Luxemburg

Perspective economice mai puțin optimiste

Economia Luxemburgului și-a continuat redresarea moderată în 2025, după mai mulți ani de stagnare, susținută în principal de o revigorare a activității din sectorul financiar și de o nouă creștere a exporturilor de servicii financiare. Sectorul financiar rămâne coloana vertebrală a economiei luxemburgheze, reprezentând în mod constant aproximativ 30 % din PIB, iar evoluțiile din acest sector sunt, prin urmare, esențiale pentru perspectivele economice generale. Privind în perspectivă, se preconizează că creșterea activităților financiare se va atenua ușor în 2026 și 2027. Incertitudinea globală sporită și perspectiva unui mediu caracterizat de rate ale dobânzii mai ridicate pe o perioadă mai lungă de timp vor afecta probabil încrederea pieței și evaluările activelor. În special, se preconizează o creștere a volatilității pe piețele europene de acțiuni – importante pentru activitățile de administrare a fondurilor din Luxemburg și pentru activitățile financiare conexe –, mai ales în 2026, ceea ce ar putea frâna creșterea serviciilor financiare și ar putea avea un impact asupra economiei în ansamblu.

În 2026 și 2027, se preconizează că creșterea economică a Luxemburgului se va baza mai mult pe cererea publică, cheltuielile guvernamentale compensând încetinirea ritmului de creștere din alte sectoare ale economiei. Menținerea cheltuielilor publice ar trebui să constituie o importantă forță de stabilizare pe măsură ce activitatea sectorului privat încetinește într-un context global mai incert. Se preconizează că consumul gospodăriilor va rămâne susținut de indexarea automată a salariilor, pensiilor și prestațiilor sociale, ceea ce contribuie la menținerea puterii de cumpărare. Cu toate acestea, incertitudinea ridicată și prețurile mai mari la energie vor afecta probabil încrederea, limitând ritmul de creștere a consumului. Se preconizează că inflația va crește din nou în cursul anului 2026, determinată de prețurile mai ridicate la energie legate de război și de efectele de a doua rundă asupra serviciilor și salariilor. Se preconizează că presiunile asupra prețurilor se vor atenua treptat în 2027, pe măsură ce efectele legate de energie se vor estompa, deși dezinflația va fi probabil graduală. Se preconizează că creșterea investițiilor se va atenua pe parcursul orizontului de prognoză, pe măsură ce incertitudinea geopolitică sporită și ratele dobânzilor care se mențin la un nivel ridicat vor afecta încrederea și condițiile de finanțare.

Se preconizează că mediul extern va rămâne dificil pe parcursul orizontului de prognoză. Comerțul mondial va fi probabil afectat de război, care continuă să frâneze cererea internațională și să perturbe fluxurile comerciale. Deși incertitudinea privind relațiile comerciale dintre SUA și UE s-a atenuat oarecum față de 2025, se preconizează în continuare un impact negativ rezidual al tarifelor și al fricțiunilor comerciale în 2026 și 2027. Structura exporturilor Luxemburgului – dominată de servicii – oferă o oarecare protecție, serviciile financiare reprezentând aproximativ 45 % din totalul exporturilor, iar alte servicii încă 43 %. Cu toate acestea, scăderea cererii din partea principalilor parteneri europeni va limita probabil creșterea exporturilor, ceea ce va face ca cererea externă să contribuie doar modest la activitatea economică globală.

Poziții externe și fiscale în general stabile

Se preconizează că pozițiile externe și fiscale ale Luxemburgului vor rămâne, în linii mari, stabile în 2026 și 2027. Se estimează că excedentul de cont curent se va menține la un nivel apropiat de 5 % din PIB în ambii ani, susținut de o balanță a serviciilor care rămâne puternică. Serviciile financiare continuă să domine structura exporturilor și rămân sursa principală a excedentului extern, reflectând rolul Luxemburgului ca centru financiar global. Deși comerțul cu bunuri rămâne deficitar, acest lucru este mai mult decât compensat de excedentele considerabile înregistrate în domeniul serviciilor financiare și al altor servicii legate de afaceri. Nu se poate exclude o anumită volatilitate a balanțelor externe, având în vedere fluxurile financiare determinate de piață, dar se preconizează că poziția generală a contului curent va rămâne structural pozitivă pe parcursul orizontului de prognoză.

Din punct de vedere fiscal, se preconizează că deficitul public se va stabiliza la aproximativ 1 % din PIB atât în 2026, cât și în 2027. Cheltuielile publice urmează să crească, reflectând angajamentele în curs privind măsurile de sprijin legate de energie, apărare, indexarea salariilor și a pensiilor, precum și cheltuielile sociale și de infrastructură mai ample. În același timp, creșterea veniturilor ar trebui să beneficieze de o oarecare creștere a consumului și de contribuții sociale mai mari, contribuind la prevenirea oricărei creșteri semnificative a deficitului. Prin urmare, se preconizează că datoria publică va crește ușor față de nivelurile sale actuale scăzute, dar va rămâne cu mult sub mediile din zona euro. Chiar și în acest scenariu, se preconizează că Luxemburgul își va menține o poziție fiscală solidă, cu un spațiu de manevră amplu în comparație cu majoritatea țărilor europene similare.

Guvernanță stabilă în Luxemburg

Prim-ministrul Luc Frieden continuă să conducă o coaliție de centru-dreapta între Partidul Popular Social-Creștin (CSV) și Partidul Democrat (DP), în funcție încă de la alegerile din 2023. Coaliția s-a dovedit până acum coezivă, deși o remaniere guvernamentală din decembrie 2025 – declanșată de demisia ministrului muncii și sportului în urma unor dezacorduri interne – a scos la iveală unele tensiuni latente. Cu toate acestea, stabilitatea politică rămâne solidă, iar guvernul este de așteptat să rămână în funcție până la următoarele alegeri din 2028. Deși CSV rămâne cel mai mare partid, sondajele recente indică o scădere a sprijinului, în timp ce DP și LSAP câștigă teren. Deși aceste tendințe nu reprezintă o amenințare imediată pentru coaliție, ele ar putea sugera un mediu politic mai fragmentat la următoarele alegeri.

Bugetul pentru 2026, prezentat în octombrie 2025 și adoptat în decembrie, menține sprijinul pentru costul vieții și introduce măsuri sociale suplimentare, inclusiv sprijin în domeniul energetic, în timp ce cheltuielile mai mari pentru apărare și creșterea cheltuielilor salariale din sectorul public mențin deficitul fiscal la un nivel ridicat, dar în limitele impuse de UE. În același timp, guvernul a demonstrat o capacitate solidă de punere în aplicare, bugetul fiind aprobat de majoritatea de guvernare. Printre măsurile-cheie se numără o creștere a cotelor de contribuție la pensii de la 24 % la 25,5 % și stimulente fiscale țintite menite să sprijine investițiile private, în special în întreprinderile mai tinere. Bugetul pune un accent puternic pe creștere și coeziune socială, cu „investiții record” în diverse sectoare, în special în sectorul locativ, care reprezintă o pondere semnificativă din cheltuielile fiscale. Cu toate acestea, partidele de opoziție au criticat planul pentru lipsa de claritate privind finanțarea și amânarea provocărilor fiscale pe termen lung. În ansamblu, politica fiscală continuă să acorde prioritate protecției veniturilor și menținerii încrederii într-un context macroeconomic complex, pe fondul unor angajamente crescânde în domeniul apărării.

Ultima actualizare: noiembrie 2024