Consumul privat și fondurile europene, factori determinanți ai unei creșteri solide în 2026
În 2026, economia portugheză ar trebui să continue să înregistreze performanțe superioare la nivel regional (1,2% în zona euro). Noile măsuri fiscale expansioniste, inflația relativ stabilă și creșterea ocupării forței de muncă vor susține un consum privat robust. Populația ocupată a crescut cu 3,3% în octombrie 2025, cel mai rapid ritm de creștere de la începutul redresării post-pandemice, iar rata șomajului rămâne scăzută (6%). Cu toate acestea, incertitudinea globală ar putea afecta consumul, după cum o arată rata de economisire a gospodăriilor (12 % din venitul disponibil brut în trimestrul al treilea al anului 2025), care se situează cu mult peste media sa istorică. Se preconizează o creștere semnificativă a investițiilor publice, determinată de implementarea accelerată a Planului de redresare și reziliență (RRP) finanțat de Uniunea Europeană – având în vedere încheierea iminentă a programului. La 1 decembrie 2025, Portugalia primise 13,8 miliarde de euro (62 % din suma totală a RRP). Deși țara ar putea, în teorie, să primească peste 8 miliarde de euro (3% din PIB) în ultimul an al programului, valoarea fondurilor va fi, în realitate, semnificativ mai mică din cauza întârzierilor persistente în implementarea acestora. În același timp, se preconizează o creștere a investițiilor private, susținută de îmbunătățirea condițiilor de finanțare în urma celor patru reduceri ale ratelor dobânzilor de referință ale BCE începând din ianuarie 2025 și a unei reduceri suplimentare a impozitului pe profit (IRC).
Se preconizează că sectorul serviciilor (77% din PIB în 2024) va rămâne dinamic, în special în turism și în activitățile conexe (hoteluri, restaurante, comerț cu amănuntul). Cu toate acestea, impactul său asupra creșterii economice va fi mai puțin pronunțat decât în faza de redresare post-pandemică. Sectorul construcțiilor, între timp, dă semne de redresare, în special în domeniul ingineriei civile, grație fondurilor europene. Piața imobiliară rezidențială rămâne rezilientă datorită îmbunătățirii situației financiare a gospodăriilor (rata creditelor neperformante pentru locuințe a scăzut la 1,1% în al doilea trimestru al anului 2025). Cu toate acestea, sectorul va continua să se confrunte cu constrângeri structurale, în special cu creșterea costurilor de producție pentru locuințele noi (+4,5% față de aceeași perioadă a anului precedent în octombrie 2025), legate de o penurie persistentă de forță de muncă, care împiedică demararea de noi proiecte de construcție. În cele din urmă, riscurile asociate instituirii de către Statele Unite, în august 2025, a unei taxe vamale de 15% asupra importurilor din Uniunea Europeană sunt deosebit de ridicate pentru anumite sectoare portugheze — în special cele ale benzinei, cauciucului și vinului — care au o dependență sporită de piața americană.
În 2026, inflația va continua să încetinească, apropiindu-se treptat de ținta BCE. Presiunile rămân alimentate de dinamica salarială și de cererea internă robustă. În plus, aprecierea recentă a monedei euro și prețurile mai mici la energie contribuie la atenuarea inflației importate.
Consolidarea fiscală continuă menține o traiectorie fiscală solidă
În 2026, guvernul de centru-dreapta va urmări o politică fiscală expansionistă, axată pe creșterea cheltuielilor pentru serviciile publice și pensii, majorarea salariilor și reducerea impozitelor. Cu toate acestea, această politică va rămâne moderată, întrucât menținerea unui buget echilibrat rămâne o prioritate-cheie pe agenda politică. Bugetul pentru 2026 prevede un nou excedent, deși modest, marcând al patrulea an consecutiv de bugete echilibrate. Cota impozitului pe venit va fi redusă în intervalul cuprins între a doua și a cincea tranșă (din nouă), iar impozitul pe profit va scădea de la 20 % la 19 % (de la 16 % la 15 % pentru IMM-uri, pentru primii 50 000 de euro din venitul impozabil). În plus, pensiile cele mai mici vor fi majorate, iar salariul minim va crește de la 870 la 920 de euro pe lună (pe o perioadă de 14 luni). Guvernul prevede, de asemenea, o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare, posibilă prin activarea unei clauze naționale de derogare, care permite majorarea acestor cheltuieli cu 1,5 % din PIB pe an în următorii patru ani. În cele din urmă, creșterea puternică a PIB-ului, combinată cu o orientare fiscală generală prudentă, ar trebui să permită datoriei publice să-și continue traiectoria descendentă decisivă în 2026, aceasta depășind 130% din PIB în momentul culminant al crizei, în 2011. Cu toate acestea, economia portugheză se confruntă în continuare cu mai multe slăbiciuni structurale care vor afecta inevitabil finanțele publice pe termen mediu: îmbătrânirea rapidă a populației, productivitatea scăzută și o criză a locuințelor care alimentează exodul tinerilor.
Se preconizează că poziția externă a țării va continua să se îmbunătățească în 2026, impulsionată de excedentele susținute și ridicate ale contului curent și ale contului de capital. Deficitul structural al balanței de bunuri — legat de creșterea importurilor de mașini și bunuri de capital pe fondul investițiilor susținute — va fi compensat în mare măsură de excedentul din sectorul serviciilor, alimentat de veniturile din turism. Remitențele din partea diasporei portugheze vor compensa dividendele repatriate de investitorii străini, în timp ce creșterea transferurilor de capital din Europa va consolida excedentul de cont de capital.
Fragmentarea parlamentară promite instabilitate politică
Alegerile parlamentare anticipate din mai 2025, declanșate de demisia prim-ministrului Luís Montenegro în urma acuzațiilor de conflict de interese, au dus din nou la un Parlament fragmentat — la un an după căderea guvernului socialist. Montenegro a fost în cele din urmă numit din nou în fruntea executivului și conduce acum un guvern minoritar de centru-dreapta (Alianța Democratică, o coaliție între PSD și CDS-PP) care deține 91 din cele 230 de locuri din Parlament. Pentru prima dată, partidul de extremă dreapta Chega s-a impus ca principala forță de opoziție, cu 60 de locuri, devansând Partidul Socialist (PS, 58 de locuri). Această creștere a popularității a dus la relații mai pragmatice între dreapta tradițională și Chega. În iulie 2025, guvernul a adoptat un pachet legislativ anti-imigrație menit să limiteze vizele, să înăsprească regimul de reîntregire a familiei și să elimine procedurile simplificate de regularizare. Cu toate acestea, în ultimii doi ani, stabilitatea a depins de „responsabilitatea” socialiștilor, care au acceptat să se abțină de la votul asupra bugetelor pentru 2025 și 2026, permițând astfel adoptarea acestora. Această cooperare rămâne însă fragilă și circumstanțială. Fragmentarea actuală a Parlamentului indică o perioadă de incertitudine și o posibilă instabilitate politică în anii următori.

Spania
Germania
Franța
Statele Unite ale Americii
Regatul Unit
Olanda
Italia