Republica Centrafricană

O redresare timidă, impulsionată de exporturi și de proiectele de infrastructură finanțate de comunitatea internațională

Comparativ cu anul 2024, când s-a pus capăt stagnării, se preconizează o accelerare a creșterii economice în 2025 și, din nou, în 2026. Factorii care au determinat creșterea economică din 2024, în special îmbunătățirea aprovizionării cu combustibil și reziliența sectorului forestier, continuă să stimuleze economia. La aceasta se adaugă o creștere a exporturilor – atât ca volum, cât și ca valoare – de aur, lemn și diamante. Acest din urmă produs beneficiază de ridicarea sancțiunilor internaționale, datorită unui control mai strict al statului asupra zonelor miniere și eforturilor sporite de trasabilitate. În plus, costul importurilor este în scădere, în special datorită donației Rusiei de 30.000 de tone de motorină la începutul anului 2025, echivalentul a șase luni de consum intern, precum și datorită prețurilor mai mici la petrol.

Creșterea economică este stimulată, de asemenea, de o redresare a investițiilor private, susținută de extinderea rețelei 4G și de beneficiile inițiale ale proiectului de infrastructură „Coridorul 13”, care vizează crearea unei rețele de transport multimodale între Pointe-Noire (Congo-Brazzaville) și N'Djamena (Ciad), via Bangui. Aceste investiții în infrastructură, precum și în sectorul agroalimentar, sunt finanțate în principal de instituțiile financiare internaționale, întrucât constrângerile bugetare și nivelul scăzut al economiilor interne afectează capacitatea de autofinanțare a țării. Cu toate acestea, consumul public va rămâne slab, întrucât guvernul urmărește reducerea deficitului primar, adică fără a include dobânzile la datorie. În plus, consumul privat va beneficia de încetinirea inflației, dar va rămâne limitat de nivelul ridicat al sărăciei și de eliminarea scutirilor fiscale. În cele din urmă, reducerea ajutorului pentru dezvoltare acordat de SUA (USAID) va avea un impact mai moderat decât se preconiza asupra activității economice în 2025, întrucât proiectele umanitare au fost menținute, iar o mare parte din suma planificată inițial a fost deja plătită. Cu toate acestea, situația alimentară rămâne extrem de îngrijorătoare.

Inflația, care a accelerat la sfârșitul anului 2024 și la începutul anului 2025 din cauza unui șoc de ofertă care a afectat produsele alimentare și a creșterii prețurilor la combustibili, se preconizează că va continua să se reducă pe fondul prețurilor mai mici la pompă și al donațiilor de combustibil din partea Rusiei. Având în vedere că inflația este sub control și pentru a sprijini creșterea regională, BEAC (Banca Statelor din Africa Centrală) a decis în martie 2025 să-și reducă ratele (ratele de licitație și ratele facilității de creditare marginală), împotriva recomandărilor FMI.

Situație bugetară tensionată

În 2024, deficitul primar, excluzând investițiile finanțate din surse externe (5 % din PIB), s-a agravat până la 4,9 % din PIB din cauza amânării cheltuielilor planificate în 2023, a achitării restanțelor și a creșterii cheltuielilor de securitate. În ultimul an și jumătate, ratele de subscriere pentru emisiunile de obligațiuni pe piața regională au scăzut din cauza unei scăderi a lichidității provocate de evenimente de credit în anumite țări membre ale CEMAC (deficite publice și datorii excesive). Ca urmare, guvernul a recurs la emisiuni de datorii sindicalizate, adică împrumuturi negociate cu un grup de bănci sau investitori la nivel regional. Serviciul acestor împrumuturi este mai costisitor.

Pentru a remedia creșterea datoriei publice și a deficitului, politica bugetară pentru anii 2025 și 2026 vizează stabilizarea cheltuielilor publice la aproximativ 600 de milioane de dolari, cu scopul de a reduce ponderea acestora în PIB de la 20 % în 2024 la aproximativ 16,5 % în 2026. În acest scop, guvernul urmărește să reducă ușor cheltuielile curente (salarii, subvenții, cheltuieli cu bunuri și servicii). Cheltuielile de capital vor continua să fie finanțate din surse externe în proporție de 85%. În același timp, diverse reforme vizează creșterea veniturilor: reducerea scutirilor, recuperarea restanțelor și consolidarea resurselor administrației fiscale. Obiectivul guvernului este îndrăzneț și hotărât: acesta vizează atingerea unui buget echilibrat în 2026 prin măsuri eșalonate uniform pe parcursul a doi ani. Acest lucru ar reduce datoria publică sub 50% din PIB până în 2027. 53% din această datorie este deținută de creditori externi sub formă de împrumuturi concesionale (57% multilaterale și 43% bilaterale). Restanțele vechi față de creditorii bilaterali reprezintă 13% din datorie. Restul este deținut de creditori interni și regionali. India și China se remarcă prin creșterea recentă a importanței lor în rândul creditorilor țării. În ciuda sarcinii grele reprezentate de serviciul datoriei contractate pe piața regională (33 % din veniturile publice în 2026) și a riscului ridicat de supraîndatorare, datoria este totuși sustenabilă.

Se preconizează că deficitul de cont curent va scădea brusc în 2025 și 2026, datorită îmbunătățirii balanței comerciale – posibilă prin ridicarea sancțiunilor internaționale asupra exporturilor de diamante și reducerea facturii energetice – precum și datorită creșterii sprijinului bugetar în cadrul Facilității de credit extinsă a FMI. Deficitul de cont curent este finanțat în principal prin subvenții pentru proiecte de investiții acordate de instituții multilaterale (FMI, Banca Mondială) sau de parteneri bilaterali, precum Franța. Acesta este finanțat într-o mică măsură prin împrumuturi în condiții preferențiale și investiții directe, care sunt în ușoară creștere, precum și prin credite comerciale.

Autoritățile își afirmă prezența ceva mai mult într-un context care rămâne extrem de instabil

Republica Centrafricană se află într-o situație politică și de securitate precară încă de la izbucnirea războiului civil în 2013. Acordul de pace semnat în 2019 între guvern și diverse grupuri rebele nu și-a îndeplinit promisiunile, unele părți ale teritoriului rămânând sub controlul grupurilor armate. Cu toate acestea, diviziunile din cadrul Coaliției Patrioților pentru Schimbare (CPC), o mișcare formată prin fuziunea a șase grupuri rebele ca răspuns la realegerea frauduloasă a președintelui Faustin-Archange Touadéra în 2020, precum și acordul de pace din iulie 2025 dintre guvernul centrafrican și două miliții majore (care fac parte din CPC), contribuie la consolidarea controlului statului asupra teritoriului și, în consecință, la îmbunătățirea securității. Cu toate acestea, mai multe grupuri armate sunt încă active, ceea ce alimentează insecuritatea cronică în mai multe regiuni.

Noua Constituție, adoptată printr-un referendum boicotat pe scară largă în iulie 2023, prelungește mandatul prezidențial la șapte ani, reînnoibil pe termen nelimitat, deschizând astfel calea pentru ca președintele Touadéra să rămână la putere pe termen lung, susținut de mercenarii din Africa Corps (fostul Wagner) aflați sub supraveghere rusă. Alegerile locale, care au fost amânate de mai multe ori din cauza dificultăților logistice și financiare, sunt programate să aibă loc la sfârșitul anului 2025, concomitent cu alegerile prezidențiale și legislative, într-un cadru închis în care opoziția este redusă la tăcere. Rămâne o incertitudine considerabilă cu privire la faptul dacă acestea vor avea loc efectiv. Dacă se vor desfășura, boicotul anunțat și absența unor observatori credibili stârnesc temeri privind protestele postelectorale și chiar o reluare a violențelor în anumite zone. Se preconizează că rata de participare la vot va rămâne foarte scăzută (probabil similară cu cea de 34 % înregistrată în 2020), ceea ce reflectă controlul limitat al guvernului asupra anumitor părți ale țării și dezamăgirea generalizată a publicului față de procesul electoral. Șeful statului își consolidează, de asemenea, controlul asupra principalelor chestiuni economice, preluând controlul asupra acordării licențelor miniere.

Pe plan internațional, Republica Centrafricană menține legături economice și militare puternice cu Rusia, ale cărei miliții, prezente permanent în țară, asigură securitatea președintelui și antrenează armata regulată în schimbul unui acces privilegiat la resursele țării, și anume minele, lemnul și agricultura. Bangui a făcut chiar un pas mai departe în februarie 2024, permițând Moscovei să-și înființeze pe teritoriul său prima bază militară din Africa, care va putea găzdui până la 10 000 de soldați. Cu toate acestea, discuțiile recente cu Africom (Comandamentul Statelor Unite pentru Africa) sugerează că este posibilă o ușoară apropiere de SUA, scopul fiind consolidarea securității în țară. În acest context, MINUSCA, operațiunea de menținere a păcii a ONU desfășurată în Republica Centrafricană încă din 2014, continuă să funcționeze, în ciuda tensiunilor dintre aceasta și guvern, trupele ruse și populația locală. În ianuarie 2025, un ofițer francez a fost primit la Bangui pentru a relansa cooperarea militară franco-centrafricană, suspendată din 2016, Parisul urmărind să contracareze influența rusă prin participarea la instruirea armatei. Franța și-a reluat, de asemenea, sprijinul economic, acordând 10 milioane de euro sub formă de ajutor în noiembrie 2024, prima subvenție din ultimii trei ani. În același timp, tensiunile la frontieră cu Ciadul, acuzat că susține anumite miliții rebele, precum și afluxul de refugiați de la izbucnirea războiului civil din Sudan în 2023, complică gestionarea securității regionale.

Ultima actualizare: iulie 2025