Letonia

Redresarea creșterii economice a fost temperată de conflictul din Orientul Mijlociu

Anul 2025 a fost marcat de o redresare a activității economice, impulsionată de cererea internă. Redresarea creșterii economice a încetinit ușor în 2026 ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu, dar se preconizează că își va relua traiectoria ascendentă în 2027. Creșterea prețurilor la energie a determinat o majorare automată a costurilor factorilor de producție și a transportului. Cu toate acestea, activitatea economică rămâne rezilientă și este susținută de consumul privat, care se preconizează că va crește cu 1,6 % în 2026 și cu 1,9 % în 2027. Deși susținut de creșterea salariilor nominale, consumul privat rămâne vulnerabil la inflația ridicată persistentă. Aceasta din urmă a început să accelereze încă din 2025. Creșterea prețurilor la energie, rezultată din blocada Strâmtorii Hormuz, a menținut inflația la un nivel ridicat în 2026, iar impasul din situația geopolitică din 2027 va menține tensiunile la un nivel ridicat. Impactul rămâne totuși moderat, întrucât Letonia dispune de un sector industrial cu o intensitate energetică relativ scăzută și un mix energetic diversificat. În plus, pentru a limita pierderea puterii de cumpărare a consumatorilor, guvernul a redus TVA-ul la anumite produse alimentare de bază.

În 2025, investițiile au crescut cu 9,8 % după doi ani de contracție. Creșterea a fost determinată în principal de investițiile private, precum și de finanțarea din partea Uniunii Europene, în special pentru proiectul Rail Baltica. Finanțat în proporție de aproximativ 85% de Uniunea Europeană, acest proiect vizează construirea unei noi linii feroviare de mare viteză pentru a integra țările baltice în rețeaua europeană și a stimula competitivitatea regională. Inițial programată pentru 2026, finalizarea proiectului a fost amânată până în 2030 din cauza lipsei resurselor bugetare necesare din partea Letoniei, estimate la 3,7 miliarde de euro. Datorită efectelor combinate ale inflației și climatului geopolitic incert, creșterea prevăzută a investițiilor pentru 2026 rămâne mai moderată decât în 2025, adică în jur de 3 %. Țara continuă să se confrunte cu dificultăți în finanțarea activităților de inovare, din cauza programelor de ajutor fragmentate și împovărate de birocrație excesivă. Cu toate acestea, în 2026, Banca Europeană de Investiții (BEI) a alocat 20 de milioane de euro pentru obligațiuni verzi emise de Latvenergo, compania de electricitate deținută de stat. Finanțarea va sprijini proiecte de energie eoliană, stocarea energiei în baterii și renovarea instalațiilor hidroelectrice și fotovoltaice.

Economia este impulsionată de sectorul serviciilor, care reprezintă 75 % din PIB, incluzând serviciile pentru întreprinderi, TIC și transporturile. Datorită restricțiilor impuse de UE asupra transportatorilor ruși, comerțul cu Rusia se desfășoară din ce în ce mai mult prin statele baltice, prin intermediul companiilor locale. Cu toate acestea, în iulie 2026, Rusia a suspendat operațiunile la punctele de trecere a frontierei feroviare cu Letonia. În ciuda slăbiciunii sectorului construcțiilor din Europa de Vest, industria lemnului și a mobilierului se bucură de un avantaj competitiv datorită resurselor forestiere abundente. Fiind principala resursă naturală a țării, lemnul este utilizat și pentru încălzirea locuințelor și producția de energie în centralele electrice pe bază de biomasă. Industria farmaceutică este, de asemenea, un sector cu performanțe ridicate, cu o creștere a vânzărilor de 8,5 % prognozată pentru 2026, determinată în mare măsură de grupul farmaceutic Grindeks. Liderul din industria farmaceutică și-a redus în mod semnificativ exporturile către Rusia, preferând să se extindă pe piețe noi, în special în America de Sud.

Presiuni bugetare în creștere, determinate de majorarea cheltuielilor pentru apărare

Se preconizează că deficitul bugetar se va adânci în 2026 și 2027. Adâncirea deficitului rezultă dintr-o creștere a bugetului apărării pe fondul tensiunilor persistente cu Rusia. Prin urmare, Letonia a invocat clauza națională de derogare din Pactul de stabilitate și creștere pentru a finanța aceste cheltuieli militare, care se estimează că vor ajunge la 4,1% și, respectiv, 5,5% din PIB în 2026 și 2027. În iunie 2026, Letonia a semnat un acord de împrumut pentru apărare în valoare de 3,5 miliarde de euro în cadrul programului SAFE (Security Action for Europe) al Uniunii Europene.

Controlul deficitului este important, având în vedere costurile bugetare generate de îmbătrânirea populației și necesitatea finanțării sistemului de sănătate. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește în următorii ani. Veniturile abia reușesc să țină pasul cu cheltuielile în creștere, iar veniturile fiscale se situează sub media UE. La 1 ianuarie 2026 a intrat în vigoare o reformă fiscală care, printre altele, va spori veniturile guvernului. Reforma vizează în primul rând reducerea sarcinii fiscale pentru persoanele cu venituri mici și medii și creșterea acesteia pentru celelalte categorii, precum și introducerea unei suprataxe de 3 % asupra tuturor veniturilor care depășesc 200 000 EUR pe an, inclusiv salariile, dividendele, câștigurile de capital și alte venituri.

Deficitul de cont curent urmează să se adâncească în 2026. Deoarece Letonia este un importator net de petrol, deficitul se agravează din cauza creșterii costurilor globale ale energiei. Prevăzută la aproximativ 0,7%, creșterea exporturilor a rămas moderată în 2026, dar se așteaptă să se redreseze în 2027 la aproximativ 2,7%, în principal datorită sectorului competitiv al lemnului, precum și produselor alimentare și farmaceutice. Balanța serviciilor, între timp, rămâne excedentară, impulsionată în principal de sectoarele logisticii, IT-ului și transporturilor.

Un nou guvern pe fondul tensiunilor cu Rusia

Relațiile diplomatice cu Rusia vor rămâne probabil tensionate până în 2030. În 2026, au fost observate mai multe drone în spațiul aerian leton. Creșterea cheltuielilor militare reprezintă un răspuns la o escaladare preconizată a atacurilor hibride rusești. Letonia și-a întărit măsurile de securitate în jurul unui baraj hidroelectric din apropierea orașului Riga, ca răspuns la amenințarea atacurilor rusești împotriva infrastructurii critice din regiune.

Amenințarea rusă afectează și politica internă. La 10 mai 2026, prim-ministrul Evika Silina l-a demis pe ministrul apărării după ce o dronă s-a prăbușit într-o instalație de stocare a combustibilului. Șeful guvernului a demisionat ulterior, după ce ministrul a părăsit partidul. Pe 28 mai, Parlamentul a aprobat formarea unui nou guvern — în continuare de centru-dreapta și naționalist — condus de centristul Andris Kulbergs, din partea Listei Unite. Pe 3 octombrie, partidul de centru-dreapta al prim-ministrului, Lista Unită, a ieșit câștigător din alegerile parlamentare. Cu 35,3% din voturi și 42 de locuri, partidul lui Kulbergs se află într-o poziție favorabilă pentru a conduce negocierile de coaliție. Acesta ar putea obține o majoritate parlamentară fie cu Alianța Națională, de orientare naționalistă, fie cu partidul de centru „Noua Unitate”. Aceste partide împărtășesc angajamentul de a-și continua sprijinul pentru Ucraina, de a reduce influența culturală rusă și de a se alinia la politicile NATO și ale Uniunii Europene. Alegerile parlamentare au înregistrat, de asemenea, câștiguri pentru partidele populiste, impulsionate de sprijinul minorității vorbitoare de limbă rusă (care reprezintă o treime din populație și este în mare parte exclusă din procesul politic).

Ultima actualizare: septembrie 2026