Malta

Normalizarea creșterii puternice determinate de cererea internă

În ciuda unei încetiniri, economia malteză își va menține ritmul de creștere în 2025, devansând cu mult restul zonei euro. La fel ca în majoritatea țărilor din sudul Europei, creșterea sa va fi determinată de creșterea cererii interne. În primul rând, consumul gospodăriilor va continua să crească datorită puterii de cumpărare reînnoite, salariile reale recuperând decalajul pe măsură ce se confirmă dezinflația, iar o piață a muncii restrânsă încurajând creșterile salariale. Piața muncii, cu o rată a șomajului de 3 % în noiembrie 2024, va rămâne restrânsă. Creșterea numărului de locuri de muncă este determinată în mare măsură de lucrătorii imigranți, în principal din afara UE, lucrătorii străini reprezentând în prezent peste 30% din totalul forței de muncă. Venitul disponibil al gospodăriilor va fi, de asemenea, stimulat de lărgirea tranșelor de impozitare pe venit anunțată în bugetul de stat. În al doilea rând, investițiile vor continua să fie parțial încurajate de utilizarea fondurilor NextGenerationEU din Planul european de redresare (2,3 % din PIB-ul din 2019, care urmează să fie utilizat până în 2026) și de eforturile țării de a crea un mediu favorabil afacerilor, în special pentru sectorul tehnologic. Cu toate acestea, riscul continuu de sancțiuni penale legate de suspiciuni de spălare de bani și alte activități ilegale este de natură să erodeze acest potențial de investiții.

În plus, exporturile nete vor fi din nou determinate de performanța turismului (25 % din PIB și din ocuparea forței de muncă), care continuă să înregistreze recorduri și ar trebui să crească în continuare, deși într-un ritm mai moderat. În primele unsprezece luni ale anului 2024, sosirile de turiști străini au fost cu 20% și, respectiv, cu 30% mai mari decât nivelurile înregistrate în 2023 și 2019. Industria jocurilor online (poker virtual, jocuri de cazinou, pariuri sportive), care reprezintă 12 % din PIB, va continua să susțină exporturile de servicii datorită unei piețe aflate în continuă evoluție, odată cu integrarea inovațiilor tehnologice. Deși Malta nu importă energie din Rusia, dependența sa generală de importurile de petrol și gaze naturale, care reprezintă cea mai mare parte a aprovizionării sale cu energie (49 %, respectiv 45 %), o face vulnerabilă la șocurile globale.

O poziție bugetară solidă, în ciuda unui deficit bugetar ridicat

În mare parte datorită Programului său de Investitori Individuali (IIP, cunoscut și sub denumirea de schema „pașaportului de aur”), Malta a atins o poziție fiscală cu risc redus, care a fost oarecum afectată în ultimii ani de măsurile de sprijin menite să combată pandemia și crizele energetice. Această deteriorare a condus la includerea Maltei în procedura privind deficitul excesiv de către Comisia Europeană în vara anului 2024. În plus, în septembrie 2022, Comisia a introdus o acțiune împotriva Maltei în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest program. Decizia sa, așteptată în primele luni ale anului 2025, ar putea duce la desființarea sau la înăsprirea programului. În Cipru, a rămas în vigoare doar programul „rezidență pentru investiții”. Pierderile bugetare ar putea ajunge la 0,3%–0,4% din PIB pe an. În ciuda presiunilor din partea Comisiei Europene, guvernul va menține subvențiile pentru energie pentru al patrulea an consecutiv. Cu toate acestea, scăderea prețurilor la energie ar trebui să reducă povara financiară pentru guvern, costurile fiind reduse la jumătate față de 2024, cu un buget estimat la 152 de milioane de euro în 2025 (0,7% din PIB), ceea ce reprezintă 20% din deficitul bugetar. Având în vedere creșterea economică puternică și majorarea contribuțiilor la asigurările sociale pe fondul ratei foarte ridicate a ocupării forței de muncă, creșterea veniturilor fiscale va rămâne susținută. Cu toate acestea, ajustarea tranșelor de impozit pe venit prevăzută în bugetul pentru 2025 ar trebui să reducă veniturile cu aproximativ 0,5% din PIB.

Ușor deficitară în 2022 din cauza dependenței sale de importurile de energie, ale căror prețuri crescuseră vertiginos, contul curent al Maltei și-a revenit rapid de îndată ce prețurile s-au moderat. În 2025, Malta ar trebui să-și mențină excedentul confortabil datorită poziției externe solide a sectorului serviciilor (care reprezintă un excedent de aproximativ 30 % din PIB), consolidată de creșterea încasărilor din turism. Pe lângă descurajarea investițiilor, riscurile legate de statul de drept și suspiciunile de spălare de bani afectează, de asemenea, sectorul financiar supradimensionat al țării (activele sale reprezentând de 2,1 ori PIB-ul în 2023). În cazul unor sancțiuni pe scară largă, Malta ar pierde una dintre cele mai competitive industrii ale sale. În plus, băncile sunt expuse în mod semnificativ la sectorul imobiliar și ar fi puternic afectate de desființarea IIP, din cauza scăderii corespunzătoare a cererii străine de locuințe pe piața internă.

Stabilitatea politică este încă afectată de corupție

În martie 2022, Partidul Laburist (LP) al prim-ministrului Robert Abela a câștigat a treia sa alegere consecutivă, obținând 55% din voturi și 44 de locuri (inclusiv locurile adăugate pentru reprezentarea femeilor) din cele 79 din legislativul unicameral. Acesta a obținut rezultate stabile în ciuda presupuselor legături ale guvernului cu asasinarea, în 2017, a jurnalistei de investigație Daphne Caruana Galizia de către asociații fostului prim-ministru Joseph Muscat (LP). În ciuda unor noi tulburări, se preconizează că guvernul lui Abela va rămâne la putere până la sfârșitul mandatului său, în 2027. Amenințările la adresa stabilității politice decurg din riscul unor noi acuzații de corupție și din pierderea încrederii publice în clasa conducătoare. Deocamdată, aceste amenințări sunt latente și nu par iminente. Alegerile europene din 2024 au sugerat însă o schimbare a așteptărilor alegătorilor maltezi. În ciuda unei noi victorii a LP, cu 45 % din voturi, acest scor semnificativ mai mic față de 2019 (54 %) a făcut ca partidul să piardă un mandat și să se afle acum la egalitate cu Partidul Naționalist (42 %), ambele având câte trei mandate.

Eliminarea țării de pe lista gri a Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) privind spălarea banilor în 2022 este un semn al îmbunătățirii eforturilor sale în lupta împotriva spălării banilor, dar țara va rămâne în vizorul Comisiei Europene în ceea ce privește problemele legate de transparență, corupție, evaziune fiscală și statul de drept. În special, reticența guvernului de a renunța la Programul pentru Investitori Individuali, chiar și după solicitarea oficială a Comisiei, ar putea afecta relațiile sale cu Bruxelles și cu alte state membre ale UE în ceea ce privește aspectele legate de securitate, spălarea banilor, evaziunea fiscală și corupția. În plus, poziția geografică a Maltei o plasează în prima linie a fluxurilor migratorii din Africa și Asia. Alături de alte țări gazdă, precum Grecia și Italia, poziția Maltei va fi esențială în dezbaterile europene pe această temă.

Ultima actualizare: ianuarie 2025