Elveția
Germania
Italia
Croația
Austria
China
IndiaCreștere susținută de consum și de fondurile europene
După o încetinire semnificativă în 2025, pe fondul unui context comercial internațional turbulent, se preconizează că creșterea economică a Sloveniei se va accelera în 2026 și va rămâne robustă în 2027, la un ritm cu mult superior celui din zona euro. Consumul privat (50 % din PIB) va rămâne principalul motor al activității economice, susținut de o piață a muncii care continuă să fie restrânsă. Rata șomajului este scăzută (4,6 % în martie 2026), în timp ce salariile nominale, atât în sectorul public, cât și în cel privat, continuă să crească într-un ritm puternic (+7,3 % față de aceeași perioadă a anului precedent în martie 2026), în special în agricultură și în sectorul imobiliar (+12 % în ambele sectoare). Cu toate acestea, se preconizează că recrudescența inflației (3,6 % față de aceeași perioadă a anului precedent în mai 2026), determinată în principal de o creștere bruscă a prețurilor la combustibili (+19,2 % în mai 2026, comparativ cu +3,4 % în ianuarie), va eroda treptat puterea de cumpărare a gospodăriilor. În acest context, revenirea la o politică monetară mai restrictivă a BCE — concretizată printr-o primă majorare a ratei dobânzii cu 25 de puncte de bază în iunie 2026, după doi ani de relaxare —, precum și posibilitatea unor majorări suplimentare în cazul în care presiunile inflaționiste persistă în zona euro, ar putea, de asemenea, să frâneze dinamica cererii interne.
Investițiile vor rămâne celălalt pilon al creșterii economice, susținute de continuarea proiectelor finanțate de Uniunea Europeană și de eforturile de reconstrucție în urma inundațiilor severe din 2023. Slovenia beneficiază de un pachet de 2,7 miliarde de euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), din care a fost recent acordată a cincea tranșă, în valoare de 230 de milioane de euro (aprilie 2026). Aceste fonduri (370 de milioane de euro până la sfârșitul lunii septembrie 2026) vor continua să susțină investițiile în tranziția energetică, digitalizare, infrastructură, sănătate și educație, fiind deja finanțate peste 1 390 de proiecte. Se preconizează, de asemenea, că sectoarele cu valoare adăugată ridicată vor beneficia de investiții semnificative, în special industria farmaceutică, în urma deciziei luate de un grup elvețian în iulie 2025 de a crea o nouă unitate de producție de biosimilare, precum și sectorul auto, odată cu producția planificată a modelului electric Renault Twingo la uzina din Novo Mesto, însoțită de o investiție estimată între 120 și 400 de milioane de euro pentru 2026. În același timp, turismul (10 % din PIB) va continua să susțină activitatea economică, după o creștere de 6,2 % a numărului de sosiri înregistrată în 2025 față de 2024, determinată de proximitatea țării față de principalele piețe sursă europene — în special Germania, Austria, și Italia—, precum și de investițiile continue în infrastructura de transport și de ospitalitate.
Finanțe publice solide, dar în treptată deteriorare
După ce s-a adâncit în 2025, se preconizează că deficitul public va continua să se deterioreze în 2026 și 2027, apropiindu-se de plafonul recomandat de Uniunea Europeană de 3% din PIB. Cheltuielile vor rămâne ridicate, determinate de creșterile salariilor din sectorul public, ale pensiilor și ale prestațiilor sociale, precum și de nevoile crescânde în domeniul apărării. Noul bonus de iarnă scutit de impozit pentru angajații din sectorul public va contribui, de asemenea, la creșterea cheltuielilor publice. Creșterea veniturilor va fi mai moderată, întrucât noua contribuție destinată finanțării îngrijirii pe termen lung va compensa doar parțial reducerile TVA-ului și ale impozitelor aplicate întreprinderilor și gospodăriilor, impuse în luna mai, precum și reducerile anumitor taxe pe energie. În ciuda unei orientări fiscale expansioniste în curs, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB își va menține traiectoria descendentă, susținută de o creștere nominală robustă și de nevoi de finanțare relativ limitate.
Se preconizează că Slovenia va continua să înregistreze un excedent de cont curent în 2026 și 2027, deși la un nivel ușor mai scăzut decât în 2025. Cererea internă puternică va susține importurile, în timp ce creșterea costurilor energetice — cel puțin în 2026 — va contribui la adâncirea deficitului comercial. Slăbiciunea persistentă a industriei auto germane, un partener comercial cheie, va continua probabil să afecteze anumite exporturi din sectorul manufacturier, și anume autovehicule, mașini și echipamente industriale, metale și bunuri intermediare. În schimb, sectorul farmaceutic va rămâne o sursă de sprijin. Exporturile de servicii, în special în turism și transporturi, vor continua să susțină excedentul conturilor externe.
O nouă coaliție extrem de fragilă
Alegerile parlamentare din martie 2026 au reorganizat semnificativ peisajul politic, fără a produce o majoritate clară. Mișcarea pentru Libertate (GS), un partid de stânga condus de actualul prim-ministru Robert Golob, a obținut 29 de locuri din 90, devansând Partidul Democrat Sloven (SDS), un partid conservator de dreapta condus de Janez Janša (28 de locuri). În ciuda victoriei sale la limită, Robert Golob nu a reușit să formeze o coaliție viabilă, ceea ce a deschis calea pentru revenirea lui Janez Janša în funcția de prim-ministru pentru un al patrulea mandat în mai 2026. Noul guvern se bazează astfel pe o coaliție minoritară de dreapta și de centru-dreapta, care reunește SDS, partidele conservatoare NSi, SLS și Fokus (9 locuri), precum și pe Demokrati (centru-dreapta, 6 locuri), susținut de partidul populist de dreapta Resni.ca (5 locuri), alături de cei doi reprezentanți ai minorităților italiene și maghiare și de un deputat independent. Deși această configurație îi permite prim-ministrului să-și asigure o majoritate operațională, faptul că se bazează pe o gamă largă de parteneri cu orientări politice diverse sporește riscul de fragmentare și poate complica punerea în aplicare a anumitor reforme.
Din punct de vedere extern, țara rămâne ferm ancorată în Uniunea Europeană, în zona euro și în NATO și susține Ucraina. Relațiile cu Croația sunt marcate de disputa frontalieră privind Golful Piran, în timp ce problemele legate de migrație de-a lungul rutei Balcanilor de Vest vor continua să genereze tensiuni ocazionale.