Mozambic

Investițiile în gazul natural, pilonii creșterii economice în 2027

După o redresare modestă în 2026, afectată de inundațiile devastatoare de la începutul anului, de performanțele slabe ale industriei miniere și de creșterea vertiginoasă a prețurilor petrolului, se preconizează că creșterea economică va accelera în 2027 și ar trebui să fie în continuare determinată în mare măsură de investițiile masive în sectorul gazului natural lichefiat (GNL). Megaproiectul FLNG Coral Norte al Eni (7,2 miliarde USD), proiectul Mozambique LNG al TotalEnergies (20,5 miliarde USD) și proiectul Rovuma LNG al ExxonMobil (30 miliarde USD), pentru care decizia finală de investiție este iminentă, vor stimula cheltuielile de capital ale țării în perioada 2028–2031 și pe durata fazelor respective de construcție. Situate în provincia nordică Cabo Delgado, dezvoltarea acestora a fost întârziată de amenințarea teroristă, care este acum sub control. Sursă a mii de locuri de muncă pe plan intern, aceste proiecte de infrastructură gazieră stimulează creșterea consumului privat, pe măsură ce impactul revoltelor din perioada 2024–2025 continuă să se estompeze treptat. Este probabil ca această tendință să se intensifice dacă presiunile inflaționiste asociate energiei și războiului din Iran se vor atenua, ceea ce ar putea determina Banco de Moçambique să-și reia ciclul de relaxare monetară, în ciuda deficitului cronic de schimb valutar care leagă implicit meticalul de dolar.

În schimb, se preconizează că exporturile nete vor rămâne principalul factor care va frâna creșterea economică în 2027. Importurile de mașini-unelte, echipamente de construcții și servicii specializate pentru dezvoltarea proiectelor din sectorul gazelor naturale vor crește brusc, în timp ce perspectivele de export rămân limitate pe termen scurt. Scăderea exporturilor de cărbune (21% din totalul exporturilor în 2025) și incertitudinea legată de Mozal Aluminium, principala topitorie de aluminiu a țării (20 %), care a fost închisă în martie 2026 pe o perioadă nedeterminată din cauza dificultăților legate de alimentarea cu energie electrică, nu se preconizează a fi compensate de expansiunea sectorului GNL timp de câțiva ani. În termeni mai generali, se preconizează că sectoarele neextractive vor înregistra o creștere mai modestă, ilustrând lipsa de diversificare economică a Mozambicului, 82% din populație trăind încă sub pragul internațional al sărăciei.

Nevoile de finanțare în creștere, în așteptarea dividendelor din gazul natural

În ciuda angajamentului guvernului de a limita cheltuielile salariale din sectorul public (49% din cheltuielile publice, sau 14% din PIB în 2025), se preconizează că deficitul bugetar se va adânci și mai mult în 2027, în timp ce costurile serviciului datoriei vor crește semnificativ. În consecință, de la suspendarea în aprilie 2025 a programului FMI în cadrul Facilității de Credit Extinsă, Mozambic a apelat din ce în ce mai mult la finanțarea internă pe termen scurt, care este mai costisitoare și agravează riscul de refinanțare. În același timp, veniturile guvernului vor rămâne stabile, întrucât reformele menite să extindă baza de impozitare și să modernizeze colectarea impozitelor au doar un impact marginal asupra eforturilor de consolidare fiscală. În consecință, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va continua să crească în 2027.

Deși datoria externă, care a reprezentat 68 % din datoria totală în 2025, împărțită în mod egal între creditorii multilaterali și bilaterali, este în mare parte concesională, nivelul general al datoriei este considerat nesustenabil, așa cum o ilustrează îngrijorările legate de gestionarea singurei euroobligațiuni a țării, în valoare de 900 de milioane de dolari, cu scadența în 2031. Ca urmare, Maputo depune eforturi pentru a negocia un nou program de finanțare cu FMI, ceea ce ar face ca acordarea de către Banca Mondială a sumei de 6 miliarde USD în perioada 2026–2031 să depindă de încheierea acestui acord. Rambursarea integrală a unei datorii de aproximativ 700 de milioane de dolari către FMI în martie 2026 – cu câțiva ani înainte de termen – a consolidat credibilitatea Mozambicului, întrucât țara pare pregătită să continue implementarea reformelor sale economice. O decizie favorabilă din partea FMI rămâne condiționată de un acord de principiu între creditori cu privire la o restructurare a datoriei care să țină seama de beneficiile fiscale ale megaproiectelor până în 2030, cu condiția să nu mai existe întârzieri suplimentare. Maputo ia în considerare, de asemenea, conversia unei părți sau a întregii datorii de 1,4 miliarde USD față de China – cel mai mare creditor bilateral al Mozambicului – în yuani, pentru a reduce costurile de rambursare. Această inițiativă are șanse și mai mari de succes, având în vedere că Beijingul urmărește o strategie de internaționalizare a yuanului.

Se preconizează că balanța de cont curent va rămâne într-un deficit profund în 2027, determinată de o deteriorare a balanței comerciale pe fondul creșterii importurilor de bunuri și servicii legate de megaproiectele din sectorul gazelor naturale. Susținute de producția de gaze din Coral Sul – omologul proiectului Coral Norte – și de posibila redeschidere a Mozal Aluminium, exporturile vor compensa doar parțial deficitul generat de importuri. În plus, deficitul de venituri primare, alimentat de repatrierea profiturilor de către companiile străine, va depăși remitențele lucrătorilor expatriați, care au fost afectate de expulzarea străinilor din Africa de Sud. Ca urmare, se preconizează că deficitul de cont curent va fi finanțat în mare parte prin investiții străine, ceea ce nu va împiedica epuizarea rezervelor internaționale până sub pragul critic de trei luni de importuri în 2027.

Provocarea în materie de securitate este piatra de temelie a ambițiilor privind gazul natural

Peisajul politic al Mozambicului continuă să fie marcat de protestele de amploare care au urmat alegerilor prezidențiale din octombrie 2024 – care au fost afectate de nereguli – și care au dus la victoria lui Daniel Chapo, candidatul Frontului de Eliberare a Mozambicului (Frelimo), partidul aflat la putere încă de la independență. Deși tulburările s-au potolit în urma unei represiuni sângeroase, cauzele care stau la baza revoltei – o situație economică în deteriorare, inegalitatea veniturilor și alte aspecte similare – persistă și continuă să alimenteze nemulțumirea. În parlament, partidul de opoziție de lungă durată, Rezistența Națională din Mozambic (Renamo), a pierdut locuri în favoarea unui nou venit, Partidul Optimist pentru Dezvoltarea Mozambicului (Podemos), al cărui candidat a fost principalul lider al protestelor. Inițiativele de reconciliere națională lansate de atunci au întâmpinat dificultăți în a da roade. Punerea în aplicare a legii adoptate în aprilie 2025, care vizează limitarea puterilor prezidențiale, depolitizarea instituțiilor și consolidarea descentralizării, rămâne lentă și incertă.

Situația precară de securitate din Cabo Delgado, unde se concentrează marile proiecte de gaze naturale (offshore pentru Coral Norte, onshore pentru celelalte), reprezintă una dintre prioritățile principale ale guvernului. Din 2017, provincia este scena unei insurgențe jihadiste conduse de un grup afiliat Statului Islamic. Anunțul din mai 2026 conform căruia sprijinul financiar european pentru intervenția militară rwandeză în Cabo Delgado nu va fi reînnoit nu ar trebui să pună în pericol desfășurarea trupelor, întrucât Maputo a anunțat că a asigurat alte surse de finanțare, Bruxelles-ul intenționând totuși să continue instruirea soldaților mozambicani. Angajamentul Rwandei este cu atât mai crucial cu cât companiile străine abia încep să se reangajeze în regiune după o absență de câțiva ani, ca urmare a declarării forței majore din cauza terorismului. Orice întrerupere suplimentară ar întârzia și mai mult dezvoltarea sectorului GNL, principalul motor de creștere pe termen mediu.

Ultima actualizare: iulie 2026