Fenomenul meteorologic El Niño, care ar trebui să revină în a doua jumătate a anului 2023, va amplifica efectele schimbărilor climatice. Este probabil ca regiunea Indian-Pacific să se confrunte cu temperaturi ridicate și secetă severă începând cu trimestrul 4, iar impactul fenomenului El Niño asupra sectorului agricol va fi vizibil în special în 2024, deoarece randamentul materiilor prime depinde în mare măsură de condițiile meteorologice (căldură, precipitații).
Previziunile Coface indică incertitudini majore pentru anumite produse agricole de bază (cereale, zahăr, ulei de palmier, citrice) pe termen mediu, precum și riscuri semnificative pentru securitatea alimentară în anumite regiuni ale lumii.
Oscilația sudică El Niño este un fenomen oceanic-atmosferic care își are originea în variațiile anormale ale temperaturii apei de suprafață în Pacificul central și estic (coasta Americii Latine). Este alcătuită din două fenomene opuse (La Niña și El Niño) care, din punct de vedere istoric, se produc la fiecare 2 sau 3 ani. La Niña aduce vreme mai rece și mai umedă, în timp ce El Niño aduce vreme mai caldă și mai uscată.
Actualul fenomen El Niño are loc la mai puțin de un an de la ultimul episod La Niña, deci mult mai repede decât frecvența istorică. Acest lucru sugerează o creștere a frecvenței acestui tip de fenomen meteorologic, care poate avea consecințe dăunătoare pe termen lung. Într-adevăr, perturbările meteorologice El Niño, care afectează întreaga regiune Indo-Pacific, duc la valuri de căldură și secetă. Astfel, El Niño tinde să amplifice efectele negative ale schimbărilor climatice în Asia-Pacific, Africa de Sud și de Est și în Americi. Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord sunt scutite de acest fenomen.
Regiuni-cheie pentru lanțurile valorice agricole și agroalimentare globale aflate sub presiune
Brazilia (primul producător mondial de trestie de zahăr, soia, cafea și portocale), India (al doilea producător mondial de orez, grâu, trestie de zahăr și cartofi), Indonezia (primul producător de ulei de palmier, al treilea producător de orez) și Australia (al patrulea producător mondial de orz și rapiță) vor fi probabil deosebit de expuse și vor înregistra o scădere a randamentelor lor agricole.
Recoltele mai slabe vor exercita presiuni asupra lanțurilor valorice agroalimentare în ansamblu, iar 2024 va fi probabil un an de tensiune extremă între cerere și ofertă pentru acest sector. Într-adevăr, perturbările vor avea un impact negativ atât asupra producției marilor țări exportatoare (Australia, Brazilia, SUA), cât și asupra zonelor cu o creștere demografică accelerată, care ar trebui să fie autosuficiente din punct de vedere alimentar (China, India). Prin urmare, presiunea asupra aprovizionării va fi dublă.
Nu este surprinzător faptul că prețurile alimentelor vor crește în 2024. Exemplul Asiei de Sud-Est este o ilustrare relevantă în acest sens. Diferitele episoade El Niño din ultimii 20 de ani au condus, în general, la presiuni inflaționiste asupra prețurilor alimentelor în regiune. Orezul, care reprezintă 60 % din consumul intern de cereale din regiune, este foarte vulnerabil la efectele El Niño, în timp ce cultura sa, care necesită o utilizare intensivă a apei, va avea probabil de suferit din cauza nivelurilor scăzute de precipitații. În plus, ponderea alimentelor în indicii regionali ai prețurilor de consum este semnificativă (aproximativ 40 %), ceea ce ridică temeri privind o creștere a inflației pe termen mediu.
Dificultățile de aprovizionare și creșterea prețurilor la alimente sporesc riscul de instabilitate socială și politică în economiile emergente.
Țările în care sectorul agricol este predominant ar putea suferi pierderi semnificative de venituri și de locuri de muncă. De exemplu, Indonezia, unde agricultura reprezintă 13% din PIB și 32% din locurile de muncă, ar putea fi puternic afectată de impactul negativ al fenomenului El Niño asupra producției de orez și de ulei de palmier. Pe termen mediu, țara se confruntă cu termene politice majore: următoarele alegeri generale indoneziene (prezidențiale, legislative și senatoriale) sunt programate o, februarie 2024. Prin urmare, dificultățile economice cauzate de condițiile meteorologice incerte ar putea avea un impact major asupra stabilității țării.
Pe de altă parte, țările exportatoare mai puțin afectate de perturbările meteorologice ar putea beneficia de prețurile mai mari ale produselor agricole de bază.
