România
Europa
Ucraina
Cehia (Republica Cehă)
Turcia
ChinaRevigorarea creșterii economice după ani de șocuri externe
Economia Moldovei își revine treptat după mai mulți ani de șocuri succesive cauzate de războiul din Ucraina, întreruperile în aprovizionarea cu energie și seceta. După o creștere aproape de zero în 2024, se preconizează o consolidare a activității în perioada 2025-2026, susținută de redresarea cererii interne, de producția agricolă (care își revine după scăderile cauzate de condițiile meteorologice) și de sprijinul continuu din partea UE. Serviciile TIC și alte sectoare de servicii (în special transportul rutier) vor rămâne factori-cheie, beneficiind de o cerere externă puternică, în timp ce se preconizează că producția industrială se va redresa treptat pe măsură ce logistica exporturilor și încrederea investitorilor se vor îmbunătăți. Facilitatea UE pentru reformă și creștere economică va stimula investițiile publice, în timp ce creșterea continuă a salariilor reale, redresarea pieței muncii, majorările salariilor din sectorul public și ale salariului minim, precum și remitențele ridicate din UE vor susține consumul gospodăriilor. Inflația, care a atins un nivel maxim de peste 28 % în 2022, a scăzut brusc și se preconizează că se va apropia de ținta de 5 % a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) de 5 % până în 2026, în urma unui șoc al aprovizionării cu energie la începutul anului 2025, cauzat de întreruperea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina, care a amplificat presiunea inflaționistă. O scădere suplimentară a prețurilor la alimente și la energia reglementată ar trebui să contribuie la menținerea tendinței descendente.
Conturile publice relativ rezistente, confruntate cu o dependență externă ridicată
Condițiile fiscale rămân dificile. Deși deficitul s-a redus la 3,9% în 2024, se preconizează că acesta se va adânci în 2026 din cauza creșterii salariilor din sectorul public, a măsurilor de sprijin în domeniul energetic și a nevoilor de investiții asociate cu Facilitatea pentru reformă și creștere susținută de UE. Perspectivele fiscale ale Moldovei depind în mare măsură de continuarea sprijinului din partea FMI, a UE și a Băncii Mondiale, care acoperă în prezent o mare parte din nevoile de finanțare ale țării. Programele FMI „Facilitatea de credit extinsă” și „Facilitatea de fond extinsă” (în valoare totală de 790 de milioane USD pentru perioada 2021-2025, la care se adaugă o „Facilitate de reziliență și sustenabilitate” de 173 de milioane USD) au avut un rol crucial în acoperirea nevoilor de finanțare, în ciuda volatilității pieței. Datoria publică rămâne moderată, dar va crește treptat în absența unei consolidări susținute. Datoria, din care 59 % este externă, este în mare parte pe termen lung și concesională – peste 80 % din datoria publică externă este contractată de la instituții internaționale, ceea ce permite ca costurile serviciului datoriei să rămână gestionabile. Ca urmare a deficitului persistent, datoria se află pe o tendință ascendentă. Moldova prezintă un risc moderat de supraîndatorare, având în vedere profilul favorabil al datoriei (externe) și redresarea anticipată a creșterii economice.
Moldova se confruntă cu vulnerabilități externe majore. Războiul în curs din Ucraina afectează încrederea investitorilor. În plus, deficitul de cont curent (CC) rămâne structural ridicat din cauza bazei înguste de exporturi și a dependenței ridicate de importuri, în special în ceea ce privește energia și bunurile de echipament. Acesta s-a adâncit la 16% din PIB în 2024 și se preconizează că va crește în continuare în perioada 2025-2026. Exporturile interne ar trebui să înregistreze o revenire semnificativă, în paralel cu producția agricolă, însă această evoluție va fi contracarată de creșterea importurilor de bunuri de investiții și de scăderea reexporturilor de combustibil și mărfuri către Ucraina, care a început la sfârșitul anului 2024 din cauza unor probleme logistice. Cu toate acestea, exporturile nete ar trebui să reprezinte o povară mai redusă. Deficitul comercial, care este structural foarte mare, depășind 30 % din PIB, continuă să fie principalul factor al dezechilibrului balanței de plăți. Cu toate acestea, exporturile de servicii, în special serviciile IT, și intrările din remitențe (aproximativ 10 % din PIB) asigură o compensare esențială. Leul funcționează în cadrul unui regim de curs de schimb flotant controlat și a rămas, în linii mari, stabil, cu intervenții limitate din partea Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Persistă vulnerabilitatea la noi șocuri energetice, în special în ceea ce privește aprovizionarea cu energie electrică din Transnistria, deși Moldova a înregistrat progrese notabile în diversificarea importurilor de gaze și energie electrică prin România și sistemul UE.
Sector financiar stabil, dar cu activitate financiară redusă
Sectorul financiar al Moldovei este relativ puternic și a constituit un factor de stabilitate. Băncile sunt bine capitalizate – rata de adecvare a capitalului bancar a fost de 26 % în 2025 –, profitabile și lichide datorită reglementărilor mai stricte, anulării creditelor neperformante și practicilor prudente de creditare. Băncile investesc în mare parte în titluri de stat și instrumente cu rating ridicat. În ciuda acestei reziliențe, creditele acordate sectorului privat se redresează doar treptat după o perioadă de recesiune. Raportul global dintre creditele acordate și PIB rămâne foarte scăzut (24 % în 2024), ceea ce indică faptul că multe întreprinderi și consumatori nu au acces la creditul bancar. Această situație se datorează, pe de o parte, unor factori structurali – întreprinderile mici preferă să apeleze la finanțare informală, iar băncile au o prezență limitată în zonele rurale – și, pe de altă parte, aversiunii băncilor față de risc. În plus, sectorul financiar nebancar este subdezvoltat. Sectorul asigurărilor este fragil, iar activitatea pieței de capital este slabă, ceea ce duce la o diversificare insuficientă a surselor de finanțare.
Peisaj politic puternic polarizat
Din punct de vedere politic, profilul de risc al Moldovei este determinat de tensiunile geopolitice regionale (războiul Rusiei împotriva Ucrainei), de polarizare și de fragilitatea instituțională. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-UE, al președintei Maia Sandu, controlează atât președinția, cât și, după alegerile din 2025, o majoritate absolută în parlament (aproximativ 50% din voturi și 55 din 101 de locuri), ceea ce îi permite să pună în aplicare un program ambițios de reforme și de aderare la UE. În același timp, scena politică rămâne puternic polarizată: o opoziție pro-rusă fragmentată, dar zgomotoasă, cu rădăcini în mediul socialist și în alianțe populiste mai recente, continuă să conteste politica guvernului, în special în regiunile mai sărace și mai conservatoare, precum și în regiunea autonomă Gaugazia, unde forțele pro-ruse au obținut peste 80 % din voturi, comparativ cu doar aproximativ 3 % pentru PAS. Printre recentele scrutinuri s-a numărat un referendum pentru susținerea parcursului european, care a fost aprobat cu o majoritate strânsă de 50,4%, după ce a fost puternic susținut de alegătorii din mediul urban și de diaspora, dar respins în Gaugazia și în anumite părți din nord, ceea ce subliniază amploarea diviziunii sociale. Principalul risc extern îl reprezintă Rusia. În regiunea separatistă a Transnistriei, aproximativ 1.000–1.500 de soldați ruși și forțe locale de securitate oferă Moscovei o pârghie permanentă împotriva Chișinăului, chiar dacă o escaladare militară pe scară largă pare, în prezent, puțin probabilă. Riscul constă în destabilizarea cronică, precum campaniile de dezinformare, finanțarea actorilor pro-ruși și încercările de a discredita alegerile.