Macedonia de Nord

Creștere economică determinată de investiții

Creșterea economică va rămâne moderată în 2025, la fel ca în 2026, situându-se sub nivelul țărilor vecine din Balcani, dar fiind totuși susținută de un nivel ridicat al investițiilor publice (10 % din PIB). Pentru a finanța proiectele de infrastructură legate de coridoarele 8 și 10d, guvernul mobilizează sume semnificative din fondurile europene: 700 de milioane de euro până în 2026 (Global Gateway, BEI, WBIF, IPA III) și un împrumut suveran de 110 milioane de euro de la BERD, destinat atât infrastructurii rutiere, cât și celei feroviare. Aceste contribuții sunt completate de finanțare bilaterală: un împrumut maghiar de 1 miliard de euro finanțat de bănci chineze și convenit la sfârșitul anului 2024 pentru a finanța proiecte de logistică și transport, precum și un acord strategic cu Regatul Unit din mai 2025, în valoare de 6 miliarde de lire sterline, destinat în special coridorului feroviar 10 și proiectelor de infrastructură sanitară. Se preconizează că proiectele vor avea un impact direct asupra activității sectoarelor construcțiilor, materialelor de construcții și ingineriei, sprijinind în același timp ocuparea forței de muncă în regiunile afectate pe termen lung de rate ridicate ale șomajului. Coridorul 8, care leagă Bulgaria de Albania prin Macedonia de Nord, face parte dintr-o strategie de integrare regională aliniată la strategia UE privind conectivitatea în Balcanii de Vest. Astfel, Macedonia de Nord este prima țară care primește prefinanțare din noul Plan de creștere al UE, cu 52,2 milioane de euro plătiți în primăvara anului 2025.

Consumul gospodăriilor (69 % din PIB) continuă să susțină creșterea economică pe fondul creșterii constante a salariilor nominale, în special în sectorul public și în cel al serviciilor. Venitul real s-a redresat de la sfârșitul anului 2024, susținut de o creștere a salariului minim (+8 % în aprilie 2025) și de o ajustare excepțională a pensiilor (+20 % pe întreg anul 2024). Cu toate acestea, inflația rămâne ridicată (4,5% în iunie 2025), în ciuda măsurilor guvernamentale de control al prețurilor la alimente. Până în prezent, Banca Centrală a Macedoniei de Nord a optat pentru o abordare prudentă în gestionarea ciclului său de relaxare monetară și a redus ratele dobânzilor mai lent decât Banca Centrală Europeană (BCE). Cu toate acestea, se preconizează că presiunile inflaționiste se vor atenua treptat până la sfârșitul anului 2025, deschizând calea către îmbunătățirea condițiilor monetare în 2026. Acest context mai favorabil ar trebui să stimuleze investițiile private atât din partea gospodăriilor, cât și a întreprinderilor.

Activitatea industrială (25 % din PIB) este concentrată în zone economice speciale orientate spre export, specializate în asamblarea componentelor auto, a cablajelor electrice și a produselor electronice. Aceasta este puternic expusă la cererea europeană. Numai Germania reprezintă peste 40 % din totalul exporturilor, în principal în sectorul auto. Incertitudinea comercială rămâne ridicată, în special în ceea ce privește problema tarifelor impuse de SUA. În consecință, se preconizează că dinamica exporturilor va rămâne supusă factorilor exogeni, iar contribuția acestora la creștere va fi probabil limitată în 2025. Cu toate acestea, exporturile ar putea să-și recâștige avântul în 2026, pe fondul redresării industriale din Germania.

Deficite duble sub presiune

Deficitul bugetar va rămâne ridicat în perioada 2025-2026 din cauza veniturilor fiscale limitate, afectate atât de amploarea economiei informale, cât și de o rată de impozitare scăzută (10%). Se preconizează că veniturile se vor îmbunătăți doar marginal, în timp ce guvernul rămâne sub presiunea cheltuielilor curente ridicate, în special din cauza creșterii salariilor și pensiilor din sectorul public, ceea ce limitează marja de manevră fiscală. În ciuda hotărârii noului guvern de a reduce deficitul, țintele nu sunt în concordanță cu pragul legal (3%): se preconizează că deficitul public va fi de aproximativ 4,5% din PIB în 2025, cu puțin spațiu de manevră pentru o ajustare în sens descendent în 2026. Principalul punct de blocaj îl reprezintă povara tot mai mare a amortizării datoriei, din care 60% este denominată în euro. Cu toate acestea, ancorarea la euro și faptul că 45% din datorie este datorată creditorilor bilaterali și multilaterali atenuează riscul, care este considerat moderat de către FMI. O emisiune de euroobligațiuni în valoare de 700 de milioane de euro va ajunge la scadență în 2026, reprezentând aproape 7% din PIB. Capacitatea de a obține refinanțare pe piețe sau o eventuală răscumpărare parțială încă din 2025 va constitui un test esențial al credibilității fiscale a țării și al capacității acesteia de a accesa finanțare externă. Pe termen scurt, rezervele valutare (care acoperă mai mult de patru luni de importuri) și linia de repo a BCE asigură o acoperire suficientă. Însă menținerea stabilității externe depinde din ce în ce mai mult de angajamente condiționate: întârzierile în punerea în aplicare a reformelor promise la Bruxelles sau orice tensiune politică internă ar putea determina creditorii să-și reevalueze poziția.

Pe plan extern, cu un deficit comercial structural echivalent cu aproape 20% din PIB, contul curent va rămâne deficitar în ciuda intrărilor din remitențele expatriaților (15% din PIB). Importurile de echipamente și energie rămân puternice, dar exporturile se confruntă cu dificultăți în a-și relua creșterea pe fondul unui context european stagnant. În 2026, totuși, se așteaptă un efect pozitiv din partea unei redresări a cererii industriale germane, care ar putea revigora portofoliile de comenzi din sectoarele auto și electronic, limitând astfel orice agravare a deficitului comercial. Deficitul de cont curent este finanțat în principal prin investiții străine directe (ISD).

Stabilitatea politică este totuși marcată de incertitudini legate de agenda europeană

Guvernul format după alegerile din mai 2024 se bazează pe o coaliție dominată de VMRO-DPMNE, un partid naționalist de dreapta care deține 58 din 120 de locuri. Acesta este susținut de doi parteneri: partidul ZNAM, o nouă formațiune de centru-stânga cu accente naționaliste, și coaliția albaneză Vlen, care reunește mai multe partide mici reprezentând minoritatea albaneză. Împreună, coaliția controlează 75 de locuri, asigurând o majoritate confortabilă. În această configurație, executivul dispune de o marjă de manevră parlamentară suficientă pentru a asigura stabilitatea politică pe termen scurt. Nu sunt programate alegeri naționale înainte de alegerile legislative prevăzute pentru mai 2028, iar guvernul este de așteptat să își ducă la bun sfârșit mandatul fără provocări instituționale majore.

Această stabilitate nu garantează însă progrese rapide pe frontul european. Refuzul VMRO-DPMNE de a adopta reformele constituționale solicitate de Sofia pentru recunoașterea minorității bulgare blochează deschiderea oficială a capitolelor de negociere pentru aderarea la UE. Blocajul s-ar putea prelungi dincolo de 2025 dacă nu se ajunge la un compromis politic intern. Riscul constă într-o încetinire a ritmului reformelor și o pierdere a dinamicii în procesul de aliniere legislativă, ceea ce ar putea întârzia accesul la finanțarea condiționată în cadrul Planului de creștere al UE pentru Balcani. În plus, orice deteriorare în domeniile statului de drept, independenței justiției sau respectării sistemului de control și echilibru ar putea pune în pericol traiectoria europeană a țării, cu un impact direct asupra încrederii investitorilor și a relațiilor internaționale.

Ultima actualizare: iulie 2025