Camerun

Creștere susținută de proiecte ambițioase de infrastructură

Se preconizează o ușoară accelerare a creșterii economice în 2025 și 2026. Sectorul minier va juca un rol cheie, fiind planificate 15 proiecte noi până în 2027. Mai precis, exploatarea minereului de fier a început la situl Grand Zambi din Bipindi la începutul anului 2025, iar primele exporturi sunt preconizate în a doua jumătate a anului. Se preconizează că exploatarea bauxitei la Minim Martap va începe în 2026. Aceste proiecte, conduse de un investitor camerunez, respectiv de un investitor australian, sunt completate de construirea infrastructurii de transport, în special a celei feroviare și rutiere. Cu toate acestea, incertitudinea generată de tensiunile comerciale ar putea afecta negativ aceste proiecte. Se preconizează că producția de gaz natural lichefiat (GNL) va crește cu 23 % numai în 2025, datorită creșterii extracției de la platforma Sanaga 2 și extinderii instalației plutitoare de lichefiere Hilli Episeyo. În schimb, se preconizează că producția de petrol va scădea din cauza îmbătrânirii zăcămintelor și a nesiguranței din regiunile vorbitoare de limbă engleză, ceea ce întârzie dezvoltarea de noi zăcăminte. Agricultura va contribui, de asemenea, la creștere, producția de cacao, cafea și bumbac urmând să crească începând cu 2025, odată cu construirea unor fabrici de prelucrare. Aceste evoluții sunt încurajate de autorități, în special prin finalizarea celei de-a doua faze a portului de adâncime din Kribi și prin conectarea centralei hidroelectrice Nachtigal la începutul anului 2025. Aceste realizări fac parte din Strategia Națională de Dezvoltare 2020-2030 (SND-30), care vizează industrializarea economiei prin înlocuirea importurilor și crearea unor parcuri industriale de mari dimensiuni. În plus, au fost adoptate măsuri fiscale pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, inclusiv reduceri de impozite pentru IMM-uri și marile companii, precum și stimulente pentru angajarea tinerilor. Cheltuielile publice, în special în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din octombrie 2025, vor stimula temporar creșterea economică, deși se preconizează o încetinire a consumului public după alegeri. Creșterea taxelor vamale americane aplicate produselor cameruneze – în aprilie 2025 a fost anunțată o taxă de 11% – va avea un impact direct limitat, întrucât exporturile către SUA au reprezentat doar 3,6% din totalul exporturilor în 2024. În plus, Camerunul exportă în principal mărfuri scutite de taxe (petrol brut, lemn, aur). Cu toate acestea, impactul indirect al războiului comercial ar putea fi mai semnificativ, în special ca urmare a scăderii cererii globale de materii prime.

S-a observat o scădere a inflației pe fondul aprecierii francului CFA față de dolar și al scăderii prețurilor la alimente și energie. În plus, războiul comercial ar putea duce la un surplus global de ofertă, iar importurile la prețuri scăzute, în special din Asia, ar putea inunda piața internă. În 2025 și 2026, se preconizează că inflația va converge treptat către rata-țintă de 3 % a Comunității Economice și Monetare a Africii Centrale (CEMAC). Încetinirea inflației, observată în întreaga regiune, precum și dorința de a sprijini creșterea economică și condițiile de lichiditate, au determinat Banca Statelor din Africa Centrală (BEAC) să-și reducă rata dobânzii de referință la 4,5 % în primul trimestru al anului 2025. Se preconizează o nouă reducere la sfârșitul anului 2025. Măsurile de relaxare monetară vor stimula consumul privat și investițiile.

Consolidarea bugetară sub egida FMI

Cu sprijinul FMI, guvernul și-a continuat politica de consolidare fiscală. Se depun eforturi pe mai multe fronturi, convenite în schimbul unei finanțări de 835 de milioane de dolari pe o perioadă de patru ani, acordată în 2021, care combină atât optimizarea cheltuielilor publice curente, cât și o creștere a veniturilor publice (care sunt încă prea scăzute) pentru a reduce raportul datorie/PIB, ceea ce ar trebui să continue să dea roade chiar și după încheierea programului, în iulie 2025. În ceea ce privește veniturile, acest lucru implică creșterea veniturilor nepetroliere prin lărgirea bazei de impozitare, reducerea scutirilor, îmbunătățirea administrațiilor fiscale și vamale, precum și introducerea de noi impozite (în special pe transferurile de bani și noi tarife specifice pentru zborurile internaționale în afara CEMAC). Cu toate acestea, veniturile din petrol vor continua să scadă din cauza prețurilor mai mici la petrol și a scăderii producției. Legea finanțelor din 2025 a prelungit, de asemenea, programul de declarare voluntară până la sfârșitul anului 2026, în scopul combaterii fraudei fiscale. În ceea ce privește cheltuielile, consolidarea fiscală va implica controlul cheltuielilor de funcționare, în special prin moderarea creșterii salariilor din sectorul public și a recrutărilor, precum și prin reducerea subvențiilor acordate întreprinderilor publice. În plus, guvernul intenționează să elimine treptat subvențiile pentru produsele petroliere, dar intenționează să le mențină cel puțin până la alegeri. Cu toate acestea, costul acestora ar trebui să rămână moderat datorită prețurilor mai mici. În același timp, se preconizează o creștere a cheltuielilor sociale, întrucât guvernul dorește să majoreze numărul gospodăriilor vulnerabile care beneficiază de transferuri sociale de la 180 000 la 210 000 în perioada 2025-2027. Cheltuielile pentru bunuri și servicii, care includ și cheltuielile electorale, vor crește, de asemenea. În ciuda acestui fapt, deficitul va rămâne scăzut, iar FMI descrie datoria publică ca fiind sustenabilă.

În ceea ce privește conturile externe, se preconizează că deficitul contului curent, care este structural negativ, va crește în 2025 și 2026. Scăderea producției și a prețurilor petrolului va afecta veniturile din exporturi. Creșterea prețurilor la cacao și creșterea producției de fier și de GNL nu vor putea compensa acest lucru. În plus, eforturile de agroindustrializare din sectoarele cafelei și cacao vor avea dificultăți în a produce rezultatele așteptate, producția rămânând cu mult sub țintele guvernului. De asemenea, cererea de bunuri și servicii importate va rămâne ridicată, în concordanță cu dezvoltarea sectorului extractiv și a infrastructurii publice. Deficitul va fi finanțat în principal prin investiții străine directe (ISD) legate în primul rând de sectorul extractiv. Rezervele valutare se vor menține la un nivel confortabil (aproximativ patru luni de importuri).

Succesiunea prezidențială amânată de alegeri

Din punct de vedere politic, Paul Biya, în vârstă de 92 de ani și președinte al Camerunului din 1982, candidează pentru al optulea mandat la alegerile din 12 octombrie 2025 sub steagul Mișcării Democratice Populare din Camerun (CPDM). Acest lucru nu face decât să prelungească întrebările legate de succesiunea sa, care rămâne nerezolvată și constituie o sursă majoră de risc politic. Realegerea sa este absolut sigură în absența unei opoziții puternice, dar vârsta și starea sa de sănătate fragilă sugerează că nu ar fi în măsură să ducă la bun sfârșit un alt mandat de șapte ani. În lipsa unui plan clar de succesiune, acest lucru riscă să slăbească partidul său, RDPC, și să declanșeze o luptă pentru putere. Armata ar putea profita atunci de instabilitatea care ar urma pentru a organiza o lovitură de stat. Opoziția, care a fost practic redusă la tăcere, se luptă să supraviețuiască cât timp Biya se află la putere, mai ales că deputații din partidul RDPC au acceptat să amâne cu un an următoarea rundă de alegeri legislative (care sunt boicotate în mod tradițional), cu scopul de a limita concurența împotriva lui Biya la alegerile prezidențiale. Aceste alegeri erau programate să aibă loc în martie 2025.

În plus, autoritățile se străduiesc să țină sub control revoltele separatiste din regiunile vorbitoare de limbă engleză din sud-vestul și nord-vestul țării, precum și atacurile teroriste ale grupărilor Boko Haram și Statul Islamic din regiunea Extremului Nord, la granița cu Ciadul, Nigeria și Republica Centrafricană.

Pe plan internațional, Camerunul continuă să mențină relații solide cu Franța, partenerul său politic și economic de lungă durată. China va rămâne un partener economic major datorită prezenței tot mai mari a companiilor chineze în sectoarele construcțiilor, mineritului de fier și agriculturii, printre altele, precum și datorită împrumuturilor garantate de guvernul chinez pentru proiecte de infrastructură. În plus, în iunie 2025, China a anunțat eliminarea totală a taxelor vamale la exporturile din 53 de țări africane. În ceea ce privește securitatea, Yaoundé își menține legăturile cu Rusia și, în 2022, și-a reînnoit cooperarea militară pentru încă cinci ani. În prezent, SUA refuză să reintegreze Camerunul în Legea privind oportunitățile de creștere în Africa (AGOA), din care a fost exclus încă din 2019 pentru încălcarea drepturilor minorității vorbitoare de limbă engleză. Acest lucru i-ar permite Camerunului să beneficieze de acces preferențial la piața americană. Cu toate acestea, decizia de a exclude Camerunul din program va fi reevaluată în septembrie 2025, cu condiția ca programul să fie reînnoit.

Ultima actualizare: iulie 2025