Slovacia

Provocări legate de comerț și inflație, impuls din partea fondurilor UE

În 2025, se preconizează o moderare a creșterii economice a Slovaciei, în principal din cauza măsurilor de consolidare fiscală și a refacerii economiilor private, ca urmare a anticipării cheltuielilor gospodăriilor înainte de majorarea TVA-ului. În plus, se preconizează că Slovacia se va număra printre țările din regiune cele mai afectate de tensiunile comerciale globale actuale. Introducerea de către administrația SUA a unor tarife semnificativ mai mari pentru sectorul auto – stabilite la 25% – reprezintă o provocare deosebită, având în vedere dependența puternică a Slovaciei de exporturile de autovehicule. Se anticipează că această evoluție va conduce la una dintre cele mai ridicate rate tarifare efective din cadrul Uniunii Europene. Deși exporturile directe către SUA reprezintă doar aproximativ 3,5 % din PIB, se preconizează că efectele indirecte – în special prin reducerea cererii din Germania – vor fi considerabil mai pronunțate, exercitând o presiune descendentă asupra cererii externe. Pe o notă mai pozitivă, se preconizează că investițiile publice vor beneficia de un impuls substanțial din partea fondurilor UE, estimat la aproximativ 2,8% din PIB. Principala sursă a acestor fluxuri de fonduri va fi Mecanismul de redresare și reziliență. Presupunând că nu se va înregistra o escaladare suplimentară a disputelor comerciale, se preconizează că creșterea economică își va reveni în 2026. Această redresare va fi susținută de absorbția maximă a fondurilor UE (aproximativ 3% din PIB) și de o revigorare a cererii externe, în special pe măsură ce efectele creșterii cheltuielilor bugetare din Germania încep să se facă simțite.

Se preconizează că inflația din Slovacia va înregistra o creștere temporară în acest an, determinată în principal de recentele modificări ale politicii fiscale, inclusiv ajustările cotelor de TVA, care au dus la creșterea costurilor pentru diverse bunuri și servicii. În plus, prețurile ridicate din sectorul serviciilor și al produselor cu prețuri reglementate, precum tarifele poștale și taxele administrative, contribuie la presiunea inflaționistă din 2025. Privind spre 2026, se preconizează că inflația se va reduce pe măsură ce acești factori temporari se vor atenua, susținută de o creștere salarială mai stabilă și de o stabilizare a prețurilor materiilor prime pe piața mondială. Scăderea anticipată reflectă o revenire la o dinamică a prețurilor mai moderată, cheltuielile de consum urmând să se ajusteze după anticiparea achizițiilor de anul trecut, în perioada premergătoare majorărilor de prețuri. Cu toate acestea, perspectivele privind inflația rămân vulnerabile la incertitudinea legată de alinierea prețurilor la energie pentru gospodării la nivelurile pieței, ceea ce ar putea determina o creștere a inflației peste nivelul prevăzut, în cazul în care această măsură se va concretiza efectiv.

Consolidare fiscală treptată

În 2025 și 2026, se preconizează că situația fiscală a Slovaciei se va îmbunătăți treptat, pe fondul măsurilor guvernamentale de reducere a deficitului public, care se estimează că va scădea de la 5,9 % din PIB în 2024 la aproximativ 4,9 % în 2025 și 3,9 % în 2026. Astfel, deficitul public se va apropia de ținta de 3,0% stabilită de Comisia Europeană pentru 2027, în cadrul procedurii privind deficitul excesiv. În ceea ce privește veniturile, un pachet de consolidare introdus recent include majorări semnificative ale impozitelor, cum ar fi o creștere a TVA-ului de la 20% la 23%, o majorare a impozitului pe profit (CIT) de la 21% la 22% pentru entitățile care înregistrează venituri de peste 5 milioane de euro și o taxă pe tranzacțiile financiare de 0,35% (plafonată la 30 EUR pe tranzacție). Se preconizează că aceste măsuri vor consolida veniturile bugetare. Pe partea cheltuielilor, se preconizează că prețurile mai mici la energie vor reduce necesitatea măsurilor de compensare a costurilor energetice, sprijinind și mai mult consolidarea fiscală. Cu toate acestea, provocările persistă din cauza unui diferențial nefavorabil între dobânzi și creștere economică, precum și a creșterii economice slabe, ceea ce ar putea limita creșterile suplimentare ale veniturilor și ar putea încetini ritmul de reducere a deficitului în 2025.

Se preconizează că balanța comercială a Slovaciei se va confrunta cu provocări pe termen scurt, deficitul comercial urmând să se adâncească în acest an din cauza cererii externe mai slabe, determinată de războaiele comerciale în curs și de creșterea economică lentă din zona euro. Volumul importurilor va crește moderat, pe de o parte fiind temperat de consumul privat slab, dar, pe de altă parte, va fi compensat de natura intensivă în importuri a achizițiilor sporite de echipamente militare. Privind în perspectivă, se preconizează că o îmbunătățire anticipată a cererii externe în 2026, susținută de măsurile de stimulare fiscală din Germania, va reduce ușor deficitul comercial, oferind o oarecare ușurare poziției comerciale externe a Slovaciei.

Diviziunea politică din Slovacia se adâncește

Politica Slovaciei se caracterizează printr-o volatilitate semnificativă și o polarizare tot mai accentuată, determinate de acțiunile guvernului de coaliție al prim-ministrului Robert Fico, format din partidele sale Smer-SD (naționalist de stânga), Hlas-SD (populist social-democrat) și Partidul Național Slovac (SNS). Fico, care a revenit la putere în 2023, a promovat o politică externă pro-rusă controversată, ilustrată de vizita sa de mare amploare la Moscova și de opoziția sa vocală față de ajutorul militar acordat Ucrainei. Nemulțumirea publică s-a manifestat prin proteste de amploare la începutul anului 2025, aproximativ 60.000 de persoane ieșind în stradă numai în capitala Bratislava pentru a se opune orientării lui Fico către est și a ceea ce criticii descriu drept un autoritarism insidios. Agenda legislativă a guvernului, care include reforme ale postului public de televiziune RTVS menite să sporească controlul statului, precum și măsuri îndreptate împotriva ONG-urilor critice la adresa administrației, a atras critici aspre din partea UE și a organismelor internaționale de monitorizare. Fico a reușit să restabilească majoritatea parlamentară a coaliției sale în martie 2025, după câteva defecțiuni survenite la sfârșitul anului 2024 în rândul deputaților din partidele Hlas și SNS. În urma acordurilor încheiate cu parlamentarii care au părăsit coaliția – dintre care doi au fost numiți la conducerea Ministerului Investițiilor, iar un al treilea în funcția de ministru al Turismului și Sportului –, Fico și-a asigurat o majoritate stabilă de 79 de locuri în parlamentul de 150 de locuri. Aceste acorduri au implicat înlocuirea deputaților rebeli cu membri loiali guvernului, rezolvând astfel conflictele interne și impasul legislativ. Opoziția rămâne fragmentată, partide precum PS, SaS și KDH având dificultăți în a se uni în jurul unei platforme comune, ceea ce le complică capacitatea de a profita de slăbiciunile guvernului.

Privind în perspectivă, traiectoria politică a Slovaciei rămâne incertă. Dacă coaliția lui Fico supraviețuiește, aceasta ar putea intensifica politicile naționaliste și iliberale, tensionând și mai mult relațiile cu UE și riscând sancțiuni sau acces redus la fondurile UE, care sunt esențiale pentru redresarea sa economică. Protestele publice în curs și potențialele tulburări sociale, în special în contextul presiunii economice crescânde generate de tensiunile comerciale și inflație, ar putea eroda legitimitatea guvernului. Pe de altă parte, în cazul unor alegeri anticipate, opoziția se confruntă cu provocarea de a forma un guvern stabil într-un peisaj politic profund divizat. Partidul „Slovacia Progresistă”, care se bucură de o popularitate ridicată în rândul alegătorilor pro-UE, ar putea întâmpina dificultăți în a depăși divergențele cu partidele mai conservatoare sau de centru, ceea ce ar putea duce la un parlament fără majoritate sau la o altă coaliție instabilă. Curentele naționaliste și populiste, amplificate de SNS și de grupuri mai mici de extremă dreaptă precum „Republika”, vor persista probabil, profitând de frustrările populației rurale și ale clasei muncitoare legate de inegalitatea economică și schimbările culturale. Diviziunea socială mai amplă dintre facțiunile pro-europene și cele naționaliste va continua să modeleze discursul public, iar chestiuni precum finanțarea din partea UE, politica energetică și poziția față de conflictul dintre Rusia și Ucraina vor constitui principalele puncte de confruntare. Din punct de vedere geopolitic, poziția Slovaciei în cadrul UE și al NATO va rămâne un punct fierbinte, retorica și politicile lui Fico punând la încercare alianțele occidentale ale țării.

Ultima actualizare: iunie 2025