Polonia

Economia „Goldilocks”

Polonia se remarcă ca fiind cea mai dinamică economie majoră din Uniunea Europeană, depășind în mod constant țările vecine din regiune. Perspectivele de creștere pentru 2026 par și mai favorabile. Se preconizează că absorbția întârziată a fondurilor Uniunii Europene din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență NextGenerationEU (RRF, 2021–2026) va atinge nivelul maxim în acest an. Având în vedere termenul limită de plată de la sfârșitul anului 2026, guvernul și întreprinderile beneficiare se confruntă cu un puternic stimulent de tipul „folosește-le înainte să le pierzi”. Proiecțiile guvernului indică faptul că fondurile RRF vor reprezenta aproximativ 2,7% din PIB, la care se adaugă încă 0,5% din fondurile politicii de coeziune a UE. Acest aflux va oferi un sprijin substanțial formării brute de capital fix, ceea ce va genera o nouă cerere semnificativă pentru sectorul industrial. O mare parte din investiții va fi alocată infrastructurii, tranziției digitale și energetice. În ceea ce privește consumul privat, se preconizează că relaxarea monetară în curs va reduce înclinația gospodăriilor către economisire și va ușura povara rambursării creditelor ipotecare. Cu toate acestea, acest impuls pozitiv va fi contrabalansat de normalizarea creșterii salariilor reale, ceea ce va conduce la un consum privat solid, dar fără accelerare, în 2026.

Expansiunea economică a Poloniei este deosebit de remarcabilă, având în vedere contextul de inflație moderată, care se menține în intervalul țintă al băncii centrale de 2,5% ± 1 punct procentual. Se preconizează că inflația se va modera și mai mult în acest an, sub influența mai multor factori din partea ofertei. Pe plan extern, prețurile petrolului – în special atunci când sunt exprimate într-un dolar american în scădere – vor menține probabil traiectoria descendentă pe fondul unei oferte globale excesive persistente. Creșterea importurilor din China ar putea, de asemenea, să exercite o presiune suplimentară în sensul scăderii asupra prețurilor interne. Pe plan intern, încetinirea treptată a creșterii salariilor ar trebui să contribuie la scăderea inflației din sectorul serviciilor, care a fost anterior printre componentele cu cea mai rapidă creștere.

Se preconizează că acest context favorabil al inflației va permite Băncii Naționale a Poloniei (NBP) să-și continue măsurile de relaxare monetară în 2026. Pentru a evalua impactul recentelor reduceri ale ratei dobânzii, Consiliul de Politică Monetară (MPC) a optat pentru o pauză în ciclul său de ajustare la începutul anului. Datele viitoare privind inflația ar trebui să întărească argumentele în favoarea unei relaxări monetare suplimentare. În concordanță cu declarațiile recente ale mai multor membri ai MPC, se anticipează că rata terminală a dobânzii de politică monetară se va stabili în jurul valorii de 3,25-3,5%, lăsând loc pentru încă 2-3 reduceri de câte 25 de puncte de bază fiecare. NBP ar trebui să stabilească rata finală până la sfârșitul acestui an.

Echilibrul politicii fiscale

În ciuda faptului că se află sub incidența procedurii UE privind deficitul excesiv încă din 2024, se preconizează că deficitul public general se va reduce doar modest în 2026. Blocat de vetourile prezidențiale împotriva majorărilor de impozite și având în vedere apropierea alegerilor parlamentare și senatoriale de la sfârșitul anului 2027, guvernul va evita probabil măsurile îndrăznețe de consolidare. Măsura principală de politică implică o majorare temporară a impozitului pe profit pentru sectorul bancar. Îmbunătățirile suplimentare ale finanțelor publice vor proveni în principal din mecanisme nominale, precum „bracket creep” în impozitarea veniturilor personale și erodarea valorii reale a prestațiilor sociale. Se preconizează că o stabilizare substanțială a nivelului datoriei publice va apărea abia de la sfârșitul anului 2027, odată ce consiliul fiscal nou înființat va deveni pe deplin operațional și perioada electorală se va încheia. Acest ritm foarte gradual de consolidare sporește riscul unei retrogradări a ratingului suveran. Două dintre cele trei mari agenții de rating au revizuit perspectiva Poloniei la „negativ” în a doua jumătate a anului 2025. Agențiile ar putea decide să retrogradeze ratingul dacă consolidarea fiscală pe termen mediu se dovedește insuficientă sau dacă creșterea economică încetinește semnificativ. O astfel de retrogradare ar fi prima din ultimul deceniu și ar putea crește costurile deja ridicate ale serviciului datoriei Poloniei.

Între timp, creșterea cheltuielilor bugetare ale Germaniei pentru infrastructură va stimula treptat investițiile cu intensitate ridicată de importuri, oferind un sprijin al cererii externe pentru producătorii polonezi. Cu toate acestea, este puțin probabil ca acest impuls pozitiv să compenseze pe deplin presiunile din import care afectează dinamica contului curent. Cheltuielile militare ridicate – printre cele mai mari din NATO ca pondere din PIB și estimate să se situeze la 4,8% din PIB în 2026 – vor stimula în primul rând importurile, având în vedere capacitatea limitată a industriei naționale de a furniza echipamente avansate. Se preconizează, de asemenea, că importurile din China își vor menține prezența în creștere, determinate de supracapacitatea persistentă din sectoarele-cheie.

Confruntare între președinte și guvern

Alegerile prezidențiale din 2025 au fost câștigate de candidatul de dreapta Karol Nawrocki, care a candidat ca independent, dar a beneficiat de un sprijin puternic din partea partidului conservator Lege și Justiție (PiS). Acest rezultat a slăbit și mai mult guvernul de centru-liberal al prim-ministrului Donald Tusk, în principal din cauza drepturilor de veto ale președintelui. Coaliția de guvernare deține în prezent 240 de locuri din 460, dar nu dispune de suficiente voturi pentru a obține majoritatea calificată, care necesită 3/5 din voturi. Un domeniu major și predominant de dispută îl reprezintă consolidarea fiscală. Președintele Nawrocki s-a angajat să evite majorările de impozite pentru a atrage alegătorii de extremă dreaptă și a exercitat dreptul de veto asupra mai multor proiecte de lege menite să stimuleze veniturile fiscale, cu excepția notabilă a majorării temporare a impozitului pe profit care vizează sectorul bancar. În plus, compoziția largă și diversă a coaliției de guvernare a complicat procesul decizional intern, făcând din ce în ce mai dificilă obținerea unui consens cu privire la inițiativele majore de politică socială. Incapacitatea de a adopta un program electoral a constituit o sursă de nemulțumire în rândul alegătorilor, ceea ce a dus la o ușoară scădere a sprijinului, în special din partea partenerilor minori ai coaliției.

În ceea ce privește opoziția, PiS a înregistrat o scădere modestă a sprijinului, compensată parțial de câștigurile grupurilor de extremă dreaptă Konfederacja Korony Polskiej (Confederația Coroanei Poloneze) și Konfederacja Wolność i Niepodległość (Confederația Libertății și Independenței),osc (Confederația Libertății și Independenței), ai căror candidați au obținut rezultate surprinzător de bune la alegerile prezidențiale din 2025. În perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 2027, PiS va explora probabil posibilitățile de coaliție cu una sau ambele entități. Cu toate acestea, consolidarea unei astfel de alianțe s-ar putea dovedi dificilă din cauza divergențelor fundamentale privind politica economică, întrucât angajamentul PiS față de un stat al bunăstării contrastează puternic cu politicile mai libertariene ale extremei drepte.

În domeniul afacerilor internaționale, Polonia urmărește o abordare duală, limitată la partenerii occidentali. Guvernul continuă să mențină relații constructive cu Uniunea Europeană, esențiale pentru a facilita absorbția fondurilor UE și negocierea viitoarelor alocări bugetare. Între timp, președintele Nawrocki, ale cărui opinii sunt strâns aliniate cu cele ale actualei administrații americane, joacă un rol esențial în menținerea unor legături puternice între SUA și Polonia, în special în ceea ce privește prezența militară americană în Polonia. Relația cordială dintre președintele Nawrocki și președintele Trump a adus deja beneficii tangibile, inclusiv o invitație adresată președintelui polonez de a participa la summitul G20 din decembrie 2026 de la Miami, unde Trump a susținut public „locul cuvenit” al Poloniei în cadrul acestui forum. Chiar dacă Polonia nu reușește încă să obțină statutul de membru cu drepturi depline, un astfel de angajament a sporit influența globală a Poloniei. Succesul acestei strategii de politică externă cu două direcții depinde de o coordonare eficientă între președinte și guvern – un proces care nu a fost întotdeauna fără probleme, după cum o demonstrează reacțiile divergente la anumite inițiative internaționale.

Plata

Cecurile și cambiile standard nu sunt utilizate pe scară largă, deoarece, pentru a fi valabile, trebuie să îndeplinească o serie de cerințe formale de emitere. Cu toate acestea, în cazul cecurilor și cambiilor neplătite sau contestate, creditorii pot recurge la proceduri accelerate care conduc la emiterea unui ordin de plată. Există, totuși, un tip de cambie care este utilizat în mod obișnuit – „weksel in blanco”. Acesta este un bilet la ordin incomplet, pe care figurează doar termenul „weksel” și semnătura emitentului la momentul emiterii. Semnătura constituie o promisiune irevocabilă de plată, iar acest angajament este executoriu după completarea biletului la ordin (cu suma, locul și data plății), în conformitate cu un acord prealabil încheiat între emitent și beneficiar. Wekselurile in blanco sunt utilizate pe scară largă, deoarece constituie, de asemenea, o garanție de plată în cadrul acordurilor comerciale și al reeșalonării plăților.

Plățile în numerar erau utilizate în mod obișnuit în Polonia atât de persoane fizice, cât și de firme, dar, în temeiul Legii din 2018 privind dreptul întreprinderilor (Ustawa – Prawo przedsi?biorców), societățile comerciale sunt obligate să efectueze decontările prin conturi bancare pentru orice tranzacție care depășește suma sau echivalentul a 15.000 de zloți polonezi, chiar și atunci când plata se face în mai multe rate. Această măsură a fost introdusă pentru a combate spălarea de bani prin fraudă.

Transferurile bancare au devenit cea mai utilizată metodă de plată. În urma etapelor de privatizare și consolidare, băncile poloneze utilizează acum rețeaua SWIFT.

Recuperarea creanțelor

Etapa amiabilă

Recuperarea amiabilă a creanțelor reprezintă prima etapă a procedurii de recuperare a creanțelor în Polonia. Aceste acțiuni includ notificări de plată și/sau somații de plată. Aceste comunicări servesc, de obicei, la obținerea rambursării datoriei restante, la avertizarea debitorului cu privire la viitoare acțiuni oficiale, la obținerea recunoașterii datoriei, la încheierea unui acord între creditor și debitor pe baza recunoașterii datoriei și la obținerea unui angajament privind rambursarea convenită.

Începând cu anul 2004, dobânda poate fi solicitată începând cu a 31-a zi de la livrarea produsului sau prestarea serviciului, chiar și în cazul în care părțile au convenit asupra unor termene de plată mai lungi. Rata dobânzii legale se va aplica începând cu a 31-a zi până la data de plată prevăzută în contract. Ulterior, în cazul plăților întârziate, se va aplica rata penalității fiscale. Aceasta este foarte adesea mai mare decât rata dobânzii legale, cu excepția cazului în care părțile contractante au convenit asupra unei rate a dobânzii mai mari.

Un proiect de lege privind transpunerea Directivei 2011/7/UE din 2011 privind „combaterea întârzierilor la plată în tranzacțiile comerciale” prevede pentru părțile contractante termene de plată de maximum 60 de zile. În mod similar, dobânda de întârziere devine exigibilă în ziua următoare expirării termenului, fără a fi necesară o notificare formală. Prin transpunerea directivei UE, Polonia a introdus noi norme privind despăgubirile pentru neplata în tranzacțiile comerciale. Aceste norme obligă debitorii să suporte costurile de recuperare la expirarea termenului de plată. Suma stabilită este o sumă forfetară de 40 de euro – însă este posibil să se solicite o sumă mai mare dacă costurile de recuperare se dovedesc a fi mai ridicate.

Proceduri judiciare

Proceduri accelerate

Creditorii pot solicita un ordin de plată (nakaz zaplaty) printr-o procedură accelerată și mai puțin costisitoare, cu condiția să poată prezenta dovezi concrete ale datoriei (cum ar fi cambii neplătite, cecuri neplătite, weksels in blanco sau alte recunoașteri de datorie). Dacă judecătorul nu este convins de fondul cererii – o decizie pe care numai el este împuternicit să o ia – acesta poate trimite cauza spre judecată în ședință completă.

Începând din 2010, tribunalul districtual din Lublin are competență pe întreg teritoriul Poloniei pentru a gestiona somațiile electronice de plată atunci când creanțele sunt incontestabile. Grefierul examinează fondul cererii, la care este atașată lista probelor disponibile. Apoi, folosind o semnătură electronică, acesta validează hotărârea prin care se acordă somația de plată. La prima vedere, această procedură pare rapidă, economică și flexibilă, dar, în realitate, numărul mare de cazuri face ca acest proces să fie lent și de lungă durată.

Procedura ordinară

Procedurile ordinare sunt parțial scrise și parțial orale. Părțile depun memoriile însoțite de toate documentele justificative ale cauzei (originale sau copii legalizate). Pledoariile orale, cu participarea părților litigante, a avocaților acestora și a martorilor lor, sunt ascultate la data ședinței principale. În cadrul acestor proceduri, judecătorul are obligația de a încerca concilierea între părți.

Procedurile judiciare standard pot fi, de asemenea, rapide și eficiente atunci când creditorul poate furniza documente care indică în mod clar valoarea datoriei și confirmarea livrării bunurilor (sau a prestării corespunzătoare a serviciilor), mai ales dacă documentele au fost semnate de debitor. Instanța emite o somație de plată prin care se precizează că debitorul trebuie să achite suma datorată în termen de două săptămâni sau să depună o contestație scrisă în același termen. Cu toate acestea, în cadrul procedurilor standard, pârâtul poate amâna destul de ușor soluționarea cauzei. Atunci când pârâtul contestă ordinul de plată în cadrul acestui tip de procedură, obținerea hotărârii definitive poate dura mult timp, din cauza lipsei de judecători și a volumului mare de dosare restante.

0

Executarea unei hotărâri judecătorești

După epuizarea tuturor căilor de atac, hotărârea devine definitivă și executorie. În cazul în care debitorul nu se conformează hotărârii, creditorul poate solicita instanței să dispună executarea silită a hotărârii, prin intermediul unui executor judecătoresc. Pentru hotărârile străine pronunțate într-o țară din UE, pot fi utilizate mecanisme specifice de executare, cum ar fi ordinul de plată al UE sau titlul executoriu european, în cazul creanțelor necontestate. Hotărârile pronunțate în țări din afara UE sunt recunoscute și executate, cu condiția ca țara emitentă să fie parte la un acord bilateral sau multilateral cu Polonia.

Proceduri de insolvență

PROCEDURI DE RESTRUCTURARE

Reforma din 2015 a legislației poloneze privind insolvența a introdus patru noi tipuri de proceduri de restructurare care vizează evitarea falimentului întreprinderilor insolvabile sau aflate în dificultate.

„Procedura de aprobare a acordului” este disponibilă debitorilor care sunt în măsură să ajungă la un acord cu majoritatea creditorilor fără implicarea instanței și în cazul în care suma datoriei contestate nu depășește 15% din totalul creanțelor. Debitorul va continua să își administreze patrimoniul, dar va fi obligat să numească un supraveghetor, care va elabora un plan de restructurare. Creditorii aprobă propunerea prin vot.

Se poate recurge, de asemenea, la procedurile accelerate de acord, dacă valoarea datoriilor contestate nu depășește 15 % din totalul creanțelor. Procedura este simplificată în ceea ce privește admiterea creanțelor care conferă drept de vot. Creditorii își pot formula rezerve numai prin intermediul unei liste de creanțe întocmite de supraveghetorul judiciar sau de administrator. Patrimoniul debitorului va continua să fie administrat de debitorul în posesia bunurilor, dar va fi numit un supraveghetor judiciar pentru a supraveghea administrarea acestuia.

Procedura de „acord standard” este disponibilă pentru creanțele contestate care depășesc 15 % din valoarea totală a creanțelor. În cadrul acestei proceduri, instanța asigură patrimoniul debitorului prin numirea unui supraveghetor judiciar temporar.

Procedurile „remediative” oferă cele mai ample opțiuni de restructurare și cel mai larg domeniu de protecție a activelor debitorului împotriva creditorilor. Numirea unui administrator pentru gestionarea patrimoniului debitorului este obligatorie.

PROCEDURI DE FALIMENT

Procedura de faliment poate fi declarată numai atunci când un debitor a devenit „insolvent”. Există două criterii de insolvență – testul de lichiditate și testul bilanțier. Ambele vizează lichidarea patrimoniului societății falite și distribuirea veniturilor obținute între creditorii acesteia. Întreaga procedură este condusă de instanță, deși reforma din 2015 a acordat creditorilor cu creanțe majore dreptul de a influența legislația poloneză anticriză (așa-numitul „Scutul anticriză”) afectează într-o mică măsură aspectele legate de creanțele în numerar din relațiile între întreprinderi, cu excepția creanțelor rezultate din contracte de închiriere a spațiilor comerciale cu o suprafață de peste 2000 de metri pătrați. În acest sens, obligația de a plăti chiria a fost suspendată temporar pe toată durata carantinei totale.

COVID-19:

Cele mai importante soluții introduse de această legislație vizează procedurile de faliment, astfel încât a fost suspendată răspunderea membrilor consiliului de administrație pentru neînaintarea cererii de faliment. Acest lucru a dus la o scădere a numărului de cereri de faliment (în loc de creșterea preconizată) în faza inițială a pandemiei. „Scutul anticriză” a anunțat, de asemenea, un nou tip de procedură de restructurare, și anume procedura simplificată de restructurare. Această procedură este similară cu procedura de aprobare a unui acord de restructurare, care nu a fost populară până în prezent. Deschiderea acestei proceduri este asociată cu privilegii incontestabile pentru debitor, precum suspendarea obligațiilor creditorilor pentru o perioadă maximă de patru luni, în timp ce instanța aprobă acordurile încheiate cu creditorii. În această perioadă, creditorii nu pot rezilia contractele sau iniția proceduri de executare silită pe baza titlurilor executorii (cum ar fi hotărârile judecătorești sau ordinele de plată). Toate acestea sunt însoțite de o restricție minoră în ceea ce privește administrarea societății debitoare. Până în prezent, se observă deschiderea unui anumit număr de astfel de proceduri.

Ultima actualizare: februarie 2026