Muntenegru

Creșterea economică susținută pe termen lung de turism

Se preconizează că creșterea economică va încetini ușor în 2025, dar va rămâne susținută de o cerere internă robustă și de un sector turistic solid. Consumul privat, care reprezintă 72 % din PIB, continuă să joace un rol central, deși își pierde din avânt sub impactul inflației în creștere (3,4 % în aprilie 2025), determinată în special de prețurile alimentelor și ale locuințelor. Cu toate acestea, puterea de cumpărare a gospodăriilor a fost stimulată de inițiativa „Europe Now 2”, care a intrat în vigoare în octombrie 2024 și a majorat salariul minim de la 450 EUR la 700 EUR, reducând în același timp contribuțiile la asigurările sociale. Turismul, un sector-cheie care reprezintă 25 % din PIB, a continuat să contribuie semnificativ la activitatea economică, numărul de vizitatori străini rămânând peste nivelurile din perioada pre-Covid (+12 % în 2024 față de 2019). Cu toate acestea, creșterea economică încetinește (+1% între 2023 și 2024) și este frânată de restricțiile legate de infrastructură și capacitate, precum și de deficitul de forță de muncă, în ciuda unei rate a șomajului structural ridicate (10% în martie 2025), deși în scădere. Sunt în curs de desfășurare mai multe proiecte menite să susțină tendința din sectorul turismului, printre care extinderea prestigiosului port Porto Montenegro și dezvoltarea continuă a complexului portuar Lustica Bay.

În același timp, investițiile publice rămân un motor cheie al creșterii, în special în domeniul infrastructurii și al energiilor regenerabile, și beneficiază de finanțare internațională. De exemplu, construcția tronsonului Mateševo – Andrijevica (22 km, cu un cost de 600 de milioane de euro) al autostrăzii care leagă Bar (pe coasta Adriaticii) și Boljare (la granița cu Serbia) beneficiază de un împrumut de 200 de milioane de euro acordat de BERD în martie 2025, suplimentat cu 200 de milioane de euro de la Comisia Europeană. Țara continuă, de asemenea, să atragă investiții străine directe, în principal în sectorul imobiliar (60 % din totalul ISD), concentrate în zonele de coastă din Kotor, Budva și Tivat, cu un accent puternic pe segmentele rezidențial și turistic. Deși sectoarele industriale rămân subreprezentate, iar ISD în sectorul bancar au scăzut cu peste 13 % în 2024, integrarea țării în Zona unică de plăți în euro (SEPA) în noiembrie 2024 o va face și mai atractivă pentru capitalul european. În cele din urmă, relaxarea politicii monetare de către BCE, combinată cu măsurile de stimulare fiscală, ar trebui să încurajeze o redresare treptată a investițiilor din partea întreprinderilor locale și a gospodăriilor.

Deficitele gemene vor rămâne sub presiune

În 2024, deficitul bugetar a crescut brusc sub impulsul unei creșteri semnificative a cheltuielilor menite să susțină activitatea economică. Menținerea acestei orientări fiscale va accentua deficitul în 2025, pe fondul creșterii transferurilor sociale, al investițiilor publice susținute și al reducerii impozitelor obligatorii pe muncă. Traiectoria ascendentă a datoriei publice va continua, cu necesități majore de (re)finanțare. Datoria publică este în proporție de 90% externă și denominată în principal în euro, 45% fiind reprezentată de euroobligațiuni și 17% de un împrumut de la Eximbank din China pentru finanțarea construcției primului tronson al autostrăzii dintre Bar și granița cu Serbia.

Pe plan extern, se preconizează că contul curent va rămâne la un deficit semnificativ în 2025. Acest deficit este alimentat de o creștere susținută a importurilor, sub efectul combinat al creșterii salariilor, care stimulează cererea de bunuri importate, și al necesităților crescute de energie electrică asociate cu închiderea centralei electrice pe cărbune de la Pljevlja (40 % din producția de energie electrică) începând din aprilie 2025, pentru o perioadă minimă de șapte luni. Exporturile sunt limitate, cu o bază de producție nediversificată, concentrată pe câteva produse (aluminiu, lemn, minereuri) și piețe (în principal europene). Recenta majorare cu 10% a tarifelor vamale impusă de SUA nu va avea un impact direct asupra țării, dar ar putea avea efecte indirecte asupra principalilor săi parteneri comerciali (Serbia, Slovenia, Italia și Germania). Excedentul din sectorul serviciilor, generat în principal de turism, compensează doar pe jumătate deficitul din comerțul cu bunuri, lăsând un deficit structural semnificativ al contului curent. În sectorul public, acesta este finanțat prin euroobligațiuni, împrumuturi multilaterale (BERD, Banca Mondială, BEI) și finanțare bilaterală europeană. În sectorul privat, investițiile străine directe (ISD) reprezintă principala sursă de finanțare, în timp ce datoria externă a băncilor din Muntenegru și a sectorului nefinanciar (aproximativ 57 % din datoria externă totală) nu mai crește.

O majoritate mai largă, dar tensionată

Din octombrie 2023, Muntenegru este guvernat de o coaliție eterogenă condusă de partidul de centru, pro-european „Europa Acum!” (PES), cu Milojko Spajic în funcția de prim-ministru. În urma unei remanieri din iulie 2024, coaliția s-a extins pentru a include Noua Democrație Sârbă (NSD), Partidul Democrat Popular (DPP) și Partidul Bosniac (BS), obținând astfel o majoritate extinsă de 49 de locuri din 81 în Parlament, susținută de acorduri de sprijin parlamentar cu partide mai mici. Guvernul dispune astfel de o majoritate de două treimi, dar rămâne vulnerabil la tensiuni interne, din cauza diferențelor ideologice profunde dintre membrii săi, în special între partidele pro-europene (cum ar fi PES) și formațiunile pro-sârbe și pro-ruse (NSD, DPP). Remanierea a complicat, de asemenea, guvernarea, mărind numărul de miniștri la peste 30 și alimentând riscul unui impas. Contextul actual face probabilă dizolvarea actualului guvern înainte de alegerile parlamentare programate pentru iunie 2027. Opoziția, dominată de Partidul Democrat al Socialiștilor (DPS), se află în fruntea sondajelor de opinie încă de la jumătatea anului 2024, dar ar întâmpina, la rândul său, dificultăți în formarea unei majorități coerente în cazul în care ar ajunge la putere.

Pe plan instituțional, guvernul continuă să facă obiectul unor critici privind eficiența, așa cum o ilustrează gestionarea controversată a atacului armat în masă (12 morți) din Cetinje și Bajice din ianuarie 2025, care a determinat apeluri la demisia unor înalți funcționari, fără succes. Aceste critici se adaugă la întrebările privind guvernanța, evidențiate și mai mult de aprobarea în regim de urgență de către Parlament a unui acord cu un investitor din Emiratele Arabe Unite pentru dezvoltarea unei porțiuni sălbatice a litoralului în scopuri turistice, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la respectarea standardelor europene în materie de achiziții publice și mediu. În plus, votul asupra bugetului pentru 2025 a fost posibil abia în februarie, după întârzieri cauzate de blocaje legate de numirea judecătorilor la Curtea Constituțională. În ciuda acestor obstacole, prim-ministrul Spaji? menține o linie ambițioasă pro-UE, urmărind aderarea până în 2028. Muntenegru (împreună cu Albania) rămâne cea mai avansată țară din Balcanii de Vest în procesul de integrare în UE, dar ritmul său de progres depinde de stabilitatea politică internă. Prezența partidelor naționaliste și sectare în coaliție ridică îndoieli cu privire la continuarea reformelor. Acest lucru ar putea limita marja de manevră diplomatică a țării. Țara continuă să se alinieze sancțiunilor europene împotriva Rusiei, menținând în același timp legături strânse cu Serbia și cu influenta Biserică Ortodoxă Sârbă, ceea ce i-ar putea limita marja de manevră în chestiuni diplomatice și sociale.

Ultima actualizare: iunie 2025