Madagascar

Armata preia puterea și stârnește îngrijorarea observatorilor internaționali

Madagascarul a fost zguduit de un val de proteste care a început pe 25 septembrie 2025 în Antananarivo și în mai multe alte orașe. Inițial, mișcarea „Gen Z Madagascar”, alcătuită în principal din tineri, a protestat împotriva întreruperilor repetate ale alimentării cu apă și energie electrică. Tulburările au atins rapid o amploare fără precedent, cristalizând o nemulțumire mai largă față de corupție, sărăcia persistentă și concentrarea bogăției în mâinile unei elite restrânse. În ciuda demiterii guvernului de către președintele Andry Rajoelina, care a fost reales în noiembrie 2023, și a numirii unui nou prim-ministru, protestele au continuat pe fondul unei represiuni violente. La 12 octombrie, întreaga armată malgașă s-a alăturat mișcării, condusă de Capsat (Corpul Armatei de Personal și Servicii Administrative și Tehnice). Unitatea, care jucase deja un rol-cheie în ascensiunea lui Rajoelina la putere în 2009, a determinat de data aceasta plecarea acestuia, forțând Franța să organizeze exfiltrarea sa. Pe 14 octombrie, armata a preluat oficial puterea, fapt pe care președintele destituit l-a calificat drept o lovitură de stat. A fost înființat un Consiliu Național de Apărare de Tranziție, compus din ofițeri. Înalta Curte Constituțională a validat procesul și l-a numit pe colonelul Michael Randrianirina, șeful Capsat, în funcția de președinte interimar, în ciuda dizolvării tuturor instituțiilor-cheie, cu excepția Adunării Naționale. Noua conducere militară s-a angajat să organizeze un referendum constituțional și alegeri generale până în octombrie 2027. Deocamdată, preluarea puterii de către armată pare să se bucure de un sprijin larg din partea populației.

Preluarea puterii de către armata malgase a stârnit reacții puternice la nivel internațional. Uniunea Africană (UA) a condamnat ferm lovitura de stat, a suspendat Madagascarul din toate organismele sale și a cerut o revenire rapidă la ordinea constituțională. Aceasta a solicitat instituirea unui guvern civil de tranziție și organizarea unor alegeri libere și corecte. Și ONU a condamnat preluarea puterii de către armată. În schimb, Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud (SADC) a adoptat o abordare mai conciliantă, anunțând că Grupul său de Bătrâni și Grupul de Referință pentru Mediere vor acționa în calitate de mediatori. Franța și-a exprimat îngrijorarea cu privire la preluarea puterii de către armată și a îndemnat-o să respecte democrația și statul de drept. Rolul Franței în exfiltrarea președintelui Rajoelina a reaprins resentimentele latente față de fosta putere colonială. În acest context, se preconizează puține progrese în disputa franco-malgașă privind Insulele Éparses, situate în Canalul Mozambicului. Aceste teritorii, administrate de Franța ca parte a Teritoriilor Franceze din Sud și din Antarctica (TAAF), sunt revendicate de Madagascar încă de la independența sa, în 1960.

China și India vor rămâne țări partenere importante datorită ponderii lor în importurile malgașe (24,7 % și, respectiv, 5,5 % în 2024). Beijingul, care și-a ridicat relațiile bilaterale la nivelul unui parteneriat strategic cuprinzător în septembrie 2024, urmărește să-și consolideze influența politică. Se preconizează că această dinamică va determina New Delhi să-și intensifice angajamentul diplomatic și comercial, pe fondul rivalității crescânde dintre cele două puteri asiatice pe continentul african.

Creșterea economică revizuită în sens descendent pe fondul incertitudinii

Instabilitatea politică accentuată, incertitudinea privind guvernanța și ritmul tranziției vor afecta investițiile și, în consecință, creșterea economică în 2025 și 2026. La sfârșitul anului 2025, revoltele și jafurile legate de proteste au provocat pierderi economice semnificative, precum și distrugerea a câteva mii de locuri de muncă. Sectorul turismului a fost, de asemenea, grav afectat, înregistrând un val de rezervări anulate. Aceste perturbări au fost agravate de greve care au paralizat activitatea economică și de o producție agricolă slabă, inclusiv o recoltă de orez excepțional de slabă din cauza precipitațiilor insuficiente. Ușoara revenire a creșterii economice, preconizată inițial pentru 2026 și susținută de investițiile publice în infrastructură și de investițiile private în sectoarele minier, turistic și al telecomunicațiilor, pare acum compromisă.

Pe plan comercial, Madagascar se va confrunta cu impactul noii taxe vamale de 15% impuse de SUA asupra produselor sale, precum și cu expirarea programului AGOA (African Growth and Opportunity Act). Încercările fostei administrații de a negocia nu au avut succes. SUA, care au reprezentat a doua cea mai mare piață de export a țării în 2024 (reprezentând 17,7% din totalul exporturilor), constituie o destinație cheie pentru articolele de îmbrăcăminte și vanilia din Madagascar (reprezentând 55%, respectiv 17% din exporturile către SUA). Cu toate acestea, în ceea ce privește produsele textile, Madagascar încearcă să-și reducă dependența de piața americană prin valorificarea Zonei de liber schimb continentală africană (AfCFTA) și prin explorarea parteneriatelor economice cu țări africane și occidentale, cu Emiratele Arabe Unite și cu alte piețe emergente.

Se preconizează că inflația va rămâne ridicată în 2025, determinată de creșterea prețurilor la import, a costurilor alimentelor — o consecință a recoltei slabe de orez —, precum și a energiei electrice și a combustibililor, care sunt afectate de penuria de aprovizionare. Ca răspuns, Banca Centrală a Madagascarului (BFM) a majorat rata dobânzii de referință cu 150 de puncte de bază, până la 12%, în luna mai 2025. Se preconizează că vor avea loc noi majorări până la sfârșitul anului 2025. În 2026, se preconizează o ușoară relaxare datorită unei recolte mai bune de orez și a prețurilor mai scăzute la petrol, dar politica monetară va rămâne probabil restrictivă în contextul inflației persistente.

Consolidarea fiscală este pusă sub semnul întrebării din cauza schimbării regimului

Se preconizează că deficitul bugetar se va agrava în 2025, înainte de a se reduce ușor în 2026. Creșterea cheltuielilor va fi determinată de investițiile publice și de măsurile energetice de urgență, care vor compensa parțial eforturile de consolidare fiscală (reforma sistemului de pensii și noul mecanism de stabilire a prețurilor la combustibili). Cu toate acestea, subvențiile sunt în scădere pe fondul prețurilor globale mai mici la petrol și al transferurilor către Jirama, compania de stat de electricitate și apă (care înregistra, la sfârșitul anului 2024, restanțe de plată de 2.785 miliarde de ariary, sau 621 milioane USD, față de furnizorii privați, fără a include pierderile operaționale recurente) ar trebui să scadă datorită planului său de redresare. În același timp, veniturile publice vor crește prin intermediul unui nou impozit pe tranzacțiile de telefonie mobilă, al creșterii exporturilor de vanilie începând cu 2026 și al reformelor fiscale susținute de FMI (impozitul pe veniturile agricole, TVA mai mare la combustibili, accize la tutun).

Cu toate acestea, având în vedere recentele tulburări politice, previziunile privind creșterea economică și veniturile ar putea fi revizuite în sens descendent, ceea ce ar conduce la un deficit bugetar mai mare decât cel preconizat, fapt care ar afecta consolidarea fiscală și serviciul datoriei. Michaël Randrianirina, noul șef de stat, a anunțat totuși o politică de austeritate fiscală menită să limiteze cheltuielile publice la nevoile esențiale ale populației. Instabilitatea politică ar putea, de asemenea, să restricționeze accesul Madagascarului la finanțare externă, în special din partea donatorilor oficiali. În plus, suspendarea asistenței USAID în ianuarie 2025 — care s-a ridicat la 690 de milioane USD între 2022 și 2024 și care a fost destinată în principal ajutorului de urgență, sănătății și sprijinului bugetar — va avea un impact semnificativ asupra finanțelor publice. În ciuda acestui fapt, se preconizează că deficitul va rămâne finanțat în principal prin împrumuturi externe, în mare parte în condiții preferențiale. Se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va crește în 2025 și 2026, dar riscul de neplată va fi moderat datorită caracterului în mare parte preferențial al datoriei.

În 2025, se preconizează că deficitul de cont curent se va adânci ca urmare a creșterii deficitului comercial. Exporturile de vanilie, cuișoare și produse miniere sunt în scădere, afectate de oferta excesivă și de cererea globală slabă. Cu toate acestea, exporturile de îmbrăcăminte par să continue să crească, în ciuda taxelor vamale impuse de SUA. În același timp, importurile de orez au crescut brusc, mai mult decât dublându-se în prima jumătate a anului 2025. În 2026, deficitul de cont curent va rămâne ridicat din cauza dependenței structurale de importuri, dar s-ar putea reduce ușor datorită unei reveniri a veniturilor din exporturile de vanilie și a unei scăderi a importurilor, determinate de o recoltă agricolă mai bună și de prețuri globale mai mici la petrol.

Ultima actualizare: octombrie 2025