 1,4 %
- 806,9 miliarde EUR: valoarea totală a programului NextGenerationEU, inclusiv 650 miliarde EUR pentru Mecanismul de redresare și reziliență
- 58 %: ponderea fondurilor din Mecanismul de redresare și reziliență deja plătite la nivel european (≈270 miliarde EUR rămânând de plătit până la sfârșitul anului 2026)
- +0,4 %/an: creșterea medie a PIB-ului UE pentru perioada 2020-2030 prevăzută inițial de Comisie — în cele din urmă mai mică, având în vedere întârzierile în absorbție
Data source for the graph in .xlsx format (26 Ko)
Un program ambițios, având în vedere realitatea plăților
Lansat în 2021, programul NextGenerationEU (NGEU) a fost conceput pentru a permite Uniunii Europene să depășească criza Covid-19 și să sprijine transformarea structurală printr-un plan de redresare fără precedent, în valoare de 806,9 miliarde de euro. Pilonul său principal, Mecanismul de redresare și reziliență (RRF), are ca obiectiv finanțarea proiectelor în șase domenii cheie, inclusiv tranziția verde și digitală.
La începutul anului 2026, doar 58 % din fonduri fuseseră plătite, iar o proporție și mai mică fusese efectiv cheltuită, punând în pericol creșterea economică preconizată pe termen scurt și lung.
Multiple obstacole în calea absorbției fondurilor
Întârzierile se datorează blocajelor administrative, capacității limitate de implementare și contextelor politice în schimbare. Războiul din Ucraina, criza energetică și inflația au obligat țările să își revizuiască planurile, încetinind plățile. Reformele necesare în schimbul fondurilor, care sunt uneori nepopulare, au fost amânate sau renegociate, cum este cazul Spaniei și Italiei.
În plus, unele țări pot considera împrumuturile UE mai puțin avantajoase decât piețele financiare, cum ar fi Spania, care a anunțat că va renunța la 67 de miliarde de euro din împrumuturile FER în valoare de 83 de miliarde de euro, datorită îmbunătățirii profilului său de credit.
Un impact economic mixt
Deși țări precum Grecia, Croația,Italia și Portugalia au profitat la maximum de fondurile acordate, având în vedere progresul plăților efectuate până în prezent, impactul global asupra PIB-ului european va fi mai mic decât se preconiza. Conform estimărilor, creșterea anuală ar fi putut fi, în medie, cu 0,4% mai mare între 2020 și 2030 dacă fondurile ar fi fost utilizate în totalitate. Însă cursa contra cronometru împinge guvernele să favorizeze proiectele ușor de implementat, în detrimentul reformelor structurale cu valoare adăugată ridicată.
În spatele sumelor fără precedent ale planului european de redresare, execuția este cea care face diferența. Subutilizarea sau alocarea necorespunzătoare a fondurilor – prin proiecte de investiții și reforme – ar compromite potențialul acestora de a stimula creșterea pe termen scurt și lung într-un context fiscal deja constrâns.
declară Laurine Pividal, Coface economist for Southern Europe.
După 2026: scutiri parțiale, dar țintite
Deficitul lăsat de sfârșitul NGEU ar putea fi parțial compensat de alte instrumente, inclusiv împrumuturile SAFE din programul Readiness 2030 (150 de miliarde de euro în perioada 2026-2030) pentru armament.
Cu toate acestea, domeniul lor de aplicare sectorial (industria de apărare) și normele mai puțin stricte (35% din finanțare poate fi alocată produselor provenite dintr-o țară terță din afara UE, SEE, AELS și Ucrainei) limitează efectul macroeconomic în comparație cu diversificarea și obiectivele structurale ale NGEU.
> Contactați experții Coface pentru a afla cum vă puteți proteja afacerea.
