Dupa o incetinire economica in 2023, in principal din cauza scaderii productiei de energie si a preturilor mai mici, 2024 se prefigureaza ca un an de crestere economica accelerata pentru tarile Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG). Dupa cateva luni marcate de pesimism cu privire la cererea globala de petrol, preturile au inceput sa creasca, insa diferentiat la nivel de tari.
Mediul economic favorabil nu ar trebui sa ascunda vulnerabilitatile structurale ale unor economii: Bahrain si Oman, cele mai slabe verigi in ceea ce priveste conturile publice
Dupa cateva luni de pesimism cu privire la cererea globala de petrol, preturile au inceput sa creasca in urma anunturilor Rusiei si Arabiei Saudite legat de prelungirea reducerilor de productie pana la sfarsitul anului. Totusi, tarile nu vor beneficia in mod egal de aceasta usoara crestere a pretului petrolului.
In contextul nivelului ridicat al datoriei publice, a deficientelor fiscale structurale si a resurselor naturale mai limitate in comparatie cu alte tari din regiune, Bahrain si Oman trebuie sa ramana vigilente. Bahrain ar urma sa inregistreze cel mai mare raport datorie publica/PIB din regiune, de 125% in 2023. Avand in vedere nivelul ridicat al pretului petrolului estimat la aproximativ 125 USD pe baril pentru 2023, autoritatile au inceput sa ia in considerare masuri pentru a limita o extindere a deficitului bugetar. In ciuda excedentelor recurente de cont curent, deficitul fiscal mare si nevoia de a mentine cursul de schimb fix afecteaza rezervele valutare ale Bahrainului. In timp ce rezervele care acopera trei luni de importuri sunt considerate in mod conventional drept nivelul minim adecvat, rezervele Bahrainului ar acoperi doar 1,5 luni de importuri in 2023. Dinamica datoriei Omanului pare mai echilibrata, dar sufera de slabiciuni fiscale structurale, in principal din cauza unor resurse naturale limitate. De la scaderea pretului petrolului in 2015 si 2016, Oman a inregistrat continuu deficite gemene (de cont curent si deficit fiscal).
Arabia Saudita si Emiratele Arabe Unite, mult mai putin vulnerabile, vin de obicei in ajutor
Arabia Saudita, Kuweit si Emiratele Arabe Unite vin de obicei in ajutor in caz de urgenta, atunci cand finantarea este insuficienta. Aceste trei tari au anuntat un pachet de ajutor de 10 miliarde USD pentru Bahrain in 2018, dupa ce au furnizat 20 de miliarde USD atat Omanului, cat si Bahrainului in 2011, care stau la baza aliantelor strategice si economice dintre aceste tari. Aceste fonduri au sprijinit in cea mai mare parte reducerea deficitelor fiscale in Oman si Bahrain si au atenuat efectele negative ale programelor de consolidare fiscala. Un alt scop al acestei cooperari fiscale este alinierea tuturor economiilor CCG in jurul unor initiative regionale similare prin introducerea unor reforme fiscale.
Situatii financiare diferite dar (practic) aceleasi politici monetare
Aceste structuri diferite din cadrul economiilor CCG indica faptul ca, desi aceste tari au format o alianta economica si financiara, situatiile lor financiare sunt inegale. Cu toate acestea, in ceea ce priveste chestiunile monetare, structurile sunt foarte asemanatoare: monedele lor sunt legate de dolarul american, cu exceptia Kuweitului, care un curs valutar fix fata de un cos valutar nedezvaluit. In conformitate cu viitoarele miscari de politica ale Fed, ne asteptam ca bancile centrale GCC sa-si mentina politica ratelor pana cand Fed decide sa inceapa ciclul de reducere a ratelor.
Concurenta acerba in sectoarele vizate de eforturile de diversificare
Desi depind inca foarte mult de sectorul petrolier, tarile CCG au implementat planuri de diversificare economica in urma scaderii pretului petrolului intre 2014 si 2016. In timp ce Emiratele Arabe Unite au fost in fruntea diversificarii economice, Arabia Saudita a anuntat investitii substantiale in ultimii ani. Intrucat aceste doua tari, dar si Qatar si, intr-o masura mai mica, Oman, vizeaza aproape aceleasi sectoare (constructii, turism, finante), riscul cheie rezida in crearea intra-competitiei in regiune. In plus, principalele surse de finantare pentru aceste strategii de diversificare se bazeaza pe veniturile din petrol. Luand in considerare acesti doi factori, strategiile de diversificare economica, desi fezabile, pot sa nu dea rezultatele dorite.