Trinidad și Tobago

Creștere susținută în 2025, dar un viitor sumbru în domeniul energetic

Activitatea economică a înregistrat o accelerare în 2025. Îmbunătățirile observate în sectorul energetic (30% din PIB) la sfârșitul anului 2024 au continuat, impulsionate de începerea producției la proiectele offshore de gaze naturale Cypre (exploatat de BP) și Mento (EOG) în aprilie și, respectiv, mai 2025. În sectoarele neenergetice, industria prelucrătoare (6% din PIB), serviciile financiare (6%) și turismul (7,5%) beneficiază de o cerere solidă.

Consumul privat va rămâne puternic, susținut de inflația scăzută și de creșterea preconizată de 10% a salariilor din sectorul public. Expansiunea creditului (+8,8% față de aceeași perioadă a anului precedent în martie 2025) și stabilizarea pieței muncii, după o ușoară creștere a șomajului în 2024 (5,5% în T4 2024 față de 4,1% în T4 2023), susțin, de asemenea, cererea internă. În plus, investițiile rămân susținute de dezvoltarea proiectelor din sectorul gazelor naturale și a operațiunilor portuare din capitală. Cu toate acestea, pe plan extern, Trinidad și Tobago se confruntă cu noi bariere tarifare impuse de SUA. În timp ce exporturile de energie (34% din total, dintre care 54% sunt destinate SUA) sunt scutite de taxe vamale și stimulate de proiectele de gaze naturale în curs de desfășurare (o creștere de 43% a exporturilor de GNL între aprilie și mai 2025), exporturile de produse petrochimice (16% din total), oțelului și aluminiului (7,5%) vor fi probabil cele mai afectate de aceste măsuri.

Cu toate acestea, perspectivele pentru sectorul energetic în 2026 se înnegresc. La 17 aprilie 2025, administrația Trump a anunțat revocarea licențelor OFAC care autorizau exploatarea zăcămintelor de gaze transfrontaliere cu Venezuela și a acordat companiilor petroliere termen până la sfârșitul lunii mai 2025 pentru a-și înceta operațiunile. Deși proiectul Manakin-Cocuina, a cărui producție nu era preconizată să înceapă decât în 2029, reprezenta un motor de creștere pe termen lung, este mai ales oprirea megaproiectului Dragon cea care perturbă perspectivele energetice ale țării. Acest zăcământ, exploatat de Shell, conține rezerve de 4 trilioane de picioare cubice și urma să intre în exploatare în 2026, pentru a fi transformat în GNL începând cu 2027. Acesta urma să compenseze declinul zăcămintelor interne și să permită țării să-și mențină poziția de principal exportator din regiune de GNL, amoniac și metanol. Suspendarea sa blochează, prin urmare, importurile de gaz prin conducte ale Venezuelei, perturbând prelucrarea și revânzarea acestuia sub formă de GNL sau produse petrochimice.

Noul guvern revizuiește bugetul la jumătatea anului

Se preconizează că deficitul bugetar se va adânci în anul fiscal 2024-25. La preluarea mandatului în aprilie 2025, noul guvern a trebuit să facă față unei situații bugetare în deteriorare, pe care ministrul finanțelor, Davendranath Tancoo, a atribuit-o gestionării defectuoase a fostei administrații, conduse de Mișcarea Națională Populară (MNP). Acesta a susținut că aceasta din urmă a subestimat în buget anumite cheltuieli esențiale, în special în domeniul educației. În acest context, în iunie 2025, Parlamentul a aprobat o majorare bugetară (+5 % față de bugetul inițial) de 3,1 miliarde TT$, destinată în principal cheltuielilor curente (2,9 miliarde TT$) și proiectelor de dezvoltare (279 de milioane TT$). Aceasta se adaugă la bugetul inițial de aproape 60 de miliarde de dolari trinidadieni (aproximativ 9 miliarde de dolari SUA), care se baza pe un deficit de 2,9 % din PIB, conform estimărilor guvernului anterior. În plus, revizuirea în sens descendent a ipotezelor privind prețul petrolului (de la 77,8 USD la 66 USD pe baril) și volatilitatea prețului local al GNL, care este indexat la indicele de referință american Henry Hub (de la 3,59 USD la 5 USD/MMBtu), afectează veniturile din sectorul energetic (25 % din veniturile totale), determinând noul guvern executiv să anticipeze un deficit bugetar de două ori mai mare decât previziunea inițială. Creșterea deficitului accentuează traiectoria ascendentă a datoriei publice, ponderea datoriei externe reprezentând 32 % din total în aprilie 2025. Se preconizează că deficitul va fi finanțat prin împrumuturi interne și prin recurgerea la facilități multilaterale (CAF, IDB, IFC). Guvernul a anunțat, de asemenea, planuri de raționalizare a anumitor cheltuieli, precum contractele de securitate privată și locuințele oficiale. În ceea ce privește veniturile, în mai 2025, acesta a abrogat legea din 2021 de înființare a Autorității Fiscale din Trinidad și Tobago (TTRA), o autoritate fiscală independentă menită să îmbunătățească colectarea impozitelor și să genereze venituri cuprinse între 1,5 și 3 miliarde de dolari. Decizia a fost motivată de promisiunile electorale făcute sindicatelor din sectorul public. Guvernul a promis să consolideze actualul Consiliu al Administrației Fiscale (BIR), dar lipsa măsurilor imediate amenință stabilitatea veniturilor, care este deja slăbită de dependența de hidrocarburi.

Excedentul actual a continuat să scadă în 2025. Noile măsuri protecționiste ale SUA (SUA fiind cel mai mare client, reprezentând 41% din totalul exporturilor) încetinesc exporturile de produse petrochimice (25% erau destinate SUA în 2024), în special de amoniac și metanol, în timp ce exporturile de hidrocarburi beneficiază de demararea producției la zăcămintele Cypre și Mento. Cu toate acestea, veniturile din energie sunt erodate de scăderea prețurilor la hidrocarburi. Deficitul din sectorul serviciilor se reduce pe măsură ce sectorul turismului continuă să se redreseze. Contul veniturilor primare rămâne deficitar din cauza veniturilor repatriate de numeroasele companii petroliere străine care își desfășoară activitatea în țară. Susținute de fondul suveran de investiții (Fondul de Patrimoniu și Stabilizare), rezervele internaționale se mențin la un nivel adecvat. Acestea se ridicau la 5,6 miliarde USD la sfârșitul anului 2024, adică echivalentul a opt luni de importuri. În cele din urmă, perspectivele pentru 2026 indică menținerea unui excedent de cont curent pe fondul suspendării megaproiectelor „Dragon” și „Manakin-Cocuina”, ceea ce afectează exporturile de GNL și produse petrochimice.

UNC câștigă alegerile parlamentare anticipate

Peisajul politic din Trinidad și Tobago a fost zguduit de alegerile parlamentare anticipate desfășurate la 28 aprilie 2025, în urma demisiei fostului prim-ministru Keith Rowley din ianuarie 2025. Alegerile au marcat revenirea triumfală a Kamlei Persad-Bissessar și a partidului său, Congresul Național Unit (UNC, centru-stânga), care a obținut 54,2% din voturi și 26 din cele 41 de locuri din Camera Reprezentanților, punând efectiv capăt unei guvernări de zece ani a Mișcării Naționale a Poporului (PNM, centru-stânga). Partidul Popular din Tobago (TPP), care susține UNC, a câștigat ambele locuri din Tobago (o insulă semi-autonomă) în detrimentul PNM. Votul continuă să se desfășoare pe criterii etnice, afro-trinidadienii votând în mod tradițional pentru PNM, iar indo-trinidadienii pentru UNC, în timp ce grupurile metise și alte grupuri determină rezultatul. Victoria partidelor poate fi explicată printr-un context preelectoral deosebit de tensionat. Guvernul în exercițiu, care era deja slăbit de predarea puterii între Keith Rowley și ministrul său al Energiei, Stuart Young, în martie 2024 2025, a fost grav afectat de consecințele politice ale revocării licențelor americane pentru proiectele transfrontaliere de gaze naturale la începutul lunii aprilie 2025. Această decizie, percepută ca un eșec diplomatic, a servit drept pârghie electorală puternică pentru opoziție. În plus, incapacitatea de a combate criminalitatea, în ciuda stării de urgență declarate la sfârșitul lunii decembrie 2024 și prelungite de trei ori, a erodat credibilitatea PNM. Cu 625 de omucideri înregistrate în 2024 (45,7 la 100 000 de locuitori) – un nivel record – securitatea națională a devenit principala preocupare a alegătorilor. Noua administrație Persad-Bissessar se confruntă astfel cu o triplă provocare. Prima constă în îndeplinirea promisiunilor de combatere a criminalității organizate într-un context caracterizat de resurse limitate și de frontiere permeabile cu Venezuela. În plus, va trebui să pună în aplicare majorările salariale din sectorul public, redresând în același timp finanțele publice deja supuse presiunilor. În al treilea rând, noua administrație va trebui să găsească un echilibru între cerințele Statelor Unite și nevoile economice naționale.

În acest sens, administrația Persad-Bissessar ar trebui să ofere asigurări Washingtonului cu privire la cooperarea sa în domeniul securității regionale, în special împotriva rețelelor criminale venezuelene. Pe de altă parte, trebuie să mențină relațiile economice cu Caracas pentru a compensa scăderea rezervelor naționale de gaze și pentru a păstra industria petrochimică. Deși fostul prim-ministru a contestat decizia SUA privind licențele OFAC, poziția intransigentă a administrației Trump lasă puțin spațiu de negociere. În cele din urmă, țara își va menține relațiile economice cu China, în special în cadrul inițiativei „Noul Drum al Mătăsii”.

Ultima actualizare: iunie 2025