Ungaria

Creșterea economică este în continuare grav afectată de înghețarea fondurilor europene

Creșterea economică va rămâne relativ slabă în 2026, dar se preconizează o îmbunătățire față de cei trei ani anteriori, caracterizați de o aproape stagnare economică. Cauza principală o reprezintă înghețarea prelungită a peste 20 de miliarde EUR din fondurile europene, ca răspuns la problemele instituționale și de guvernanță nerezolvate, care continuă să afecteze grav investițiile publice. Din această sumă, aproape 10 miliarde de euro din Fondul de redresare post-COVID (RRF – Mecanismul de redresare și reziliență) urmează să expire la sfârșitul lunii august 2026. Sunt în joc, de asemenea, aproximativ 8 miliarde de euro din fondurile de coeziune, cu termen limită la sfârșitul anului 2027, inclusiv 2 miliarde de euro care au fost pierdute definitiv deoarece nu au fost utilizate. În plus, programul de finanțare cu costuri reduse al UE, SAFE („Security Action for Europe”), destinat în principal cheltuielilor de apărare, ar putea aloca Ungariei până la 17 miliarde de euro, dar nu a fost încă aprobat. Cu toate acestea, guvernul pro-european care a venit la putere în aprilie 2026 reprezintă o evoluție pozitivă care ar putea accelera eliberarea treptată și parțială a acestor fonduri în lunile următoare. La începutul lunii iunie s-a ajuns la un acord cu Comisia Europeană pentru deblocarea a 16,4 miliarde de euro din fondurile înghețate anterior, în schimbul unor angajamente privind reformele anticorupție și de guvernanță. Investițiile private vor continua, de asemenea, să fie împiedicate de ratele dobânzilor de politică monetară ridicate pe termen lung (6,25% în mai 2026), în ciuda unei încetiniri accentuate a inflației (1,8% față de aceeași perioadă a anului precedent în martie 2026), care se situează în prezent sub ținta băncii centrale maghiare (2-4%) pentru prima dată în aproape un deceniu. Cu toate acestea, conflictul din Orientul Mijlociu, care a împins prețurile petrolului Brent la aproximativ 100 USD începând din martie (o creștere de aproximativ +40%), a limitat perspectivele de reducere a ratelor dobânzilor în 2026 și alimentează riscurile inflaționiste. Între timp, investițiile asiatice vor rămâne o sursă cheie de sprijin. Ungaria s-a impus treptat ca unul dintre principalele centre industriale chinezești din Europa Centrală, în special în domeniul bateriilor și al vehiculelor electrice. BYD și-a mutat sediul european din Țările de Jos la Budapesta în mai 2025. Proiectele CATL din Debrecen, alături de investițiile BYD, ar trebui să susțină în continuare investițiile în sectorul manufacturier în 2026

Exporturile, care reprezintă aproape 80 % din PIB, rămân puternic concentrate către Germania și restul zonei euro, ceea ce face ca economia maghiară să fie deosebit de sensibilă la cererea europeană slabă și la perturbările din lanțurile de aprovizionare globale. Sectorul auto reprezintă, de unul singur, aproape o treime din totalul exporturilor, într-un context de puternică integrare regională cu țările vecine care sunt, de asemenea, specializate în această industrie (Slovacia, Cehia și România). În temeiul acordului bilateral din iulie 2025, tarifele SUA aplicabile autovehiculelor au fost stabilite la 15 %

Anul 2026 a fost marcat, de asemenea, de alegerile parlamentare, care au susținut activitatea economică în primul trimestru prin mai multe măsuri fiscale favorabile gospodăriilor (reduceri de impozite, plafonarea prețurilor la energie și măsuri excepționale de sprijin al veniturilor pentru gospodării). Consumul privat va rămâne, prin urmare, principalul motor al creșterii, susținut de o piață a muncii încă relativ puternică, cu o creștere a salariilor nominale de 9,1% față de aceeași perioadă a anului precedent în martie 2026 și o rată a șomajului menținută la 4,7%

Deficitele gemene vor rămâne supuse unei presiuni puternice

Deficitul bugetar va rămâne foarte ridicat în 2026 și mai scăzut decât în 2025, datorită măsurilor preelectorale ale partidului Fidesz și marjei fiscale foarte limitate de care dispune viitorul partid TISZA. În ciuda poziției sale mai credibile privind consolidarea fiscală, se preconizează că noul guvern va menține majoritatea măsurilor de sprijin pentru gospodării: dublarea alocațiilor fiscale pentru familii, scutirile fiscale pentru mame, a 13-a lună de pensie, creșterile salariului minim și continuarea subvențiilor pentru energie. Impozitele temporare aplicate băncilor, telecomunicațiilor și aviației, precum și o revenire a veniturilor fiscale determinată de o creștere a consumului nu vor compensa creșterea cheltuielilor sau o vor face doar marginal. Datoria publică va rămâne, prin urmare, la un nivel ridicat, traiectoria sa depinzând în mare măsură de deblocarea fondurilor europene. Comisia Europeană a prognozat deja un deficit de 5,2% din PIB în 2026, în timp ce TISZA indică acum o valoare mai apropiată de 6,8%. Estimarea noastră se situează aproximativ între aceste două valori.

Balanța contului curent se va deteriora în 2026 din cauza cererii europene persistent scăzute, a exporturilor slabe în ansamblu — în special în sectorul auto — și a presiunii reînnoite asupra importurilor de energie pe fondul tensiunilor persistente din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, excedentul din servicii, susținut de turism, transportul rutier și serviciile pentru întreprinderi, va continua să compenseze parțial deteriorarea comerțului cu bunuri. Ungaria va rămâne expusă la volatilitatea forintului, deși venirea la putere a noului guvern a îmbunătățit semnificativ încrederea pieței și a dus la o puternică apreciere a monedei de la începutul anului, de la aproape 400 HUF/EUR în martie la aproximativ 356 la începutul lunii mai. Această îmbunătățire rămâne totuși fragilă: orice întârziere în deblocarea fondurilor europene sau orice abatere de la țintele bugetare ar putea reaprinde rapid presiunea asupra monedei și costurile de finanțare externă. Nivelul ridicat al datoriei externe (78% din PIB în 2025), asociat atât cu investițiile străine directe (ISD), cât și cu finanțarea publică, va continua să facă Ungaria vulnerabilă la șocuri externe, în ciuda reducerii treptate a ponderii datoriei publice denominate în valută străină (în prezent în jur de 30%, comparativ cu 50% în urmă cu zece ani)

Un moment de cotitură politică major cu alegerea noului partid TISZA

Victoria zdrobitoare a partidului TISZA (de centru-dreapta) la alegerile parlamentare din aprilie 2026 marchează cea mai semnificativă ruptură politică din Ungaria de la revenirea lui Viktor Orbán la putere în 2010. Partidul lui Péter Magyar a câștigat 141 din cele 199 de locuri, față de 52 pentru FIDESZ-ul lui Viktor Orbán și 6 pentru Mi Hazánk (Patria noastră), depășind cu mult pragul de două treimi necesar pentru modificarea Constituției și a legilor fundamentale. Această majoritate calificată oferă noului guvern mijloacele instituționale necesare pentru a desființa treptat acele părți ale arhitecturii politice și instituționale construite de Fidesz în ultimii cincisprezece ani, care au fost cel mai aspru criticate de instituțiile europene. Dincolo de o simplă schimbare de guvern, provocarea va consta, așadar, în restructurarea statului maghiar, în special prin combaterea corupției și a acaparării resurselor statului. Printre acestea se numără reformarea sistemului judiciar, a autorităților de supraveghere, a mass-mediei publice și a mecanismelor de supraveghere a finanțelor publice. Cu toate acestea, această tranziție ar putea genera rapid tensiuni instituționale și politice semnificative. O parte substanțială a administrației, a autorităților nominal independente și a actorilor economici rămâne strâns legată de rețelele construite în timpul erei Orbán, ceea ce a sporit riscul de obstrucționare, conflict și polarizare susținută, în ciuda victoriei electorale ample a TISZA. În plus, TISZA nu dispune de experiență de guvernare și este probabil să se confrunte cu lipsa de personal

La nivel european, se așteaptă ca noul guvern să adopte o poziție semnificativ mai pragmatică și pro-europeană pentru a accelera deblocarea fondurilor înghețate, ceea ce a devenit o necesitate atât economică, cât și politică. Ungaria va încerca să-și reducă izolarea față de Uniune și să-și restabilească credibilitatea în fața investitorilor internaționali, după mai mulți ani de tensiuni cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept și a gestionării fondurilor publice. Cu toate acestea, această repoziționare va rămâne limitată de mai mulți factori structurali, și anume dependența energetică puternică de Rusia, ponderea tot mai mare a investițiilor chineze în industria maghiară și necesitatea ca TISZA să-și păstreze o parte din electoratul său conservator și suveranist. Prin urmare, guvernul va trebui să mențină un echilibru delicat între alinierea la standardele europene și pragmatismul geopolitic.

Ultima actualizare: iunie 2026