Namibia

Precipitațiile mai abundente favorizează agricultura și energia hidroelectrică, în timp ce sectorul diamantelor va continua să se confrunte cu dificultăți

Se preconizează o ușoară îmbunătățire a creșterii economice în 2025 și 2026, susținută de redresarea producției agricole după seceta din 2024, pe lângă creșterea extracției de uraniu și a energiilor regenerabile. Se vor realiza investiții în surse regenerabile (solare și eoliene) pentru producția de hidrogen verde. Punerea în funcțiune a unor instalații de energie regenerabilă cu o capacitate de aproximativ 93 megawați este planificată pentru anul fiscal 2025-2026. Explorarea de noi zăcăminte offshore de petrol și gaze va stimula, de asemenea, creșterea economică, dar nu se preconizează ca beneficiile economice să se materializeze decât peste câțiva ani. În plus, cel de-al șaselea Plan Național de Dezvoltare „NDp6” (pentru perioada cuprinsă între 2022-2023 și 2026-2027) vizează asigurarea securității alimentare și a aprovizionării cu apă, consolidarea rolului sectorului privat în economie, creșterea eficienței instituțiilor guvernamentale și promovarea creșterii pe piața energiei regenerabile.

Se observă o încetinire a inflației pe fondul scăderii prețurilor la energie și alimente, precum și al stabilizării randului sud-african, la care este ancorat dolarul namibian. În 2025 și 2026, inflația se va menține în intervalul țintă al băncii centrale, de 3-6%, reflectând traiectoria inflației din Africa de Sud. Încetinirea inflației, ratele reale ridicate ale dobânzii și hotărârea de a susține creșterea economică au determinat banca centrală să efectueze mai multe reduceri ale ratei dobânzii în anii 2024 și 2025. Se preconizează reduceri suplimentare. Această măsură de relaxare monetară va stimula consumul privat și investițiile.

Cu toate acestea, scăderea cererii globale de diamante începând cu 2024 afectează activitatea minieră și exporturile. Creșterea tarifelor SUA asupra produselor namibiene va avea un impact direct limitat, întrucât exporturile către SUA reprezintă doar 3 % din totalul exporturilor. În schimb, impactul indirect al războiului comercial ar putea fi mai mare, în special din cauza scăderii cererii globale de materii prime, inclusiv de diamante. În plus, incertitudinea generată de tensiunile comerciale ar putea afecta negativ proiectele de investiții în domeniul energetic. În cele din urmă, creșterea economică globală lentă ar putea afecta activitatea turistică. De asemenea, guvernul a introdus obligativitatea vizei pentru turiștii din anumite țări.

Deficit public persistent ridicat, dar împrumuturi interne

Namibia se confruntă cu o povară grea a datoriei publice, dar intenționează să efectueze o rambursare anticipată de 500 de milioane USD dintr-un eurobond de 750 de milioane USD cu scadența în octombrie 2025, utilizând un fond de amortizare finanțat din veniturile anterioare provenite de la SACU. Această rambursare parțială va reduce semnificativ raportul datorie/PIB. Cu toate acestea, bugetul pentru cele două exerciții fiscale 2025-2026 și 2026-2027 prevede o creștere a cheltuielilor de investiții (în special modernizarea căilor ferate și proiecte de infrastructură hidraulică), care ar trebui, în principiu, să fie compensată printr-o reducere a cheltuielilor operaționale (cheltuielile salariale), toate acestea având ca scop reducerea deficitului la mai puțin de 4 % din PIB. Pe de altă parte, însă, guvernul dorește să reducă cota impozitului pe profit pentru întreprinderile din afara sectorului minier de la 30 % la 28 %, iar încercările sale de a reduce cheltuielile salariale din sectorul public au eșuat. În același timp, se preconizează o scădere a veniturilor din SACU începând cu 2025, ca urmare a stagnării economiei sud-africane, a scăderii prețurilor globale la materiile prime și a diminuării veniturilor fiscale provenite din diamante. Această scădere a veniturilor, combinată cu creșterea cheltuielilor, va conduce, prin urmare, la o creștere a deficitului public.

În ceea ce privește conturile externe, se preconizează că deficitul contului curent, care este structural negativ, va scădea datorită scăderii prețurilor la import și creșterii producției și cererii de aur și uraniu. Deficitul va fi finanțat în principal prin investiții străine directe (ISD) legate, printre altele, de explorarea petrolului și a gazelor naturale. În cele din urmă, dolarul namibian se află la paritate cu randul, monedă care s-ar putea deprecia din cauza dependenței sale puternice de materiile prime și a vulnerabilității sale la condițiile economice globale nefavorabile. Datoria externă poate fi atribuită în principal sectorului privat și este legată de investițiile străine directe. Rezervele valutare reprezintă echivalentul a patru luni de importuri.

SWAPO se confruntă cu provocările șomajului și inegalităților

SWAPO, mișcarea care a condus la independență în 1990, și-a păstrat majoritatea parlamentară în urma alegerilor din noiembrie 2024, în timp ce candidata sa la președinție, Netumbo Nandi-Ndaitwah, a câștigat alegerile și a devenit prima femeie care ocupă această funcție. Președinta își propune să combată șomajul structural ridicat în următorii cinci ani. Pentru a realiza acest lucru, ea intenționează să creeze peste 500.000 de locuri de muncă în agricultură, educație și formare profesională, locuințe, sănătate și sport, printre altele. În decembrie 2024, guvernul său a aprobat Politica națională privind conținutul local în sectorul petrolier din amonte, care vizează sporirea participării locale în sectorul petrolier prin oferirea de oportunități de formare și de angajare pentru namibieni și integrarea întreprinderilor namibiene de-a lungul întregului lanț valoric al sectorului. Nandi-Ndaitwah propune, de asemenea, fuziunea anumitor ministere pentru a reduce cheltuielile guvernamentale. SWAPO intenționează să introducă reforme favorabile sectorului privat și stabilității macroeconomice, fără a neglija bunăstarea populației. Cu toate acestea, rata ridicată a șomajului, combinată cu sărăcia și inegalitățile, reprezintă surse majore de frustrare în rândul populației. Eșecul administrației anterioare în combaterea șomajului a costat SWAPO 12 locuri în parlament la ultimele alegeri. În plus, reforma funciară continuă să polarizeze populația. Moștenire colonială a Africii de Sud-Vest Germane (1884-1915), distribuția inegală a terenurilor persistă. Aproximativ 70 % din terenurile agricole private sunt deținute de minoritatea albă, care reprezintă doar 8 % din populație (față de doar 16 % deținute de populația de culoare). Politica națională revizuită de redistribuire a terenurilor pentru perioada 2018-2027, care prevede o redistribuire voluntară a terenurilor pe baza principiului „cumpărător dispus, vânzător dispus”, a întâmpinat dificultăți în a se impune, deoarece cererea nu este foarte solvabilă, iar statul alocă resurse financiare limitate pentru aceasta, în ciuda cererii populației.

În ciuda tensiunilor recente legate de prelungirea interdicției în vigoare din 2021 privind importul de produse proaspete din Africa de Sud, Africa de Sud rămâne principalul partener al Namibiei. Relațiile bilaterale sunt consolidate de Comisia Binațională Africa de Sud-Namibia, care acționează pentru intensificarea cooperării economice, sectoriale și politice. În cadrul ultimei sale reuniuni plenare din 2023, cele două țări au convenit asupra cooperării în sectorul energetic, în special în domeniul energiei electrice și al hidrogenului verde. Comitetele sectoriale se reunesc periodic. În plus, Namibia și Africa de Sud fac parte din Zona Monetară a Africii de Sud, alături de Lesotho și Eswatini. De asemenea, legăturile cu Uniunea Europeană se consolidează, pe măsură ce UE urmărește diversificarea surselor sale de energie și de materii prime. În 2021, guvernele Germaniei și Namibiei au emis o declarație comună privind colonizarea germană, în special masacrele și alte atrocități care au urmat rebeliunii populațiilor Herero și Nama între 1904 și 1908. În declarație, Germania și-a recunoscut responsabilitatea morală și istorică, și-a prezentat scuzele și a propus un program de dezvoltare în valoare de 1,1 miliarde de euro, pe o perioadă de 30 de ani. Cu toate acestea, declarația a fost rapid contestată de reprezentanții descendenților comunităților afectate, susținuți de ONU, din cauza implicării lor limitate în negocieri și a lipsei recunoașterii crimei de genocid și a obligației de a acorda despăgubiri. Ca reacție la presiunile exercitate, guvernul namibian a solicitat renegocierea acordului. Germania a recunoscut oficial genocidul în decembrie 2024, iar ambele țări aspiră acum să încheie definitiv acordul. În cele din urmă, China va continua să mențină o relație strânsă cu Namibia prin rolul său în dezvoltarea infrastructurii, comerț și investiții în sectorul uraniului.

Ultima actualizare: iulie 2025