Portugalia

Europa

PIB pe cap de locuitor ($)
$27834.8
Populație (în 2021)
10,3 milioane

Evaluare

Risc de țară
A2
Mediu de afaceri
A2
Anterior:
A2
Anterior:
A2
This content has been automatically translated. It may not be as accurate as the original.

suggestions

Rezumat

Puncte forte

  • Potențialul în domeniul energiei regenerabile (hidroelectrică, eoliană și fotovoltaică)
  • Absorbție peste medie a fondurilor europene
  • Costuri reduse ale forței de muncă și o industrie prelucrătoare în curs de dezvoltare (produse alimentare, electronice)
  • Guvernanță relativ stabilă, consens privind necesitatea unor finanțe publice solide
  • Atracție din ce în ce mai mare pentru talentele străine
  • Industrie turistică în plină expansiune

Puncte slabe

  • Sectorul manufacturier subdezvoltat, cu o valoare adăugată situată între nivel scăzut și mediu
  • Un sistem juridic greoi
  • Decalajul tot mai mare în materie de infrastructură
  • Îmbătrânirea rapidă a populației
  • Productivitate scăzută și nivel redus de calificare a forței de muncă
  • Sărăcie și inegalitate persistente (a patra țară cu cele mai mari inegalități din zona euro în 2024)
  • Criza locuințelor: prețuri imobiliare supraevaluate

Schimburi comerciale

Exportulde bunuri ca % din total

Spania
27%
Germania
13%
Franța
12%
Statele Unite ale Americii
7%
Regatul Unit
5%

Importulde bunuri ca % din total

Spania 33 %
33%
Germania 11 %
11%
Franța 7 %
7%
Olanda 6 %
6%
Italia 5 %
5%

Perspectivă

Această secțiune este un instrument valoros pentru specialiștii financiari și pentru managerii de credite. Ea oferă informații cu privire la practicile de plată și de colectare a creanțelor utilizate în țară.

Consumul privat și fondurile europene, factori determinanți ai unei creșteri solide în 2026

În 2026, economia portugheză ar trebui să continue să înregistreze performanțe superioare la nivel regional (1,2% în zona euro). Noile măsuri fiscale expansioniste, inflația relativ stabilă și creșterea ocupării forței de muncă vor susține un consum privat robust. Populația ocupată a crescut cu 3,3% în octombrie 2025, cel mai rapid ritm de creștere de la începutul redresării post-pandemice, iar rata șomajului rămâne scăzută (6%). Cu toate acestea, incertitudinea globală ar putea afecta consumul, după cum o arată rata de economisire a gospodăriilor (12 % din venitul disponibil brut în trimestrul al treilea al anului 2025), care se situează cu mult peste media sa istorică. Se preconizează o creștere semnificativă a investițiilor publice, determinată de implementarea accelerată a Planului de redresare și reziliență (RRP) finanțat de Uniunea Europeană – având în vedere încheierea iminentă a programului. La 1 decembrie 2025, Portugalia primise 13,8 miliarde de euro (62 % din suma totală a RRP). Deși țara ar putea, în teorie, să primească peste 8 miliarde de euro (3% din PIB) în ultimul an al programului, valoarea fondurilor va fi, în realitate, semnificativ mai mică din cauza întârzierilor persistente în implementarea acestora. În același timp, se preconizează o creștere a investițiilor private, susținută de îmbunătățirea condițiilor de finanțare în urma celor patru reduceri ale ratelor dobânzilor de referință ale BCE începând din ianuarie 2025 și a unei reduceri suplimentare a impozitului pe profit (IRC).

Se preconizează că sectorul serviciilor (77% din PIB în 2024) va rămâne dinamic, în special în turism și în activitățile conexe (hoteluri, restaurante, comerț cu amănuntul). Cu toate acestea, impactul său asupra creșterii economice va fi mai puțin pronunțat decât în faza de redresare post-pandemică. Sectorul construcțiilor, între timp, dă semne de redresare, în special în domeniul ingineriei civile, grație fondurilor europene. Piața imobiliară rezidențială rămâne rezilientă datorită îmbunătățirii situației financiare a gospodăriilor (rata creditelor neperformante pentru locuințe a scăzut la 1,1% în al doilea trimestru al anului 2025). Cu toate acestea, sectorul va continua să se confrunte cu constrângeri structurale, în special cu creșterea costurilor de producție pentru locuințele noi (+4,5% față de aceeași perioadă a anului precedent în octombrie 2025), legate de o penurie persistentă de forță de muncă, care împiedică demararea de noi proiecte de construcție. În cele din urmă, riscurile asociate instituirii de către Statele Unite, în august 2025, a unei taxe vamale de 15% asupra importurilor din Uniunea Europeană sunt deosebit de ridicate pentru anumite sectoare portugheze — în special cele ale benzinei, cauciucului și vinului — care au o dependență sporită de piața americană.

În 2026, inflația va continua să încetinească, apropiindu-se treptat de ținta BCE. Presiunile rămân alimentate de dinamica salarială și de cererea internă robustă. În plus, aprecierea recentă a monedei euro și prețurile mai mici la energie contribuie la atenuarea inflației importate.

Consolidarea fiscală continuă menține o traiectorie fiscală solidă

În 2026, guvernul de centru-dreapta va urmări o politică fiscală expansionistă, axată pe creșterea cheltuielilor pentru serviciile publice și pensii, majorarea salariilor și reducerea impozitelor. Cu toate acestea, această politică va rămâne moderată, întrucât menținerea unui buget echilibrat rămâne o prioritate-cheie pe agenda politică. Bugetul pentru 2026 prevede un nou excedent, deși modest, marcând al patrulea an consecutiv de bugete echilibrate. Cota impozitului pe venit va fi redusă în intervalul cuprins între a doua și a cincea tranșă (din nouă), iar impozitul pe profit va scădea de la 20 % la 19 % (de la 16 % la 15 % pentru IMM-uri, pentru primii 50 000 de euro din venitul impozabil). În plus, pensiile cele mai mici vor fi majorate, iar salariul minim va crește de la 870 la 920 de euro pe lună (pe o perioadă de 14 luni). Guvernul prevede, de asemenea, o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare, posibilă prin activarea unei clauze naționale de derogare, care permite majorarea acestor cheltuieli cu 1,5 % din PIB pe an în următorii patru ani. În cele din urmă, creșterea puternică a PIB-ului, combinată cu o orientare fiscală generală prudentă, ar trebui să permită datoriei publice să-și continue traiectoria descendentă decisivă în 2026, aceasta depășind 130% din PIB în momentul culminant al crizei, în 2011. Cu toate acestea, economia portugheză se confruntă în continuare cu mai multe slăbiciuni structurale care vor afecta inevitabil finanțele publice pe termen mediu: îmbătrânirea rapidă a populației, productivitatea scăzută și o criză a locuințelor care alimentează exodul tinerilor.

Se preconizează că poziția externă a țării va continua să se îmbunătățească în 2026, impulsionată de excedentele susținute și ridicate ale contului curent și ale contului de capital. Deficitul structural al balanței de bunuri — legat de creșterea importurilor de mașini și bunuri de capital pe fondul investițiilor susținute — va fi compensat în mare măsură de excedentul din sectorul serviciilor, alimentat de veniturile din turism. Remitențele din partea diasporei portugheze vor compensa dividendele repatriate de investitorii străini, în timp ce creșterea transferurilor de capital din Europa va consolida excedentul de cont de capital.

Fragmentarea parlamentară promite instabilitate politică

Alegerile parlamentare anticipate din mai 2025, declanșate de demisia prim-ministrului Luís Montenegro în urma acuzațiilor de conflict de interese, au dus din nou la un Parlament fragmentat — la un an după căderea guvernului socialist. Montenegro a fost în cele din urmă numit din nou în fruntea executivului și conduce acum un guvern minoritar de centru-dreapta (Alianța Democratică, o coaliție între PSD și CDS-PP) care deține 91 din cele 230 de locuri din Parlament. Pentru prima dată, partidul de extremă dreapta Chega s-a impus ca principala forță de opoziție, cu 60 de locuri, devansând Partidul Socialist (PS, 58 de locuri). Această creștere a popularității a dus la relații mai pragmatice între dreapta tradițională și Chega. În iulie 2025, guvernul a adoptat un pachet legislativ anti-imigrație menit să limiteze vizele, să înăsprească regimul de reîntregire a familiei și să elimine procedurile simplificate de regularizare. Cu toate acestea, în ultimii doi ani, stabilitatea a depins de „responsabilitatea” socialiștilor, care au acceptat să se abțină de la votul asupra bugetelor pentru 2025 și 2026, permițând astfel adoptarea acestora. Această cooperare rămâne însă fragilă și circumstanțială. Fragmentarea actuală a Parlamentului indică o perioadă de incertitudine și o posibilă instabilitate politică în anii următori.

Practici de plată și colectare

Această secțiune este un instrument valoros pentru specialiștii financiari și pentru managerii de credite. Ea oferă informații cu privire la practicile de plată și de colectare a creanțelor utilizate în țară.

Plata

Cecurile sunt utilizate frecvent în Portugalia și este o practică obișnuită stabilirea planurilor de plată cu cecuri postdatate, care sunt plătibile la prezentare. Dacă contul bancar nu dispune de fonduri suficiente, banca suportă costurile până la o sumă maximă de 150 €. În cazul cecurilor fără acoperire, unei persoane fizice sau unei societăți i se interzice să primească sau să emită alte cecuri pentru o perioadă maximă de doi ani (sau, eventual, șase ani, în cazul unei hotărâri judecătorești).

Cambiile sunt utilizate în mod obișnuit pentru tranzacțiile comerciale în Portugalia. Pentru a fi valabile, acestea sunt supuse unei taxe de timbru, a cărei rată este stabilită anual în bugetul național. O cambie este, în general, considerată independentă de contractul la care se referă.

Cecurile, cambiile și biletele la ordin oferă garanții eficiente creditorilor împotriva neplății, întrucât sunt instrumente executorii din punct de vedere legal, care conferă deținătorilor creanțelor dreptul de a iniția „proceduri de executare”. În cadrul acestui proces, creditorii pot solicita instanței să emită un titlu executoriu și să notifice debitorul cu privire la acest lucru. În cazul în care debitorii nu își achită datoriile, creditorii pot solicita executorului judecătoresc să emită un ordin de poprire asupra bunurilor debitorilor.

Transferurile electronice prin rețeaua SWIFT sunt utilizate pe scară largă de companiile portugheze și reprezintă un mijloc de plată rapid, fiabil și economic. În cazul în care cumpărătorul nu efectuează transferul, calea de atac legală constă în inițierea unei proceduri ordinare sau sumare, bazată pur și simplu pe o factură neachitată.

În cazul neplății, creditorii nu sunt obligați să emită o notificare de protest înainte de a introduce o acțiune în instanță, dar o astfel de notificare poate fi utilizată pentru a face publică problema și, astfel, a exercita presiune asupra debitorilor pentru a-și onora obligațiile, chiar dacă cu întârziere.

Recuperarea creanțelor

Faza amiabilă

Recuperarea amiabilă începe prin trimiterea către debitor a patru somații de plată a sumei principale. Se pot solicita dobânzi la suma principală, dar acestea sunt, de obicei, dificil de recuperat în Portugalia. Acordurile de plată încheiate ulterior între creditori și debitori pot include garanții care să asigure efectuarea plăților conform celor convenite.

Ratele dobânzilor sunt stabilite de Ministerul Finanțelor. Acestea sunt publicate în „Diário da República” în prima jumătate a lunilor ianuarie și iulie a fiecărui an și sunt aplicabile pentru următoarele șase luni. Aceste rate ale dobânzii se aplică în mod implicit, cu excepția cazului în care părțile implicate într-un acord comercial au convenit altfel.

Proceduri judiciare

Procedura accelerată

Procedura de somație de plată (Injunção), aplicabilă creanțelor comerciale necontestate, a fost instituită în martie 2003. Aceste proceduri, indiferent de suma în cauză, sunt judecate de instanța în a cărei jurisdicție este executorie obligația sau de instanța de la locul de domiciliu al debitorului. Începând din septembrie 2005, aceste somații de plată pot fi, de asemenea, notificate pe cale electronică.

Biroul Național de Injunții (Balcão Nacional de Injunções, BNI) are competență exclusivă pe întreg teritoriul țării pentru procesarea electronică a procedurilor de somație de plată.

Proceduri ordinare

În cazul creanțelor contestate, creditorii pot iniția proceduri declarative (acção declarativa), formale, dar mai costisitoare, pentru a obține o hotărâre care să le stabilească dreptul la plată. Odată ce cererea a fost depusă la instanță și debitorul a fost notificat, se poate depune o apărare în termen de 30 de zile. Lipsa răspunsului îi conferă instanței dreptul de a pronunța o hotărâre în lipsă. Dacă judecătorul se pronunță în favoarea creditorului, instanța poate dispune acordarea de daune-interese, la cererea părții reclamante. Ulterior, aceasta trebuie să inițieze o „procedură de executare” (acção executiva) pentru a pune în aplicare hotărârea instanței.

În conformitate cu Codul de procedură civilă revizuit, orice act original întocmit sub semnătură privată (adică orice document scris emis către un furnizor) în care cumpărătorul își recunoaște fără echivoc datoria este considerat un acord executoriu de drept. Începând din 2013, când a avut loc cea mai recentă revizuire a Codului de procedură civilă, planurile de plată scrise și semnate pot fi utilizate pentru inițierea procedurilor de executare numai dacă au fost autentificate de un notar.

În cadrul recentei restructurări a instanțelor portugheze, care se desfășoară încă din 2014, au fost create mai multe instanțe specializate în chestiuni comerciale. Numărul instanțelor de primă instanță a fost redus la 23 (în fiecare reședință de județ), în timp ce în prezent există 21 de instanțe specializate (Secções de Competência Especializada) pentru chestiuni comerciale (secção de Comércio). Aceste secții se ocupă în mod specific de cazuri de insolvență și de chestiuni legate de societățile comerciale. În aceeași perioadă, au fost create și 16 secții specializate în proceduri de executare silită (Secções Especializadas).

Acțiunile în justiție în Portugalia pot dura câțiva ani, în funcție de complexitatea cazului. Procedurile de executare silită pot fi mai rapide, în funcție de existența bunurilor.

0

Executarea unei hotărâri judecătorești

Odată epuizate toate căile de atac, o hotărâre devine, în mod normal, definitivă și poate fi executată. Dacă debitorul nu se conformează hotărârii, creditorul poate solicita instanței aplicarea unor mecanisme de executare silită – fie printr-un ordin de poprire, fie prin obținerea plății datoriei de la un terț care are o datorie față de debitor (ordin de poprire asupra terțului).

Hotărârile străine pronunțate în alte țări ale UE beneficiază de mecanisme specifice de executare, cum ar fi titlul executoriu european (care poate fi utilizat dacă creanța este necontestată) sau procedura europeană privind cererile cu valoare redusă. Hotărârile pronunțate în țări din afara UE trebuie să facă obiectul unui acord bilateral sau multilateral cu Portugalia privind recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești.

Proceduri de insolvență

Extrajudiciar

O procedură administrativă extrajudiciară specială (Regime Extra Juditial de Recuperação de Empresas, RERE) a intrat în vigoare la 1 iulie 2017. Această procedură de restructurare a datoriilor întreprinderilor este desfășurată de mediatori specializați. Ea a fost concepută pentru a permite creditorilor și debitorilor să ajungă la un compromis, într-un mod confidențial și consensual.

Proceduri de restructurare

Reformele implementate în 2012 au inclus introducerea unei proceduri speciale de salvare (Processo Especial de Revitalização, PER). Scopul acestei noi proceduri este de a asigura recuperarea datoriilor de la debitorii aflați într-o „situație economică dificilă”, fără a iniția o procedură de insolvență. Conducerea este obligată să solicite permisiunea administratorului judiciar provizoriu pentru a efectua „acte deosebit de relevante”. În cadrul acestui proces, administratorul elaborează un plan de redresare care trebuie aprobat de creditori și de un judecător.

Falimentul

Legislația privind insolvența din Portugalia prevede, de asemenea, proceduri de insolvență (Processo de Insolvência). Scopul principal al acestor proceduri este obținerea plății pentru creditorii societății prin punerea în aplicare a unui plan de insolvență. Se pot stabili planuri de insolvență în baza cărora societatea este restructurată și își poate continua activitatea. În cazul în care acest lucru se dovedește imposibil, patrimoniul insolvabilului este lichidat, iar veniturile rezultate sunt distribuite între creditori.

Ultima actualizare: decembrie 2025