Slovacia

Consolidarea fiscală și inflația afectează creșterea economică

Creșterea economică a încetinit semnificativ în cursul anului 2025, pe fondul consolidării fiscale în curs, odată cu introducerea unei cote mai mari a TVA-ului – cota standard a crescut de la 20 % la 23 %, iar cota redusă a urcat de la 10 % la 19 % – și a noii taxe pe tranzacțiile financiare, care a erodat capacitatea de cheltuire a gospodăriilor și a afectat consumul. Ca urmare, consumul privat a înregistrat o evoluție negativă în termeni anuali în ultimul trimestru al anului 2025. Cererea slabă a gospodăriilor a fost parțial compensată de creșterea cheltuielilor de capital, o tendință care se preconizează că va continua în 2026, pe măsură ce proiectele rămase se accelerează înainte de termenele limită de plată a fondurilor UE. Cu toate acestea, rezoluția Parlamentului European din aprilie 2026, prin care se solicită Comisiei Europene să activeze mecanismul de condiționalitate privind statul de drept, reprezintă un risc semnificativ pentru absorbția fondurilor pe termen scurt – în special pentru cele 12,6 miliarde de euro din fondurile de coeziune alocate până în 2027. Exporturile au rămas rezistente în ciuda tensiunilor comerciale globale, susținute de creșterea capacității de producție în sectorul auto. Anul 2027 ar trebui să aducă noi proiecte din partea marilor producători auto, precum fabrica Volvo din Košice, care vor susține exporturile, dar vor adânci dependența țării de sectorul auto.

Măsurile suplimentare de consolidare fiscală continuă să exercite o presiune descendentă asupra consumului gospodăriilor. În plus, procesul de dezinflație asociat cu încetarea majorărilor de TVA de la sfârșitul anului 2025 va fi probabil întrerupt de creșterea bruscă a prețurilor la energie și materii prime, generată de blocada Strâmtorii Hormuz. Chiar și în condițiile în care intervențiile statului pe piața combustibililor limitează creșterile prețurilor cu amănuntul. Creșterile prețurilor la combustibili se reflectă rapid în inflație, în timp ce o blocadă prelungită ar genera efecte inflaționiste mai ample și mai persistente, pe măsură ce creșterea se va extinde la o gamă mai largă de bunuri. În plus, decizia de a elimina plafonul prețurilor la încălzire de la începutul acestui an va exercita o presiune ascendentă asupra inflației. Se preconizează că gospodăriile vor aloca o pondere mai mare din cheltuielile lor pentru combustibil și alte mărfuri afectate, reducând cheltuielile pentru bunuri și servicii produse pe plan intern.

Fondurile UE ar putea atenua măsurile de austeritate fiscală

Consolidarea fiscală va continua, dar într-un ritm mai lent decât cel preconizat și va fi frânată de rigiditățile cheltuielilor structurale și de apropierea alegerilor din 2027. Al treilea pachet de consolidare al guvernului, de la începutul anului 2026, a vizat atât veniturile, cât și cheltuielile, introducând contribuții mai mari la asigurările de sănătate pentru angajați, o progresivitate sporită a impozitului pe venit, noi niveluri minime ale impozitului pe profit și cote mai mari de TVA pentru anumite bunuri. Cu toate acestea, cheltuielile susținute în domeniul apărării – o creștere permanentă determinată de preocupările legate de securitate – și măsurile de sprijin în domeniul energetic, care plafonează prețurile la electricitate și gaze pentru majoritatea gospodăriilor până cel puțin în 2027, limitează marja de manevră pentru ajustări suplimentare ale cheltuielilor. Înghețarea salariilor din sectorul public în majoritatea sectoarelor oferă o oarecare ușurare, dar indexarea salariilor în educație și sănătate anulează economiile realizate în alte domenii. Se preconizează că deficitul public general va rămâne ridicat, consolidarea completă sub 3 % din PIB fiind amânată dincolo de perspectivele actuale pe termen mediu. Plățile de dobânzi continuă să crească ca pondere din venituri, exacerbând astfel preocupările privind sustenabilitatea fiscală pe termen lung. Traiectoria fiscală a guvernului depinde de absorbția eficientă a fondurilor din Planul de redresare și reziliență al UE, întrucât aceste intrări de fonduri sunt esențiale pentru susținerea investițiilor și compensarea cererii interne slabe. Presiunile politice asociate alegerilor viitoare vor limita probabil măsurile suplimentare de consolidare, în special cele care afectează ocuparea forței de muncă în sectorul public sau transferurile sociale.

Poziția comercială externă a Slovaciei rămâne vulnerabilă la cererea europeană slabă și la incertitudinea comerțului mondial. Exporturile nete au înregistrat o revenire în 2025, dar sectoarele exportatoare continuă să se bazeze în mare măsură pe producția auto, ceea ce creează o dependență concentrată de exporturi. Se preconizează că deficitul comercial se va adânci, întrucât volatilitatea globală a prețurilor la energie și materii prime va determina creșterea importurilor prin efectul prețurilor și ar putea afecta activitatea economică din Europa de Vest, inclusiv în cazul unui partener comercial cheie, Germania. O oportunitate semnificativă de creștere urmează să apară la sfârșitul anului 2027 odată cu lansarea unei noi capacități de producție auto la Košice, care ar trebui să ofere un impuls substanțial exporturilor și să contribuie la recâștigarea cotei de piață pierdute de la începutul pandemiei. Deficitul de cont curent, determinat de dezechilibrele comerciale și de ieșirile de venituri, subliniază dependența economiei de influxurile de fonduri din UE și de investițiile străine directe – deși acestea din urmă sunt în continuare împiedicate de îngrijorările investitorilor cu privire la politica externă și la schimbările frecvente ale politicii fiscale, care alimentează incertitudinea mediului de afaceri.

Diviziunea politică din Slovacia se adâncește

Peisajul politic al Slovaciei rămâne profund polarizat, coaliția tripartită formată din Direcția – Social-Democrație (Smer, populist de stânga), Partidul Național Slovac (SNS, național-conservator) și Vocea – Social-Democrație (Hlas-SD, social-democrat și populist) confruntându-se cu dificultăți politice din ce în ce mai mari. Încercarea guvernului Fico de a consolida controlul asupra instituțiilor naționale – cel mai recent prin eforturile de a desființa biroul național de protecție a denunțătorilor, o măsură anulată de Curtea Constituțională a Slovaciei – reflectă tensiunile tot mai mari din cadrul coaliției și preocupări democratice mai ample. Ideea lui Fico de a amâna alegerile regionale până în 2027 s-a lovit, de asemenea, de o reacție negativă din partea partenerului de coaliție, Hlas-SD. Pe măsură ce măsurile de consolidare fiscală își fac simțite efectele și condițiile macroeconomice se deteriorează, coaliția actuală, în special Smer și Hlas, pierde treptat din popularitate în favoarea partidului de opoziție de centru-liberal „Slovacia Progresistă” și a Mișcării Republicane de extremă dreaptă, care nu deține în prezent reprezentare parlamentară. Aceste dinamici politice în schimbare sugerează că presiunile electorale se vor intensifica pe măsură ce se apropie alegerile regionale din 2026 și începe campania pentru alegerile parlamentare din 2027, ceea ce limitează capacitatea guvernului de a implementa ajustări fiscale suplimentare costisitoare sau nepopulare.

Relațiile internaționale ale Slovaciei au suferit o realiniere subtilă, dar semnificativă. Pierderea lui Viktor Orbán ca aliat-cheie în Ungaria, în urma recentului eșec electoral al acestuia, a slăbit puterea de negociere a lui Fico în chestiunile legate de UE și a eliminat o voce influentă care susținea poziții obstrucționiste în cadrul blocului UE. Anterior, Orbán și Fico împărtășeau o poziție comună de opoziție față de sancțiunile UE împotriva Rusiei, sprijinul militar acordat Ucrainei și integrarea europeană mai profundă; astfel, fără această alianță, guvernul Fico s-a aflat sub o presiune mai mare de a se alinia la pozițiile UE. Această schimbare s-a concretizat deja în schimbarea de poziție a Slovaciei cu privire la aderarea Ucrainei la UE. Apropierea termenelor limită de plată a fondurilor UE și nevoia urgentă de a accelera economia înaintea alegerilor din 2027 îl vor convinge, de asemenea, pe Fico să adopte o atitudine mai cooperantă față de Bruxelles. Cu toate acestea, Fico va menține probabil o poziție fermă în privința problemelor cu consecințe economice directe pentru Slovacia, în special în ceea ce privește fluxul continuu de petrol rusesc prin conductele Druzhba. Slovacia ar putea, de asemenea, să găsească un teren comun cu alte țări din Grupul de la Visegrád, în special cu Cehia și cu noul guvern al Ungariei, care se preconizează că vor urmări politici pragmatice față de Rusia, mai ales având în vedere dependențele comune de importurile de energie.

Ultima actualizare: iunie 2026