Singapore
Statele Unite ale Americii
China
Europa
Hong Kong
Taiwan (Republica Chineză)O creștere moderată, susținută de dezvoltarea inteligenței artificiale și de cererea internă
Se preconizează că creșterea economică a Malaeziei se va modera din nou în 2026. Contextul internațional este marcat de un protecționism crescut, în timp ce economia depinde puternic de exporturi. Taxa vamală de 19% impusă de SUA – al doilea partener comercial al Malaeziei, reprezentând 13% din exporturi în 2024 – ar putea afecta vânzările. În plus, normalizarea exporturilor, după creșterea puternică înregistrată la începutul anului 2025, ca urmare a anticipării măsurilor protecționiste ale administrației Trump, va contribui, de asemenea, la încetinirea ritmului de creștere a acestora. Cu toate acestea, cererea globală puternică de semiconductori și centre de date, determinată de ascensiunea inteligenței artificiale și a reciclării echipamentelor electronice, va continua să susțină exporturile malaysiene. Acest impuls ar trebui să compenseze contracția vânzărilor de produse petroliere, al doilea produs de export ca importanță, care a fost afectat de prețurile scăzute la nivel global ale energiei. Noul Plan General Industrial 2030 (NIMP2030), combinat cu proiecte majore de infrastructură, vizează stimularea creșterii în sectoarele electronic, aerospațial și petrochimic prin atragerea unor investiții străine directe semnificative. Cheltuielile de capital ridicate vor susține investițiile publice. Consumul privat va rămâne viguros, susținut de o inflație moderată și de venituri în creștere. Această din urmă evoluție se datorează pieței muncii puternice — rata șomajului s-a situat la 3% în 2025 — și măsurilor guvernamentale favorabile, precum majorările salariale din funcția publică. În cele din urmă, serviciile vor rămâne principalul motor al economiei (60% din PIB în 2024) și vor fi susținute de comerț, TIC, servicii financiare — în special finanțele islamice — și turism. Acesta din urmă va fi stimulat de cheltuielile legate de campania „Visit Malaysia 2026” și de creșterea afluxului de vizitatori chinezi ca urmare a conflictului dintre Thailanda și Cambodgia.
În 2026, se preconizează o ușoară accelerare a inflației, determinată de noile impozite și de raționalizarea subvențiilor. În special, introducerea treptată a unui sistem de subvenții țintite pentru combustibilul RON95 va conduce la prețuri mai ridicate pentru consumatorii excluși din acest sistem, care vor fi acum supuși prețurilor de piață. Cu toate acestea, scăderea prețurilor globale la energie și alimente ar trebui să atenueze aceste presiuni, menținând inflația în intervalul țintă al băncii centrale, cuprins între 1,5 % și 3 %. Prin urmare, se preconizează că rata dobânzii de referință va rămâne stabilă la 2,75 % în 2026.
Consolidare fiscală continuă, datorie publică ridicată, dar gestionabilă
Guvernul își va menține obiectivul de consolidare fiscală, urmărind o reducere suplimentară a deficitului în 2026. Bugetul prevede o scădere a veniturilor nefiscale pe fondul dividendelor mai mici plătite de compania națională de petrol Petroliam, ca urmare a scăderii prețurilor globale la energie. Accentul va fi pus pe controlul cheltuielilor de funcționare, iar raționalizarea subvențiilor va constitui principala pârghie. Măsurile deja întreprinse includ eliminarea subvenției la ouă și reforma subvenției la combustibilul RON95. Economiile generate vor fi redirecționate către cheltuielile de dezvoltare, în special în domeniul capitalului uman, al infrastructurii și al sprijinului social, cu un obiectiv minim de 3 % din PIB. În același timp, majorarea accizelor la alcool și tutun, introducerea unei taxe pe emisiile de carbon și extinderea taxei pe vânzări și servicii vor susține creșterea veniturilor fiscale. În plus, accelerarea digitalizării ar trebui să contribuie la o mai bună colectare a veniturilor și la o guvernanță mai solidă. În cele din urmă, datoria publică rămâne moderată și gestionabilă, deși se apropie de plafonul legal de 65 % din PIB. Aceasta este predominant internă (76 %) și aproape în totalitate denominată în monedă locală (98 %). Aproape două treimi din datoria în circulație constă în titluri de valoare pe termen lung (peste cinci ani), ceea ce reduce riscurile de refinanțare.
Se preconizează că balanța contului curent va rămâne excedentară, în special datorită exporturilor de bunuri (în special produse electronice și electrice) și reducerii deficitului de servicii pe fondul unui turism în plină expansiune. Cu toate acestea, acest excedent ar putea fi afectat de intensificarea protecționismului la nivel mondial, în special în SUA. Repatrierea profiturilor de către companiile străine și remitențele lucrătorilor străini vor contribui la menținerea deficitelor în contul de venituri. Deși rezervele internaționale sunt în creștere datorită excedentului recurent al contului curent și fluxurilor de investiții străine, raportul acestora la importuri și capacitatea lor de a acoperi datoria externă pe termen scurt sunt în scădere. În prezent, acestea acoperă doar patru-cinci luni de importuri și aproape 80 % din datoria externă pe termen scurt. În cele din urmă, datoria externă a reprezentat 66 % din PIB în 2024, aproape trei sferturi din aceasta fiind deținută de debitori privați. În plus, trei sferturi din această datorie sunt denominate în valută străină.
Stabilitate politică relativă
Alegerile din mai 2023 au dus la un peisaj politic fragmentat, marcat de diferențe etnice și religioase. Niciuna dintre cele trei coaliții principale — Pakatan Harapan (PH), Perikatan Nasional (PN) și Barisan Nasional (BN) — nu a reușit să obțină majoritatea absolută. Datorită intervenției regelui, PH (81 din 222 de locuri în parlament), BN (30) și câteva partide regionale — Sarawak (23) și Sabah (6) — au convenit să formeze un guvern de coaliție. Anwar Ibrahim, liderul PH, a fost numit prim-ministru. În ciuda diversității intereselor din cadrul guvernului, se preconizează că stabilitatea politică va continua până la alegerile generale programate cel târziu în februarie 2028, datorită relațiilor cordiale dintre PH și BN și unei opoziții slăbite (69 de locuri pentru PN). Cu toate acestea, facțiunile pro-malay din coaliția sa — în special UMNO din cadrul BN, rivalul istoric al lui Anwar și al PH — îl obligă pe Anwar să mențină politicile de discriminare pozitivă în favoarea populației Bumiputera (aproape 70 % din populație); în caz contrar, acesta riscă să-și piardă sprijinul acestora, ceea ce îi va compromite majoritatea parlamentară.
În ciuda tensiunilor tot mai intense dintre SUA și Japonia, pe de o parte, și China, pe de altă parte, Malaezia este hotărâtă să-și mențină relațiile cu toate cele trei țări. Acest lucru se întâmplă în ciuda disputei Malaeziei cu Beijingul privind Marea Chinei de Sud, întrucât China este un partener comercial important și o sursă de investiții. Malaezia a semnat un acord comercial reciproc cu Washingtonul care stabilește o taxă vamală de 19% pentru exporturile sale către SUA, acordând în același timp scutiri pentru aproximativ 12% din exporturile sale, inclusiv echipamente aerospațiale, produse farmaceutice, cauciuc, cacao și ulei de palmier. În schimb, Malaezia s-a angajat să importe bunuri din SUA, inclusiv aeronave și semiconductori, în valoare estimată la 170 de miliarde de dolari pe o perioadă de cinci ani. În plus, țara și-a intensificat cooperarea în domeniul securității cu SUA și Japonia. În cele din urmă, aceasta urmărește să-și diversifice partenerii comerciali prin încheierea de noi acorduri de liber schimb. După semnarea unui acord de liber schimb cu AELS (Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein) în iunie 2025, negocierile cu Uniunea Europeană pentru un acord similar vor continua în 2026.