Uganda

O creștere puternică, stimulată de investițiile în sectorul petrolier

În 2026, se preconizează o accelerare suplimentară a creșterii economice, stimulată de investiții străine semnificative axate pe dezvoltarea industriei petroliere. Se preconizează că zăcămintele Tilenga și Kingfisher, situate în vestul țării, în jurul Lacului Albert, și exploatate de Total Energies, respectiv de China National Offshore Oil Corporation (CNOOC), vor intra în funcțiune în a doua jumătate a anului 2026. Cu toate acestea, ar putea apărea întârzieri suplimentare în demararea producției. În același timp, lucrările la infrastructura aferentă continuă, în special proiectul East African Crude Oil Pipeline (EACOP), al cărui cost este estimat la 5 miliarde USD, care va transporta petrolul ugandez către portul Tanga din Tanzania. Lansat în 2023, proiectul era finalizat în proporție de 64,5 % undeva în luna iulie 2025, punerea în funcțiune fiind programată pentru 2027. Astfel, veniturile din exporturi vor contribui la creștere economică abia începând cu acea dată. Cu toate acestea, EACOP ar putea întâmpina dificultăți în mobilizarea celei de-a doua tranșe de finanțare, după ce, în martie 2025, a obținut un împrumut sindicalizat de 1 miliard de dolari de la bănci locale și regionale. În plus, proiectul se confruntă cu o puternică opoziție internațională din cauza preocupărilor legate de mediu și de drepturile omului. În septembrie 2025, o instanță franceză a obligat Total Energies să prezinte documente referitoare la impactul proiectului, marcând prima victorie juridică a ONG-urilor în această chestiune. În plus, agricultura va rămâne un pilon esențial al economiei (24% din PIB în 2024), cafeaua ocupând un loc fruntaș. Vânzările de cafea vor continua să beneficieze de prețurile internaționale ridicate, în ciuda unei perioade de acalmie preconizate în 2026, ca urmare a unor recolte foarte bune. Având în vedere că agricultura angajează 70% din populația activă, se preconizează că consumul privat va fi robust. Sectorul aurifer va beneficia de un impuls din partea proiectului Wagagai Mining Limited (China), care va fi inaugurat în august 2025 și se preconizează că va crește producția de aur rafinat. Guvernul va continua să dezvolte sectorul serviciilor (53% din PIB) în cadrul celui de-al patrulea Plan Național de Dezvoltare (PND IV), în special în turism – care se va confrunta totuși cu o concurență regională puternică, mai ales din partea Kenyei și Tanzaniei –, precum și în educație și sănătate. În plus, țara va beneficia de o nouă finanțare de 2 miliarde USD din partea Băncii Mondiale pentru a finanța proiecte în diverse sectoare.

Se preconizează că inflația va accelera din nou în 2026, pe fondul cererii puternice de bunuri de capital necesare dezvoltării sectorului petrolier. Cu toate acestea, ea va rămâne sub pragul de 5% stabilit de banca centrală, întrucât scăderea prețurilor globale la energie va compensa parțial creșterea inflației importate. Incertitudinea economică globală și presiunile inflaționiste persistente vor amâna probabil următoarea relaxare monetară a băncii centrale până în 2026. Rata dobânzii de referință a fost stabilită la 9,75% în octombrie 2024.

Deficitele gemene afectează datoria publică

Se preconizează că deficitul bugetar se va reduce ușor în cursul anului fiscal 2026 (1 iulie 2025 – 30 iunie 2026) datorită unei mobilizări îmbunătățite a veniturilor publice, care vor crește mai rapid decât cheltuielile, pe fondul unei creșteri economice puternice. Această evoluție se va baza, în special, pe raționalizarea scutirilor fiscale, eliminarea lacunelor fiscale și combaterea corupției în cadrul autorității fiscale (URA) și a contrabandei la punctele de frontieră. Petrolul nu va începe să contribuie în mod semnificativ la veniturile fiscale decât începând cu 2027. Cu toate acestea, plățile de dobânzi la datorie vor continua să reprezinte o povară grea, compensând efectul pozitiv al îmbunătățirii deficitului primar. Deficitul public va fi finanțat în principal prin datoria externă, care va rămâne în mare parte concesională. Stocul datoriei publice (din care 60 % este externă) a crescut cu 26 % în anul fiscal 2025, în principal din cauza creșterii împrumuturilor interne. Un angajament reînnoit cu Fondul Monetar Internațional ar putea amplifica această tendință. Cu toate acestea, creșterea economică puternică va atenua creșterea sarcinii datoriei.

În 2025, se preconizează o reducere a deficitului de cont curent. Creșterea importurilor de bunuri de capital și servicii tehnice, necesare pentru extinderea industriei petroliere, va fi parțial compensată de scăderea prețurilor mondiale la petrol. În același timp, prețurile ridicate și durabile la aur și cafea vor susține veniturile externe. Se preconizează că perspectivele privind soldul contului curent în 2026 vor rămâne neschimbate, întrucât țara nu va beneficia încă de venituri din petrol. Deficitul veniturilor externe va persista, deoarece remitențele din partea expatriaților vor rămâne insuficiente pentru a compensa plățile de dobânzi la datoria externă și repatrierea dividendelor de către investitorii străini. Acest deficit de cont curent este finanțat în mare parte prin datorii pe termen lung (în principal în condiții preferențiale) și investiții străine directe (ISD). În următorii trei ani, Uganda va beneficia de reluarea sprijinului financiar din partea Băncii Mondiale, care a ridicat suspendarea impusă în august 2023 după ce guvernul a adoptat legislația anti-LGBT. În plus, autoritățile negociază în prezent un nou program cu FMI în cadrul Facilității de credit extinsă, ca urmare a expirării anticipate, în 2024, a unui acord anterior.

Amenințări persistente la adresa securității la frontierele cu Republica Democratică Congo și Sudanul de Sud

La putere din 1986, președintele Yoweri Museveni și partidul său, Mișcarea Națională de Rezistență (NRM), care deține majoritatea în Adunarea Națională (337 de locuri din 529), domină peisajul politic. Sprijinul armatei și o opoziție slabă și fragmentată ar trebui să-i permită președintelui Museveni să câștige următoarele alegeri programate pentru 12 ianuarie 2026. Cu toate acestea, eșecul continuu al NRM de a combate corupția și de a îmbunătăți serviciile publice va continua să alimenteze frustrarea socială. Protestele antiguvernamentale sunt reprimate rapid de forțele de securitate, împiedicându-le astfel să se transforme într-o mișcare la nivel național.

În 2026, forțele armate ugandeze (UPDF) și cele congoleze își vor continua colaborarea în cadrul Operațiunii Shujaa, lansată în 2021 pentru a combate Forțele Democratice Aliate (ADF), un grup de rebeli islamiști de origine ugandeză care s-au refugiat în nord-estul Republicii Democrate Congo și care sunt activi în Uganda. În 2025, Uganda a desfășurat cel puțin 3.000 de soldați suplimentari, dublându-și prezența în RDC. Cu toate acestea, un raport al ONU din 2024 atestă sprijinul tacit al Ugandei pentru mișcarea rebelă M23, care este activă în aceeași regiune și este susținută de Rwanda. În plus, instabilitatea politică din Sudanul de Sud reprezintă un risc tot mai mare în nordul țării. Din martie 2025, Uganda menține trupe la Juba, capitala Sudanului de Sud, pentru a-l sprijini pe președintele Salva Kiir împotriva susținătorilor vicepreședintelui căzut în dizgrație, Riek Machar. Prezența trupelor nu a împiedicat cele două țări să se angajeze în dispute de frontieră, care au dus la ciocniri de-a lungul graniței. Desfășurarea trupelor reprezintă, de asemenea, un răspuns la temerile privind un aflux masiv de refugiați: Organizația Națiunilor Unite estimează că 50.000 de sud-sudanezi au fugit în Uganda în 2025.

Ultima actualizare: octombrie 2025