Regatul Unit

Creștere treptată datorită cheltuielilor publice

Se preconizează că economia Regatului Unit va crește într-un ritm modest în 2025, impulsionată de consolidarea consumului gospodăriilor și de creșterea cheltuielilor și investițiilor guvernamentale. Deși se estimează că șomajul va înregistra o ușoară creștere, creșterea puternică a salariilor nominale ar trebui să contribuie la menținerea puterii de cumpărare. Cu toate acestea, o nouă creștere a inflației ar putea eroda o parte din aceste câștiguri și ar putea limita capacitatea Băncii Angliei de a reduce ratele dobânzilor într-un mod mai agresiv. Totuși, se preconizează că ratele dobânzilor vor scădea, rata de bază urmând să se situeze probabil la sfârșitul anului mai aproape de 4%.

Cheltuielile și investițiile guvernamentale vor fi factori-cheie ai creșterii economice, bugetul de toamnă prevăzând extinderea atât a cheltuielilor curente, cât și a proiectelor planificate de infrastructură și locuințe, susținute de modificări ale politicilor. Cu toate acestea, o mare parte din aceste măsuri de stimulare este finanțată prin impozite mai mari pe profit, ceea ce ar putea afecta investițiile private. Între timp, se preconizează o redresare modestă a exporturilor, condusă de exporturile mai puternice de servicii, în timp ce exporturile de bunuri rămân limitate de cererea slabă din partea principalilor parteneri comerciali ai Regatului Unit, UE și SUA.

Numărul insolvențelor corporative a scăzut cu aproape 5% în 2024, dar rămâne ridicat, incluzând și companii mai vechi și mai bine consolidate. Deși se preconizează că nivelurile de insolvență se vor stabiliza sau vor scădea ușor în 2025, multe întreprinderi continuă să se confrunte cu costuri ridicate – în special în ceea ce privește forța de muncă și energia – ceea ce reprezintă un risc de deteriorare a perspectivelor.

Situația fiscală publică restrânsă ar trebui să se îmbunătățească ușor

În 2025, se preconizează că deficitul bugetar se va reduce ușor, pe fondul creșterii veniturilor fiscale generate de salariile mai mari și de majorarea impozitelor (cum ar fi contribuțiile angajatorilor la asigurările sociale). Cu toate acestea, cheltuielile publice vor crește, conform prevederilor din bugetul de toamnă, fiind finanțate parțial prin aceste majorări de impozite și prin împrumuturi suplimentare. În consecință, se preconizează că datoria publică ca procent din PIB își va continua traiectoria ascendentă. Se așteaptă ca Banca Angliei să continue politica de înăsprire cantitativă în 2025, reducând deținerile de obligațiuni de stat cu încă 100 de miliarde de lire sterline între septembrie 2024 și septembrie 2025. Acest lucru se va realiza în principal prin lăsarea obligațiunilor să ajungă la scadență, mai degrabă decât prin vânzări active, aproximativ 80 de miliarde de lire sterline în obligațiuni urmând să ajungă la scadență în această perioadă.

Se preconizează că deficitul de cont curent al Regatului Unit va înregistra o oarecare îmbunătățire în 2025, întrucât surplusul continuu din sectorul serviciilor compensează parțial deficitul persistent din comerțul cu bunuri. Exporturile de servicii vor rămâne probabil puternice, susținute de poziția dominantă a Regatului Unit la nivel global în domeniul serviciilor financiare și profesionale, precum și de un curs de schimb favorabil datorat unui dolar puternic. Între timp, se preconizează că creșterea consumului privat va determina o creștere a importurilor. Introducerea treptată a controalelor la frontieră în 2024 – inclusiv inspecții fizice și declarații – împreună cu implementarea completă a controalelor asupra animalelor vii, a Sistemului de intrare/ieșire (EES) și a ETIAS în 2025, se preconizează că vor genera unele fricțiuni și vor crește costurile comerciale între Regatul Unit și UE. Cu toate acestea, impactul economic global va fi probabil limitat.

Agendă legislativă încărcată în 2025

Guvernul laburist se confruntă cu o scădere a popularității, sondajele recente indicând o scădere de 10 puncte procentuale la compararea începutului anului 2025 cu alegerile din iulie 2024, iar ratingul net de aprobare al prim-ministrului Keir Starmer a scăzut de la +28 după alegeri la -32. În ciuda acestui fapt, Partidul Laburist își menține o majoritate confortabilă de peste 75 de locuri în Parlament. Guvernul are o agendă legislativă încărcată în 2025, incluzând o reformă a pieței muncii, un proiect de lege actualizat privind planificarea și strategia industrială finală (alături de o revizuire a cheltuielilor). Deși se preconizează că reformele pieței muncii vor crește costurile pentru întreprinderi, proiectul de lege privind amenajarea teritoriului și strategia industrială ar putea contribui la stimularea investițiilor și a activității economice – deși este mai probabil ca un impact semnificativ să se resimtă începând cu 2026 decât pe termen foarte scurt.

Marea Britanie se confruntă, de asemenea, cu un peisaj geopolitic din ce în ce mai complex, încercând să-și echilibreze relația cu Statele Unite în timp ce urmărește strângerea legăturilor cu Uniunea Europeană. Spre deosebire de multe țări, Marea Britanie menține un comerț cu mărfuri relativ echilibrat cu SUA, exporturile fiind în principal în domeniul serviciilor, ceea ce o face mai puțin expusă la eventualele tarife vamale. Cu toate acestea, guvernul dorește să consolideze legăturile comerciale și de securitate cu ambii parteneri, colaborarea sporită în domeniul apărării urmând să servească drept simbol al îmbunătățirii relațiilor dintre Regatul Unit și UE. Acest lucru survine într-un moment crucial, întrucât Regatul Unit urmează să-și majoreze cheltuielile de apărare în următorii câțiva ani.

Plăți

Cecurile sunt încă utilizate pentru plățile comerciale interne și internaționale, deși pentru tranzacțiile internaționale se preferă cambiile și acreditivele. Transferurile bancare – în special transferurile SWIFT – sunt, de asemenea, utilizate frecvent și sunt considerate o metodă de plată rapidă și fiabilă. Debitele directe și ordinele de plată recurente sunt, de asemenea, recunoscute ca soluții practice pentru efectuarea plăților periodice sau anticipate și sunt utilizate pe scară largă în special în tranzacțiile interne. Este acceptabil să se emită facturi atât înainte, cât și după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.

Recuperarea creanțelor

FASEI AMICABILE

Procesul de recuperare a creanțelor începe, de obicei, prin trimiterea către debitor a unei somații de plată, urmată de o serie de corespondențe scrise suplimentare, apeluri telefonice și (dacă valoarea creanței permite acest lucru), vizite personale și întâlniri cu debitorul. Procesul de recuperare a creanțelor a fost conceput ca o succesiune de etape, începând cu o fază de recuperare amiabilă (prejudiciară) și ajungând până la litigiu, în cazul în care debitorul nu își îndeplinește obligațiile.

PROCEDURI JUDICIARE

Tribunalul județean are doar competență în materie civilă. Judecătorii se ocupă de cererile privind recuperarea creanțelor, vătămarea corporală, încălcarea contractelor referitoare la bunuri sau proprietăți, recuperarea terenurilor și problemele familiale (cum ar fi divorțul și adopția). Cazurile cu o valoare mai mică de 25.000 GBP (sau sub 50.000 GBP pentru cazurile de vătămare corporală) trebuie să aibă prima audiere la tribunalul județean.

Înalta Curte are sediul la Londra, dar dispune și de sedii regionale, cunoscute sub denumirea de „District Registries”, în toată Anglia și Țara Galilor. Aceasta are trei secții: Secția Queen’s Bench, Secția Chancery și Secția de familie.

Curtea de Apel are două secții – Secția Civilă și Secția Penală.

Curtea Supremă este compusă dintr-un președinte, un vicepreședinte și doisprezece judecători profesioniști.

Proceduri accelerate (hotărâri sumare)

Pentru a solicita o hotărâre sumară, reclamantul trebuie să obțină de la instanță un formular de notificare a cererii. Acesta trebuie însoțit de o declarație în care reclamantul expune motivele pentru care consideră că ar trebui pronunțată o hotărâre sumară – fie pentru că pârâtul nu are perspective reale de a se apăra cu succes împotriva acțiunii, fie pentru că nu există niciun motiv pentru care cauza ar trebui soluționată printr-un proces complet.

O copie a acestei declarații este comunicată părții adverse cu șapte zile înainte de ședința de judecată sumară. Partea adversă are, de asemenea, posibilitatea de a prezenta o declarație, dar aceasta trebuie trimisă cel târziu cu trei zile înainte de ședință. Reclamantul nu poate solicita pronunțarea unei hotărâri sumare până când debitorul nu a returnat un formular de confirmare a primirii actelor de procedură sau nu a depus o apărare. Dacă instanța este de acord cu reclamantul, va pronunța o hotărâre favorabilă. Cererea va fi respinsă dacă instanța nu este de acord cu reclamantul.

Proceduri ordinare

În prezent, există proceduri și competențe identice pentru Tribunalul Județean și Înalta Curte. Au fost create mai multe „categorii” de litigii, fiecare având propriul calendar procedural. Cererile sunt repartizate într-o categorie de către un judecător de procedură, în funcție de valoarea lor monetară. Există proceduri de tranzacționare care trebuie urmate înainte de inițierea unei acțiuni în instanță. Aceste proceduri au fost concepute pentru a încuraja părțile implicate să soluționeze litigiile fără a fi necesară o procedură judiciară, reducând astfel la minimum costurile și timpul petrecut în instanță.

Procedura se începe în mod oficial atunci când reclamantul (denumit anterior „pârâtul”) depune un formular de cerere la Tribunalul Județean sau la Curtea Supremă. Detaliile complete ale plângerii sunt prezentate în „Detaliile cererii”, care este de obicei un document separat care însoțește formularul de cerere. Formularul de cerere trebuie comunicat pârâtului de către instanță sau de către reclamant. Pârâtul poate apoi să răspundă la formularul de cerere în termen de 14 zile de la comunicare. Se acordă o prelungire de 28 de zile pentru ca debitorul să depună o apărare și/sau o cerere reconvențională. Odată ce aceste documente formale au fost schimbate, instanța dispune ca ambele părți să completeze un „Chestionar de alocare”.

Ordonanța de înghețare (denumită anterior „Mareva Injunction”)

O ordonanță de înghețare (sau injuncție de înghețare) este o ordonanță provizorie specială care împiedică pârâtul să dispună de active sau să le scoată din țară. Una dintre condițiile legate de acordarea unei astfel de ordonanțe este adesea aceea că solicitantul va plăti integral cheltuielile de judecată persoanei împotriva căreia a fost emisă, în cazul în care se dovedește a fi nejustificată. Un litigiu comercial tipic poate dura între 18 și 24 de luni până la pronunțarea unei hotărâri, începând de la momentul inițierii acțiunii în justiție.

Executarea unei hotărâri judecătorești

Există o serie de mecanisme de executare. Printre acestea se numără mandatul de executare (care permite unui executor judecătoresc al unui tribunal județean să solicite plata de la debitor) și mandatul de „Fieri Facias” pentru datorii care depășesc 600 GBP, în temeiul căruia un ofițer de executare al Înaltei Curți poate efectua o sechestrare asupra bunurilor în valoare echivalentă cu datoria stabilită prin hotărâre (în vederea vânzării ulterioare la licitație și a compensării cu suma datorată).

În calitate de membru al Uniunii Europene, Regatul Unit a adoptat mai multe mecanisme de executare a hotărârilor pronunțate în alte țări ale UE. Printre acestea se numără ordinele de plată ale UE, care sunt direct executorii în instanțele naționale, și titlul executoriu european, pentru creanțe necontestate. Hotărârile pronunțate în țări din afara UE sunt recunoscute și executate dacă țara emitentă are un acord cu Regatul Unit. În cazul în care nu există un astfel de acord, dreptul internațional privat englez prevede o procedură de exequatur.

Proceduri de insolvență

ADMINISTRARE

Administrarea este concepută ca un mecanism de salvare care permite societăților (ori de câte ori este posibil) să își continue activitatea. Procedura se inițiază fie prin depunerea unei cereri la instanță pentru obținerea unui ordin de administrare, fie prin depunerea la instanță a documentelor care atestă numirea extrajudiciară a unui administrator.

ACORDUL VOLUNTAR AL SOCIETĂȚII (CVA)

CVA este un acord informal, dar cu caracter obligatoriu, între o societate și creditorii săi negarantați, în cadrul căruia datoriile societății sunt renegociate. Acesta poate fi utilizat pentru a evita sau a sprijini alte proceduri de insolvență, precum administrarea sau lichidarea. Acesta prevede un plan de restructurare care impune sprijinul creditorilor care nu sunt de acord.

ACORDUL DE REORGANIZARE AL CREDITORILOR

Schema de acord a creditorilor este un compromis sau un acord aprobat de instanță, între o societate debitoare și toate categoriile de creditori ai acesteia, în vederea reorganizării sau reeșalonării datoriilor sale. Nu este o procedură de insolvență și nu include un moratoriu asupra acțiunilor creditorilor. Cu toate acestea, acesta poate fi pus în aplicare în paralel cu procedurile formale de insolvență (administrare judiciară sau lichidare). De asemenea, poate fi pus în aplicare în mod independent de către însăși societatea debitoare.

ADMINISTRAREA JUDICIARĂ

Există trei tipuri de administratori judiciari. Primul dintre aceștia este un administrator judiciar numit cu atribuții legale. Al doilea tip de administrator judiciar este cel numit în temeiul unei garanții fixe sau al unui act de constituire a unui trust de garanție. A treia categorie este reprezentată de un administrator (care este numit în temeiul unei garanții flotante asupra întregului patrimoniu sau a unei părți substanțiale din patrimoniul societății debitoare).

LICHIDARE

O societate poate intra în lichidare voluntară sau forțată. Lichidările voluntare pot fi fie o „lichidare voluntară a asociaților”, fie o „lichidare voluntară a creditorilor”. Ambele proceduri sunt inițiate de către societate însăși, prin adoptarea unei hotărâri în cadrul unei adunări a asociaților. Societatea își încetează apoi activitatea, iar un lichidator colectează activele societății și distribuie veniturile către creditori, astfel încât să se acopere, pe cât posibil, datoriile societății.

Ultima actualizare: martie 2025