Oman

Redresarea economică va continua în 2025, susținută de creșterea producției de hidrocarburi

Economia Omanului își va continua redresarea în 2025, susținută de o ușoară creștere a producției de hidrocarburi (35% din PIB), în ciuda prețurilor mai scăzute la energie. Se preconizează că producția de petrol a Omanului va crește cu aproape 2%, după o scădere de 6% în 2024, cauzată de reducerile de producție ale OPEC+. Dacă restricțiile OPEC+ vor fi ridicate, exporturile nete de petrol ale Omanului ar putea crește cu aproape 3,5% față de anul precedent (y-o-y) în 2025. Pe de altă parte, se preconizează că producția de gaze naturale va crește cu aproape 2% față de anul precedent în 2025, ajungând la aproximativ 45 de miliarde de metri cubi, odată cu demararea producției în cadrul proiectului Mabrouk North-East. Pe măsură ce rezervele de petrol ale Omanului se apropie de epuizare, guvernul acordă prioritate extinderii capacității naționale de gaz natural lichefiat (GNL) prin noi proiecte. În acest sens, Compania Națională de Petrol din Oman (OQ) a semnat un acord cu TotalEnergies pentru proiectul Marsa LNG în 2024. Proiectul reprezintă o inițiativă integrată care combină producția de gaze din amonte cu lichefierea gazelor din aval.

Investițiile (25 % din PIB) vor fi susținute, de asemenea, de un context caracterizat de rate mai scăzute ale dobânzii. Acest lucru va fi însoțit de o creștere a investițiilor publice (în drumuri și porturi) pentru a atinge obiectivele de diversificare economică stabilite de programul „Viziunea 2040”, care ar trebui să atragă investiții private interne și străine în sectoare din afara celui al hidrocarburilor, precum finanțele, industria prelucrătoare (sectoare existente bazate pe resurse naturale, precum și sectoare noi bazate pe tehnologie și cunoaștere, legate de sănătate și bunăstare), mineritul, logistica, turismul și digitalizarea.

Consumul privat (aproximativ 25 % din PIB) va beneficia de redresarea turismului, de urbanizarea continuă și de inițiativele guvernamentale menite să sporească „omanizarea” forței de muncă. Obiectivul este înlocuirea lucrătorilor expatriați cu cetățeni omanieni calificați. În ciuda anunțului guvernului din 2020 privind eliminarea treptată a subvențiilor pentru apă și energie electrică până în 2025, acestea din urmă au rămas în vigoare. Potrivit ministrului finanțelor, bugetul pentru anul fiscal 2025 include un total de 1,580 miliarde RO (aproximativ 4 miliarde USD) în subvenții pentru apă, energie electrică, finanțe și alte domenii. Acest lucru va tempera inflația, în ciuda creșterii prețurilor la alimentele importate. Banca centrală își va alinia politica monetară cu cea a Rezervei Federale a SUA.

Excedentul de cont curent se va reduce pe fondul prețurilor scăzute la energie; cheltuielile ridicate vor afecta excedentul bugetar

În 2025, prețurile globale mai scăzute la energie ar putea duce la o scădere a veniturilor Omanului din exporturile de energie (60% din totalul exporturilor de bunuri), în ciuda unei creșteri preconizate a producției de petrol și gaze. Cu toate acestea, redresarea economiei globale ar trebui să permită creșterea exporturilor țării din alte sectoare decât cel al hidrocarburilor. Printre acestea se numără în special metalele, produsele chimice și materialele plastice, care reprezintă 15% din exporturile țării. Ca urmare, se preconizează că veniturile din exporturile de energie vor scădea cu aproximativ 7% anual în 2025, în timp ce exporturile de mărfuri ar urma să crească cu aproape 5,5%. În al doilea rând, eforturile de diversificare economică din cadrul proiectului „Oman Vision 2040” vor stimula cererea de importuri de capital și de bunuri intermediare. Veniturile din turism, care se estimează că vor crește cu 6,5%, ajungând la aproximativ 4 miliarde USD în 2025, vor contribui la reducerea deficitului din sectorul serviciilor de la 5,5% din PIB în 2024 la un nivel estimat de 5,3% din PIB în 2025. O populație mai redusă de expatriați – numărul acestora a scăzut cu 1% față de aceeași perioadă a anului precedent la sfârșitul lunii decembrie 2024, dar reprezintă încă aproximativ 45% din populația totală – va reduce fluxurile de remitențe din țară.

Excedentul bugetar va scădea în 2025 din cauza creșterii cheltuielilor publice, care va depăși ritmul de creștere a veniturilor. Se estimează că veniturile totale din hidrocarburi (70% din veniturile fiscale totale) vor scădea cu aproape 13% față de aceeași perioadă a anului precedent în 2025, comparativ cu 2024. În același timp, veniturile din alte surse decât hidrocarburile vor înregistra o scădere ușoară de aproximativ 4,5%. În aceeași perioadă, se estimează că cheltuielile bugetare totale vor scădea cu 3%. Se preconizează că aceste cheltuieli vor fi alocate în principal cheltuielilor curente (adică apărare și securitate, ministere civile etc.) și subvențiilor (adică subvențiile pentru energie electrică, care reprezintă 4% din cheltuielile totale). În ciuda scăderii prognozate, excedentul bugetar va asigura că raportul dintre stocul datoriei publice și PIB va continua să scadă.

Situație politică internă stabilă pe fondul unor tensiuni geopolitice crescute

Omanul este o monarhie absolută, sultanul deținând atât puterea executivă, cât și cea legislativă. Structura de guvernare îmbină autoritatea tradițională cu reformele moderne, sultanul îndeplinind atât funcția de șef de stat, cât și cea de șef de guvern. Sultanul Haitham bin Tariq al-Said a fost numit succesor al sultanului Qaboos în 2020, la moartea acestuia din urmă. Tariq al-Said și-a consolidat puterea și a câștigat legitimitate politică. Programele sociale, inflația scăzută și programul de „omanizare” vor contribui probabil la menținerea stabilității. Cu toate acestea, capacitatea sectorului privat de a genera oportunități de angajare, în special pentru tineri, va rămâne o provocare cheie pentru Oman în vederea atenuării oricăror potențiale tulburări sociale.

Omanul a menținut, de-a lungul istoriei, o politică externă neutră față de puterile globale și regionale. Omanul a jucat un rol esențial în facilitarea negocierilor dintre Iran și SUA cu privire la programul nuclear al Iranului. Omanul și Arabia Saudită se bucură de o relație în general cooperantă, în special în sectoarele economic și comercial, întrucât ambele țări împărtășesc preocupări comune legate de diversificarea economică și stabilitatea regională. Cu Emiratele Arabe Unite, Omanul are o cooperare economică solidă, bazată pe utilizarea în comun a porturilor lor, precum porturile din Dubai și Sohar, care servesc drept noduri comerciale majore. Aproximativ 14% din exporturile de mărfuri ale Omanului se îndreaptă către Emiratele Arabe Unite, în timp ce aproape 25% din importurile sale de mărfuri provin din Emiratele Arabe Unite. Pe lângă comerț, ambele țări colaborează în domeniul dezvoltării infrastructurii și al ajutorului în caz de dezastre. Conflictul din Yemen reprezintă o amenințare semnificativă la adresa securității, având în vedere granița comună. Poziția neutră a Omanului ar putea fi pusă la încercare, întrucât Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite încearcă să-și extindă influența în sudul Yemenului. În ceea ce privește Iranul, Omanul asigură securitatea Strâmtorii Hormuz. Poziția strategică a Omanului la intrarea în strâmtoare îi consolidează rolul în securitatea regională, dar îl expune la riscuri geopolitice, în special la cele generate de tensiunile din întreaga regiune.

Ultima actualizare: februarie 2025