Diferite condiții economice, măsuri de sprijin și modificări legislative au afectat tendințele în materie de insolvență în regiunea ECE în ultimii doi ani. Aflați cum.
Câteva informații
- Insolvențele corporative din Europa Centrală și de Est (ECE) au crescut în 2021, ajungând aproape la nivelurile anterioare pandemiei în majoritatea țărilor, după o scădere a procedurilor în 2020.
- Șapte țări au înregistrat un număr mai mare de insolvențe (Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Lituania, Polonia, România și Slovacia), iar cinci țări au înregistrat o scădere (Croația, Estonia, Letonia, Letonia, Serbia și Slovenia).
- Din cauza eliminării treptate a măsurilor de sprijin COVID și a consecințelor războiului dintre Rusia și Ucraina, se așteaptă ca în trimestrele următoare să crească numărul insolvențelor corporative din ECE.
Diferite condiții economice, măsuri de sprijin și modificări legislative au afectat tendințele de insolvență în regiunea Europei Centrale și de Est în ultimii doi ani. Pandemia COVID a declanșat o recesiune economică, cu o scădere de 4% a creșterii regionale. Deși insolvențele corporative din țările ECE au scăzut în timpul acestei contracții, acest lucru s-a datorat măsurilor masive de sprijin din partea statului pentru gospodării și companii. „În 2021, regiunea a înregistrat o creștere mai mare (5,5%), dar se așteaptă ca acest impuls să se risipească în acest an, cu o rată de creștere prognozată de 3,2%”, a declarat Grzegorz Sielewicz, economistul Coface pentru Europa Centrală și de Est. „Toate țările ECE vor suferi probabil din cauza consecințelor, directe și indirecte, ale războiului dintre Rusia și Ucraina. Țările baltice vor înregistra cele mai slabe rate de creștere din cauza legăturilor lor comerciale cu Rusia.”
Reducerea măsurilor de sprijin și un mediu încă dificil declanșează creșterea numărului de insolvențe
După o scădere a numărului de insolvențe ale întreprinderilor din regiune în 2020, procedurile de insolvență au crescut în 2021, revenind aproape la nivelurile de dinaintea pandemiei. Această creștere era de așteptat, din cauza intențiilor guvernelor de a diminua amploarea masivă a măsurilor de sprijin. Media regională ponderată în funcție de PIB calculată pe baza dinamicii insolvenței țărilor a indicat o creștere de 34,7 % în 2021, comparativ cu anul precedent (+1,5 %, cu excepția Poloniei, unde numărul total de proceduri a crescut vertiginos, în principal din cauza noilor proceduri).
Șapte țări au înregistrat un număr mai mare de insolvențe decât în anul precedent (Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Lituania, Polonia, România și Slovacia), iar cinci țări au înregistrat o scădere (Croația, Estonia, Letonia, Letonia, Serbia și Slovenia). Polonia a înregistrat un număr aproape dublu de proceduri, în mare parte din cauza unui val de proceduri specifice implementate pentru a sprijini companiile care au avut dificultăți de lichiditate din cauza pandemiei. Chiar și în pofida acestei creșteri, rata insolvenței în Polonia, adică ponderea numărului total de proceduri în numărul total de societăți active, a ajuns la 0,06%, ceea ce înseamnă că doar 6 din 10 000 de societăți poloneze au trecut prin procedurile oficiale disponibile.
Rate de insolvență mult mai mari au fost înregistrate în țările în care utilizarea procedurilor de insolvență este mai populară, respectiv +1,61% în Croația și +3,31% în Serbia.
Situația economică globală din ultimii 2 ani a reprezentat un mediu dificil pentru companiile din ECE. Redresarea economică care a început la jumătatea anului 2020 a fost mai rapidă decât se aștepta și a declanșat o creștere fulminantă a cererii, în special din partea sectorului de producție. Prețurile la produsele energetice, la transporturi și la diverse metale și inputuri utilizate în procesul de producție au explodat. În unele cazuri, lipsurile au limitat nivelurile de producție. Exemplul cel mai evident vine de la semiconductori, ale căror lipsuri au dus la scăderea numărului de schimburi și la închiderea temporară a uzinelor de vehicule ale diferitelor mărci de automobile. Costurile mai mari ale energiei și ale combustibilului, pe fondul creșterii prețurilor inputurilor de producție, au redus profitabilitatea companiilor. Aceste evoluții globale s-au aplicat companiilor din ECE datorită includerii acestora în diverse probleme legate de lanțul de aprovizionare și datorită legăturilor comerciale semnificative ale regiunii cu Europa de Vest.
De la o criză la alta
Chiar dacă pandemia de coronavirus este în curs de desfășurare, o altă provocare a afectat economiile și întreprinderile: Invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia a contribuit prompt la creșterea prețurilor la energie, întrucât Europa rămâne dependentă de importurile de petrol, gaze naturale și cărbune din Rusia. În plus, ambele țări sunt producători și exportatori importanți de produse agricole de bază. Producția agroalimentară este, de asemenea, supusă prețurilor la îngrășăminte, care au accelerat și ele, iar regiunea ECE este dependentă de îngrășămintele importate din Rusia & Belarus. În plus, prețurile globale mai mari & penuria de metale din cauza războiului au exacerbat și mai mult perturbările din lanțul de aprovizionare. Acești factori au dus la o nouă creștere a prețurilor la energie și la inputuri pentru întreprinderi, inclusiv pentru cele din ECE. În plus, erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor reprezintă, de asemenea, o preocupare pentru posibila lor bază de clienți. Economiile ECE au înregistrat o inflație accelerată, în principal din cauza creșterii prețurilor la energie, dar și a creșterii prețurilor la alimente.
Rusia rămâne o destinație comercială importantă pentru regiunea ECE, în special pentru țările baltice. Totalul exporturilor și importurilor cu Rusia a reprezentat 15,1% din PIB-ul Lituaniei în 2021. În plus, invazia rusă în Ucraina a declanșat o criză umanitară uriașă cu repercusiuni economice. Deși se așteaptă ca toate țările ECE să înregistreze în 2022 rate de creștere mai mici decât cele estimate înainte de război, afluxul de refugiați ucraineni ar putea susține creșterea regională, cel puțin pe termen scurt.
„Având în vedere aceste provocări, ne așteptăm ca creșterea numărului de insolvențe corporative să continue în următoarele trimestre”, explică Jarosław Jaworski, CEO regional al Coface pentru Europa Centrală și de Est. „Consecințele războiului dintre Rusia și Ucraina vor accelera această creștere, mai ales că este puțin probabil ca programele de sprijin pe scară largă pentru companiile locale să fie implementate, așa cum s-a întâmplat în timpul blocajelor cauzate de coronavirus.”
