Maldive

Dependența de turism și presiunile inflaționiste

După încetinirea înregistrată în 2024, se preconizează o ușoară revenire a creșterii economice în 2025, determinată de fluxurile turistice solide din China (15,7 % din turiști în 2025) și Rusia (11,9 %), precum și de o redresare semnificativă a numărului de vizitatori indieni, după o scădere bruscă legată de tensiunile diplomatice din 2024. Guvernul va miza pe punerea în funcțiune completă a noului terminal al Aeroportului Internațional Velana în octombrie 2025 pentru a susține această creștere. Capacitatea aeroportului va crește de la 1,5 la 7,5 milioane de pasageri pe an, iar guvernul va oferi stimulente funciare pentru a stimula dezvoltarea de noi complexe turistice. Cu toate acestea, în ciuda creșterii numărului de sosiri turistice (+9,4% față de aceeași perioadă a anului precedent în primele opt luni ale anului 2025), durata medie a șederii a scăzut la 6,8 zile în prima jumătate a anului 2025, de la 7,6 zile cu un an înainte, ceea ce a frânat creșterea numărului de nopți de cazare și a veniturilor. Această tendință afectează piața muncii într-un moment în care maldivienii reprezintă deja doar 40 % din forța de muncă din acest sector.

Se preconizează că creșterea va continua în 2026. Economia va beneficia pe deplin de creșterea capacității aeroporturilor și a hotelurilor, precum și de redresarea continuă a numărului de turiști proveniți din India. Revigorarea turismului are un impact pozitiv asupra transporturilor și comerțului, ceea ce aduce beneficii atât turiștilor, cât și consumatorilor locali. Spre deosebire de sectorul serviciilor (¾ din PIB în 2024), activitatea din sectorul construcțiilor (4,3%) își pierde din avânt, pe măsură ce autoritățile reduc cheltuielile pentru infrastructură în contextul unei situații bugetare precare. În ciuda acestui fapt, guvernul accelerează finalizarea proiectelor din zona metropolitană Malé, în special inițiativa „Ras Malé Eco-City”, care prevede construirea a 65.000 de locuințe. Cu toate acestea, derularea acestor proiecte ridică provocări, și anume costurile legate de măsurile de protecție a mediului, întreruperile lanțului de aprovizionare și limitările în materie de supraveghere tehnică. În plus, daunele aduse mediului au afectat ecosistemul marin, reducând astfel stocurile de pește și sporind volatilitatea în industria pescuitului, care reprezintă 2,4 % din PIB. Activitatea de pescuit s-a redus cu 25,5 % în 2024. Situația ridică îngrijorări legate de distribuția veniturilor, întrucât populațiile din atoli depind în mare măsură de această activitate informală pentru veniturile lor.

Inflația rămâne ridicată și este determinată de reducerea treptată a controlului prețurilor la energie electrică, apă și combustibil, precum și de creșterea prețurilor la alimente (inclusiv la peștele local) și la servicii. Presiunea inflaționistă este alimentată, de asemenea, de cererea robustă de bunuri esențiale (în mare parte importate), care continuă să depășească oferta disponibilă. Acest lucru are un impact semnificativ asupra gospodăriilor celor mai sărace, care cheltuiesc mai mult de o treime din bugetul lor pe alimente, precum și asupra populațiilor din atoli, a căror dependență de aprovizionarea externă este mai mare. Deși inflația s-ar putea atenua ușor în 2026, pe fondul diminuării efectelor reducerii subvențiilor și al scăderii costurilor de import, aceasta va rămâne totuși ridicată. Introducerea politicii de armonizare a salariilor din sectorul public ar putea exercita o presiune suplimentară prin stimularea consumului, în special în Malé. Politica monetară este limitată de paritatea fixă (+ sau -20 %) dintre rufiyaa și dolarul american, care garantează un anumit grad de stabilitate, dar limitează sever capacitatea Autorității Monetare din Maldive (MMA) de a urmări o politică independentă. În acest context, reglementarea lichidității și a creditului intern se bazează în principal pe cerințele de rezervă și pe operațiunile de piață deschisă.

Deficite mari și datorii semnificative

Deficitul bugetar s-a redus în 2025, dar rămâne în continuare foarte mare. Cheltuielile pentru infrastructură au fost limitate, iar cheltuielile curente au scăzut ușor (-1,6 %). Mai presus de toate, veniturile au crescut datorită redresării turismului și revizuirii impozitelor sectoriale introduse în 2024. Ajustările au vizat impozitul pe bunurile și serviciile turistice (TGST), impozitul de mediu aplicat sejururilor în complexele hoteliere și taxele de transport aerian (taxa de plecare și taxa de dezvoltare a aeroportului). Cu toate acestea, acest lucru nu a împiedicat creșterea întârzierilor de plată către furnizori și întreprinderile publice; de exemplu, compania națională de electricitate așteaptă încă plata sumei de 661 milioane MVR (aproape 42,9 milioane USD), ceea ce a dus la întreruperi de curent în Malé. Situația slăbește întreprinderile și afectează activitatea economică. În absența unor reforme fiscale majore, a căror introducere era programată pentru 2024, deficitul s-ar putea adânci din nou în 2026, mai ales că se preconizează creșterea cheltuielilor pentru infrastructură. Plățile de dobânzi și salariile, alături de cheltuielile pentru infrastructură, contribuie semnificativ la deficit. În plus, rambursările substanțiale ale datoriei reprezintă o provocare majoră, în special o emisiune de obligațiuni sukuk în valoare de 500 de milioane de dolari, cu scadența în aprilie 2026. Datoria este în principal internă (57% din total), ceea ce expune băncile locale la riscul suveran. Datoria externă este împărțită între împrumuturi bilaterale (în principal din India, China și Arabia Saudită, sub formă de credite de cumpărare legate de proiecte de infrastructură), datoria sub formă de obligațiuni – inclusiv emisiunile de sukuk pe piețele internaționale – și finanțarea multilaterală (ADB). Există un risc de neplată, dar implicarea creditorilor ar trebui să contribuie la evitarea acestuia.

Maldivele înregistrează, de asemenea, un deficit mare de cont curent, care reflectă dependența sa puternică de importurile de bunuri și echipamente esențiale pentru consum și proiecte de infrastructură. Deși deficitul comercial este principalul factor care contribuie la acest dezechilibru, acesta s-a redus ușor în 2025 datorită creșterii exporturilor de pește și costurilor mai mici ale importurilor. În același timp, veniturile din turism continuă să susțină balanța serviciilor, chiar dacă aceasta este grevată de plățile legate de transportul de mărfuri și de serviciile financiare. Dobânzile la datoria externă mențin contul veniturilor primare în deficit, în timp ce remitențele de la lucrătorii din străinătate (9 % din PIB în 2024) generează un deficit al veniturilor secundare. În ansamblu, se preconizează că deficitul de cont curent se va reduce în 2025 și 2026, dar va rămâne ridicat. Acesta este finanțat în principal prin investiții străine directe (11 % din PIB în 2025), orientate în primul rând către turism și infrastructură.

Serviciul datoriei externe și, într-o măsură mai mică, finanțarea deficitului de cont curent afectează rezervele valutare. După ce au atins un minim istoric în septembrie 2024 (371,2 milioane USD, adică echivalentul a 0,8 luni de importuri), rezervele au înregistrat o revenire, ajungând la 774,5 milioane USD în iulie 2025 (1,8 luni de importuri). Îmbunătățirea este rezultatul mai multor măsuri: un acord de swap în valoare de 400 de milioane USD cu Banca Centrală a Indiei (rambursat în octombrie 2025), intrarea în vigoare în ianuarie 2025 a Legii privind valuta străină, care impune companiilor care generează venituri în valută străină – în special în sectorul turismului – să-și convertească o parte din venituri în rufiyaa și să le depună în sistemul bancar local, precum și reducerea rezervelor minime obligatorii pentru depozitele în valută străină de la 7,5% la 5% în iulie 2025, pentru a susține lichiditatea în dolari. Aceste ajustări au stabilizat piața oficială de schimb valutar, dar au accentuat tensiunile pe piața paralelă, adâncind decalajul dintre cele două piețe din cauza controalelor impuse. În ciuda refacerii rezervelor utilizabile, după deducerea importurilor esențiale și a costurilor de serviciu al datoriei, acestea rămân în continuare sub nivelul necesar pentru o lună și mențin situația de vulnerabilitate externă ridicată. Cu toate acestea, boom-ul din turism și sprijinul financiar din partea partenerilor bilaterali și multilaterali ar trebui să permită serviciul datoriei externe.

Ambițiile Chinei și apropierea pragmatică de India

Ales președinte în 2023, Mohamed Muizzu se bucură de o poziție politică puternică datorită majorității largi obținute de coaliția formată în jurul Congresului Național al Poporului (PNC) la alegerile generale din 2024 (75 de locuri din 93). Această dominanță copleșitoare îi oferă marja de manevră necesară pentru a-și pune în aplicare proiectele de infrastructură și dezvoltare. Cu toate acestea, persistă tensiuni în cadrul coaliției dintre PNC și Partidul Progresist din Maldive (PPM) din cauza luptelor interne între facțiuni. Se preconizează că stabilitatea politică va continua în 2026, în ciuda provocărilor economice și a tensiunilor sociale legate de reformele bugetare și de restricțiile impuse mass-mediei. Modelul redistributiv din Maldive, care se bazează pe veniturile din turism și pe cheltuieli publice generoase, a dus la o reducere semnificativă a sărăciei (8,7 % în 2024, comparativ cu 11,2 % în 2019), dar acest model este din ce în ce mai vulnerabil la reducerile bugetare. Opoziția este slabă și divizată: în ciuda eforturilor depuse de Mohamed Nasheed, fost președinte și figură emblematică a democratizării, de a-și recâștiga un rol central, Partidul Democrat din Maldive (MDP) se luptă să depășească diviziunile interne și să recâștige încrederea alegătorilor.

După ce a cerut retragerea trupelor indiene în mai 2024, Muizzu a consolidat legăturile cu China și a semnat 20 de acorduri strategice în ianuarie 2024 în domeniile tehnologiei digitale, turismului și proiectelor legate de Inițiativa „Belt and Road”. Acordul de liber schimb sino-maldivian, care a intrat pe deplin în vigoare în ianuarie 2025, a eliminat taxele vamale pentru majoritatea produselor industriale și acvatice, promovând astfel comerțul și investițiile chineze. China este principalul creditor bilateral, ceea ce sporește dependența financiară a Maldivelor. Confruntat cu tensiuni financiare și diplomatice, Muizzu s-a apropiat de India la mijlocul anului 2024 și a efectuat o serie de vizite oficiale în iunie și octombrie 2025. Dezghețul diplomatic a dus la obținerea unui sprijin bugetar din partea Indiei. În același timp, țara își diversifică parteneriatele: acorduri comerciale și digitale cu Malaezia în 2025, cooperare sporită cu statele din Golf pentru a atrage finanțare și a dezvolta energiile regenerabile. În cele din urmă, diplomația climatică rămâne o prioritate, odată cu prezentarea, în februarie 2025, a unei noi contribuții naționale către ONU, care reafirmă obiectivul neutralității carbonului până în 2030.

Ultima actualizare: noiembrie 2025