Creștere economică impulsionată de cererea internă și de investițiile publice, în ciuda dificultăților externe
În 2026 și 2027, se preconizează că economia portugheză va continua să înregistreze performanțe superioare celor ale țărilor din regiune (0,8 % în 2026 și 1,2 % în 2027 în zona euro). Consumul privat va rămâne robust, dar se preconizează că va crește într-un ritm mai moderat. În ciuda scăderii inflației după vârful atins în 2026, cauzat de creșterea vertiginoasă a prețurilor petrolului, nu se preconizează o relansare a consumului gospodăriilor în 2027. Deși piața muncii va rămâne puternică, cu o rată scăzută a șomajului, de aproximativ 6 %, se preconizează că creșterea ocupării forței de muncă se va încetini din cauza fluxurilor de migrație mai reduse, după vârfurile observate în 2023. În plus, efectele pozitive ale măsurilor de sprijinire a veniturilor gospodăriilor se vor estompa treptat. Incertitudinea geopolitică va contribui la menținerea ratei de economisire cu mult peste media sa istorică (12,5% din venitul disponibil brut în primul trimestru al anului 2026). În același timp, investițiile publice se vor încetini odată cu încheierea Planului de redresare și reziliență (RRP) finanțat de UE, deși plățile către beneficiarii finali vor continua să susțină activitatea economică în 2027. Până în august 2026, Portugalia primise 17,2 miliarde de euro (79 % din suma totală a RRP). Deși țara ar putea primi încă o parte din fondurile rămase până la sfârșitul anului (aproape 5 miliarde de euro, adică 3% din PIB), întârzierile persistente în implementarea proiectelor vor limita probabil suma efectivă primită. Investițiile private vor fi susținute de reducerea continuă a impozitului pe profit, de la 20 % în 2025 la 19 % în 2026 și apoi la 18 % în 2027. Cu toate acestea, acest factor favorabil va fi oarecum limitat de condițiile de finanțare mai stricte, ca urmare a deciziei BCE din iunie 2026 de a-și majora rata dobânzii la depozite la 2,25 %.
Se preconizează că sectorul serviciilor (76 % din PIB în 2025) va rămâne dinamic, în special în turism și în activitățile conexe (hoteluri, restaurante, comerț cu amănuntul). În ciuda unui context nefavorabil pentru transportul aerian în 2026, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, turismul pare să beneficieze – la fel ca Spania – de reputația de „destinație sigură”. Construcțiile (5 % din PIB) vor continua să susțină creșterea economică, în special în domeniul ingineriei civile, grație fondurilor europene. Piața imobiliară rezidențială este rezilientă datorită îmbunătățirii continue a sănătății financiare a gospodăriilor (o scădere a ponderii creditelor ipotecare neperformante ale gospodăriilor la 0,8 % în primul trimestru al anului 2026). Cu toate acestea, sectorul va continua să se confrunte cu constrângeri structurale, în special cu creșterea costurilor de producție pentru locuințele noi (+7 % față de aceeași perioadă a anului trecut în iunie 2026), asociată cu o penurie persistentă de forță de muncă, care frânează demararea construcțiilor de locuințe. Industria (15 % din PIB), în special sectorul prelucrător, va continua să reprezinte o piedică pentru economie. Producția industrială se situează în mod constant cu 5 % sub nivelul înregistrat la jumătatea anului 2022. Aceste rezultate, departe de a fi o excepție în zona euro, reflectă dificultățile întâmpinate în ultimii ani de sectoare-cheie precum industria chimică, industria confecțiilor, industria mobilei și industria auto.
O traiectorie fiscală solidă datorită conturilor publice în mare parte echilibrate
În 2026, Portugalia ar putea înregistra un excedent bugetar pentru a patra oară consecutiv, în ciuda unei politici fiscale axate pe creșterea cheltuielilor publice (servicii publice, pensii, salariul minim), reduceri de impozite (pe venit și pe profit) și introducerea unor măsuri de ajutor în urma furtunilor care au lovit țara la începutul acestui an. În plus, guvernul a majorat cheltuielile pentru apărare cu 25% (3,8 miliarde de euro, adică 1,3% din PIB), invocând o clauză națională de derogare, care permite o creștere anuală a cheltuielilor pentru apărare de 1,5% din PIB până în 2028. În 2027, orientarea fiscală urmează să rămână moderată, întrucât menținerea unui buget echilibrat reprezintă o prioritate de prim rang pe agenda politică. Creșterea puternică a PIB-ului, combinată cu excedentele primare persistente, va permite datoriei publice să își mențină traiectoria descendentă constantă în perioada 2026–2027, după ce a depășit 130 % din PIB în momentul culminant al crizei, în 2011. Cu toate acestea, economia portugheză continuă să se confrunte cu mai multe slăbiciuni structurale care vor afecta inevitabil finanțele publice pe termen mediu: îmbătrânirea rapidă a populației, productivitatea scăzută și o criză a locuințelor care alimentează exodul tinerilor.
După ce se va deteriora în 2026, se preconizează că excedentul de cont curent se va redresa ușor în 2027, pe fondul scăderii costurilor energetice. Se preconizează că exporturile către piețele principale vor rămâne, în linii mari, stabile, încetinirea cererii spaniole fiind compensată de accelerarea activității economice în Germania și de creșterea constantă din Franța. Excedentul din servicii, determinat de veniturile din turism, va compensa cu prisosință deficitul structural din balanța bunurilor. Remitențele din partea diasporei portugheze vor continua să compenseze repatrierea dividendelor de către investitorii străini.
Fragmentarea parlamentară, un semn al instabilității politice
Alegerile parlamentare anticipate din mai 2025, declanșate de demisia prim-ministrului Luís Montenegro în urma acuzațiilor de conflict de interese, au dus din nou la formarea unui parlament fragmentat la doar un an după căderea guvernului socialist. Montenegro a fost în cele din urmă numit din nou în fruntea puterii executive și conduce acum un guvern minoritar de centru-dreapta (Alianța Democratică, o coaliție între PSD și CDS-PP) care deține 91 din cele 230 de locuri din Parlament. Pentru prima dată, partidul de extremă dreapta Chega s-a impus ca principala forță de opoziție, cu 60 de locuri, devansând Partidul Socialist (PS, 58 de locuri). Liderul său, André Ventura, a avansat ulterior în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din februarie 2026, dar a fost învins categoric de candidatul socialist António José Seguro, care a fost ales cu aproape 67 % din voturi. Ascensiunea partidului Chega în Parlament a dus la relații mai pragmatice între dreapta tradițională și extrema dreaptă, în special în ceea ce privește problemele legate de imigrație. Cu toate acestea, în ultimii doi ani, stabilitatea a depins de „responsabilitatea” socialiștilor, care au acceptat să se abțină în timpul votului asupra bugetelor pentru 2025 și 2026, permițând astfel adoptarea acestora. Această cooperare rămâne însă fragilă și circumstanțială. În acest context, nu este clar dacă bugetul pentru 2027 va fi adoptat. În cazul respingerii acestuia, ar putea fi convocate alegeri anticipate la mai puțin de doi ani de la începutul actualei legislaturi. Indiferent de rezultatul acestor negocieri, fragmentarea parlamentară actuală indică o perioadă de incertitudine și o posibilă instabilitate politică.

Spania
Germania
Franța
Statele Unite ale Americii
Regatul Unit
Olanda
Italia