Lituania

O creștere solidă și susținută în 2025

În 2025, se preconizează că creșterea economică va rămâne puternică, cu mult peste media zonei euro. Aceasta este susținută în mare măsură de absorbția continuă a fondurilor UE (10,2 miliarde EUR pentru perioada 2021–2027, aproximativ 15 % din PIB, cu 45 % angajate și mai puțin de 10 % plătite până la sfârșitul anului 2024). Sectorul industrial, orientat în principal către export (mașini, echipamente electrice și electronice, produse chimice), care reprezintă 46 % din PIB, s-a adaptat la pierderea pieței rusești și continuă să contribuie pozitiv la economie. Apelurile recente la consolidarea „nearshoringului” (delocalizarea în țări vecine), ca parte a eforturilor crescânde de „reshoring” (relocalizarea producției) ca răspuns la China, ar putea, de asemenea, să aducă beneficii companiilor lituaniene. Aderarea țării la zona euro facilitează fluxurile de investiții străine directe (ISD), ceea ce va susține acest elan. Serviciile (63% din PIB) vor rămâne un pilon cheie al economiei, în special sectoarele emergente precum serviciile financiare și externalizarea tehnologică, care se preconizează că vor crește pe fondul cererii globale în creștere pentru digitalizare și servicii cloud. În ciuda pierderii schimburilor comerciale cu Rusia și Belarus, transporturile rămân un sector în creștere, ca urmare a finalizării coridoarelor de transport de mare viteză nord-sud care traversează statele baltice (Rail Baltica). Se preconizează, de asemenea, îmbunătățirea legăturilor rutiere cu Polonia și restul UE.

Creșterea continuă a salariilor reale și reducerea progresivă a ratelor dobânzilor de către Banca Centrală Europeană (BCE) oferă un sprijin suplimentar consumului privat (60 % din PIB). În ciuda unei rate ridicate a șomajului (6,3% în aprilie 2025), piața muncii a rămas tensionată din cauza componentei structurale semnificative a șomajului, care provoacă deficit de forță de muncă în sectoare-cheie. Afluxul de refugiați ucraineni a atenuat presiunea doar marginal și temporar. Cu toate acestea, inflația se accelerează brusc (4,1% în aprilie 2025 față de 0,7% în 2024) din cauza unei baze de comparație mai puțin favorabile pentru prețurile energiei decât în 2024 și a creșterii continue a prețurilor serviciilor, care este la rândul ei alimentată de majorările salariale. Cererea puternică a consumatorilor adaugă, de asemenea, presiuni inflaționiste, la fel ca și majorarea planificată a TVA-ului pentru cazare, transport și cultură, care va crește de la 9% la 12% în ianuarie 2026. În plus, investițiile substanțiale din economiile acumulate de întreprinderi conferă un impuls suplimentar activității economice, în timp ce încrederea mediului de afaceri se îmbunătățește.

Bugetul sub presiune din cauza cheltuielilor pentru apărare

Bugetul va rămâne deficitar în 2025 din cauza unei creșteri accentuate a cheltuielilor militare (majorate la 3% din PIB) și a relansării proiectelor strategice de infrastructură, inclusiv a anumitor componente ale inițiativei Rail Baltica. În ceea ce privește veniturile, guvernul mizează pe majorarea cotei impozitului pe profit de la 15% la 16% în ianuarie 2025, precum și pe prelungirea (aprobată în aprilie 2024) a impozitului excepțional pe profiturile băncilor, care a generat 256 de milioane de euro în 2023. În 2026, guvernul va continua să majoreze cota impozitului pe profit (de la 16 % la 17 %). Cu toate acestea, aceste măsuri nu vor reuși să compenseze amploarea noilor cheltuieli. În plus, se preconizează că reforma impozitului pe venit (ianuarie 2025), care scutește de impozit persoanele cu salariul minim, va reduce baza de impozitare, deși acest efect va fi parțial compensat de baremele de impozitare mai mari aplicate veniturilor mai ridicate. În ciuda strategiei mixte de finanțare (resurse fiscale interne, transferuri europene și împrumuturi), datoria publică va crește (deși va rămâne moderată) din cauza prioritizării agendelor de securitate și a nivelurilor susținute de investiții publice.

Se preconizează că balanța de tranzacții curente va rămâne, în linii mari, stabilă în 2025, înregistrând un deficit ușor. Aceasta beneficiază de reziliența exporturilor de servicii și de transferurile din partea Uniunii Europene (UE). Cu toate acestea, mai mulți factori exercită o presiune asupra acesteia: creșterea importurilor de echipamente militare și dependența de importurile de energie, de bunuri de capital și de produse intermediare. Deși exporturile către SUA sunt limitate (aproximativ 4 % din total), sectoarele mobilierului și al utilajelor ar putea avea de suferit din cauza scăderii cererii globale. În plus, expunerea indirectă a Lituaniei prin intermediul lanțurilor valorice europene o face vulnerabilă la majorările tarifelor americane.

O coaliție fragilă într-un context geopolitic tensionat

Partidul Social-Democrat Lituanian (LSDP), de centru-stânga, a câștigat alegerile din octombrie 2024, mărindu-și reprezentarea parlamentară de la 13 la 52 de locuri. Ulterior, acesta a format o coaliție tripartită cu Uniunea Democraților de Stânga – Pentru Lituania (DSVL, stânga moderată, 14 locuri) și noul partid populist „Zori de pe Nemunas” (PPNA, 20 de locuri). Împreună, coaliția deține o majoritate confortabilă de 86 din 141 de locuri. Cu toate acestea, coaliția sa rămâne fragilă, în special din cauza ideologiei neclare a PPNA și a controverselor legate de liderul său, Remigijus Žemaitaitis, care a fost anchetat pentru publicații antisemite și a fost obligat să demisioneze din funcția sa din Seimas în aprilie 2024. Includerea PPNA în guvern a atras critici din partea președintelui Gitanas Naus?da, care a fost reales în mai 2024 pentru un al doilea mandat de cinci ani, precum și din partea mai multor parteneri occidentali. În plus, prim-ministrul face în prezent obiectul unei anchete, întrucât o companie în care deține o participație de 49 % ar fi beneficiat în mod nejustificat de un împrumut public subvenționat. Riscul apariției unor tensiuni interne rămâne ridicat. În ciuda acestor fricțiuni, noul guvern menține o poziție pro-europeană și favorabilă mediului de afaceri. În ceea ce privește problemele sociale, acesta își propune să majoreze alocațiile familiale, să indexeze pensiile la inflație, să intensifice eforturile de combatere a muncii nedeclarate și să îmbunătățească competitivitatea pieței energiei electrice. Cu toate acestea, punerea în aplicare a acestor reforme ar putea fi încetinită de disciplina slabă a coaliției și de ineficiențele birocratice observate deja în timpul mandatului anterior.

Pe plan internațional, Lituania rămâne ferm aliniată la pozițiile euro-atlantice. Cooperarea în domeniul securității cu Germania s-a aprofundat în decembrie 2023 odată cu semnarea unui acord bilateral care permite staționarea permanentă a unei brigăzi germane (4.800 de soldați) pe teritoriul lituanian începând din 2025. Brigada a fost activată în aprilie 2025, marcând un pas semnificativ în consolidarea flancului estic al NATO. Această cooperare se adaugă gardului de frontieră deja construit cu Belarus, folosit de Rusia ca instrument de influență în războiul hibrid. Relațiile cu Moscova și Minsk rămân extrem de ostile, în timp ce legăturile cu China s-au deteriorat, de asemenea, de la deschiderea unui birou de reprezentare al Taiwanului la Vilnius, la sfârșitul anului 2021. Ca răspuns, Beijingul a impus un embargo comercial neoficial, care este încă în vigoare în 2025 și limitează schimburile bilaterale. Pe fondul acestor tensiuni, Lituania și-a continuat eforturile de diversificare a aprovizionării cu energie prin intermediul terminalelor de GNL din Klaipėda (național) și Inkoo (Finlanda), utilizate în cooperare cu celelalte state baltice.

Ultima actualizare: iunie 2025