Ungaria

Recesiune în 2024, dar oportunități pentru 2025

În 2024, Ungaria a urmat tendința de recesiune din 2023, determinată de o combinație de factori structurali și ciclici. Consumul gospodăriilor, care reprezintă 50% din PIB, a fost afectat de pierderea puterii de cumpărare, în ciuda unei dezinflații semnificative. După ce a atins un nivel maxim de peste 25% la începutul anului 2023, inflația a încetinit semnificativ datorită scăderii accentuate a prețurilor la alimente și energie. Susținută de politica monetară eficientă, inflația s-a situat, începând din ianuarie 2024, în jumătatea superioară a intervalului țintă de +3% ± 1 stabilit de Banca Națională a Ungariei (HNB) – atingând 3,2% în octombrie 2024 – și se preconizează că va rămâne la acest nivel până la sfârșitul anului 2025. După o rată a dobânzii record de 13% la sfârșitul anului 2022, HNB a început ciclul de reducere a dobânzii în octombrie 2023. Acesta a fost întrerupt în a doua jumătate a anului 2024, rata fiind menținută la 6,5%. Relaxarea monetară ar putea fi lentă în 2025, întrucât inflația din sectorul serviciilor rămâne ridicată, costurile forței de muncă continuă să crească, iar forintul își pierde în continuare din valoare. Deși salariile au continuat să crească din cauza pieței muncii restrânse (12,5% față de aceeași perioadă a anului trecut în octombrie 2024), această creștere nu a compensat rata ridicată a inflației. Gospodăriile rămân prudente și își controlează strict cheltuielile.

Investițiile, între timp, au fost împiedicate de ratele record ale dobânzilor și de incertitudinea privind accesul la fondurile Uniunii Europene. Cu 21 de miliarde de euro blocate, tranzițiile ecologică și digitală ale Ungariei stagnează, în timp ce tensiunile cu UE privind statul de drept subminează încrederea investitorilor privați și agravează presiunile bugetare. Inițiativele controversate ale lui Viktor Orbán, în special în urma vizitelor la Moscova și Beijing, au adâncit ruptura cu Bruxelles. În sectorul industrial (25% din PIB), producția și-a continuat tendința descendentă începând din 2023. Acest declin s-a intensificat în 2024, ajungând la o scădere semnificativă de 7,9% în septembrie, marcând a cincea lună consecutivă de contracție. Industriile prelucrătoare, în special cele de echipamente electrice și de producție auto, au fost afectate în mod deosebit de restricțiile energetice și comerciale impuse de sancțiunile europene împotriva Rusiei. În 2021, 95% din gazul consumat în Ungaria provenea din Rusia. La sfârșitul anului 2024, dependența rămâne ridicată, situându-se la aproximativ două treimi, ceea ce expune țara la vulnerabilități geopolitice și la fluctuațiile prețurilor. Contractul cu Gazprom privind tranzitul gazului prin Ucraina expiră la 1 ianuarie 2025. Investițiile în sectorul construcțiilor au fost, de asemenea, afectate. După o contracție de 5,6% în 2023, sectorul construcțiilor își revine datorită relaxării monetare, investițiilor chineze în proiecte noi și costurilor aflate în regim deflaționist. Costurile forței de muncă rămân însă ridicate.

În plus, structura exporturilor, care reprezintă 80% din PIB – sectorul auto reprezentând puțin mai puțin de o treime din total – este puternic concentrată pe Germania și restul zonei euro, ceea ce face ca economia Ungariei să fie sensibilă la cererea europeană slabă și la perturbările lanțului de aprovizionare. Ca răspuns la aceste provocări, Ungaria se concentrează pe diversificarea partenerilor săi economici prin atragerea de investiții chinezești masive. În 2023, China a reprezentat aproape trei sferturi din investițiile străine din țară în proiecte majore, precum fabrica de baterii CATL din Debrecen (7,3 miliarde de euro) și fabrica de vehicule electrice BYD din Szeged. Aceste inițiative ar putea reduce dependența economică de Europa, dar succesul lor depinde de dezvoltarea unei infrastructuri adecvate și de asigurarea unei forțe de muncă calificate care să susțină aceste proiecte strategice. Având în vedere factorii de creștere slabi, legați de îmbunătățirea limitată a activității partenerilor săi comerciali și de incertitudinea privind accesul la fondurile UE, redresarea economică a Ungariei va rămâne probabil modestă în 2025 și s-ar putea să nu se accelereze decât în a doua jumătate a anului. Germania, principalul său partener, pare să se îndrepte către o îmbunătățire marginală, în special în industria auto, cu care comerțul Ungariei este deosebit de important, reprezentând un sfert din totalul exporturilor. În plus, revenirea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA ar putea avea, de asemenea, un impact negativ prin introducerea de tarife comerciale. Pe de altă parte, afluxul de investiții chineze masive ar putea compensa aceste provocări.

Consolidarea bugetară va continua

Criza Covid-19 a întrerupt opt ani de consolidare fiscală și a transformat din nou finanțele publice într-un motiv de îngrijorare. Deși ușor mai redus față de 2023, deficitul rămâne deosebit de ridicat și se situează peste pragul stabilit de UE. Deteriorarea, declanșată de pandemie și agravată de politicile costisitoare de sprijin, continuă să afecteze echilibrul fiscal. Eforturile de control al cheltuielilor au fost împiedicate de subvențiile pentru energie, de sprijinul acordat economiei aflate în recesiune și de perspectiva actuală a alegerilor legislative din 2026. În ciuda unor inițiative de stimulare a veniturilor, precum taxele temporare care vizează sectoarele energetic, bancar, al telecomunicațiilor și al aviației, aceste venituri rămân insuficiente pentru a compensa amploarea deficitelor și pentru a asigura o consolidare durabilă. Se preconizează că redresarea treptată a consumului intern, susținută de o inflație controlată și de o putere de cumpărare îmbunătățită, va stimula creșterea veniturilor fiscale în 2025. Acest impuls ar putea fi consolidat și mai mult de o stabilizare a producției industriale, în special în sectoare strategice precum cel auto și cel electronic, care au beneficiat de investiții străine recente. În plus, o mai bună gestionare a cheltuielilor publice, axată pe reducerea subvențiilor pentru energie și pe alocarea mai eficientă a resurselor, ar putea contribui la atenuarea presiunilor fiscale. Dacă aceste eforturi vor fi însoțite de deblocarea fondurilor UE, guvernul ar putea reuși să realizeze o consolidare fiscală puternică și să gestioneze o redresare economică durabilă.

Pe plan extern, deprecierea forintului, care a determinat creșterea costurilor importurilor și ale serviciului datoriei externe, împreună cu exporturile slabe din sectorul auto, au afectat contul curent. Situația a fost compensată de o scădere a facturii la importurile de energie. Mai mult, sectorul turismului a înregistrat o redresare robustă în 2024 și a stimulat semnificativ excedentul din servicii, care a crescut cu 11% față de 2023. Această creștere a fost determinată în mare măsură de vizitatorii internaționali, Budapesta reprezentând 40% din activitatea turistică. Guvernul sprijină activ acest sector strategic, care contribuie cu 6,2 % la PIB și asigură locuri de muncă pentru aproape 400 000 de persoane. Dependența Ungariei de investițiile străine directe (ISD), provenite în principal din Asia, precum și datoria externă ridicată legată de aceste ISD și de datoria publică subliniază fragilitatea poziției sale. Îmbunătățirea rezervelor valutare oferă o oarecare siguranță pe termen scurt, dar nu elimină îngrijorările legate de vulnerabilitatea la șocurile externe. În plus, Ungaria a redus ponderea datoriei publice denominate în valută străină la 29% în septembrie 2024, de la 50% în 2011.

Dominația absolută a partidului Fidesz se clatină

Scena politică continuă să fie marcată de tensiuni crescânde, atât pe plan intern, cât și internațional. Guvernul lui Viktor Orbán, condus de partidul populist de dreapta și național-conservator Fidesz-Uniunea Civică Maghiară (Fidesz), a dominat peisajul politic din 2010, dar supremația sa este din ce în ce mai contestată. La alegerile locale din octombrie 2024, opoziția, condusă de partidul moderat de centru-dreapta Tisza, condus de Péter Magyar, a înregistrat progrese semnificative în marile orașe, dar mai puțin în zonele rurale. Partidul Tisza se poziționează ca o „a treia forță politică” care își propune să unească maghiarii dintr-un spectru larg și să restabilească standardele democratice.

Relațiile dintre Budapesta și Bruxelles rămân tensionate, Bruxelles criticând politicile partidului Fidesz, în special cele care afectează statul de drept, și restricționând finanțarea europeană. Președinția Ungariei la Consiliul UE în a doua jumătate a anului 2024 nu a contribuit prea mult la atenuarea acestor tensiuni. Absența separării puterilor, pluralismul redus al mass-media și lipsa de transparență în gestionarea fondurilor publice au erodat într-o anumită măsură încrederea investitorilor. La nivel regional, disparitățile rămân o provocare semnificativă. În timp ce Budapesta și alte orașe mari beneficiază de o economie robustă, zonele rurale se confruntă cu o rată ridicată a șomajului, inegalități în creștere și acces limitat la resurse. În ciuda acestor dificultăți, comunitățile rurale continuă să susțină partidul Fidesz datorită accentului pe care acesta îl pune pe valorile tradiționale, dominanței în mass-media locală și politicilor țintite, precum alocațiile familiale și programele de lucrări publice. Aceste strategii consolidează loialitatea și sunt aliniate priorităților culturale chiar și în contextul dificultăților economice.

În 2025, Ungaria se va confrunta cu provocări politice semnificative pentru a-și îmbunătăți economia și imaginea internațională. Abordarea actuală a guvernului, axată pe alianțe strategice cu China și Rusia, ar putea împiedica relațiile cu omologii săi europeni. Între timp, apariția unei opoziții mai bine organizate ar putea remodela peisajul politic pe termen mediu, oferind o alternativă credibilă la dominația partidului Fidesz. Următoarele alegeri parlamentare sunt programate pentru aprilie 2026.

Ultima actualizare: decembrie 2024