Lesotho, Regatul

Creșterea economică va continua să fie limitată de condițiile externe

După o încetinire în anul fiscal 2025-2026, creșterea economică va rămâne lentă în 2026-2027, pe fondul unui context economic extern nefavorabil. După un an bun, producția agricolă (10 % din PIB, dar care angajează 40 % din forța de muncă) ar putea fi afectată de secetă, cauzată de revenirea probabilă a fenomenului El Niño în vara anului 2026. Accesul la îngrășăminte, care este deja limitat, va fi îngreunat de întreruperile în aprovizionare și de creșterea prețurilor ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu. Activitatea de extracție a diamantelor (8% din PIB) este afectată de prăbușirea prețurilor la nivel mondial, care reflectă cererea slabă și concurența din partea pietrelor sintetice. Mina Letseng, cea mai mare din țară, a anunțat, în consecință, o reducere cu 20 % a forței de muncă în septembrie 2025. Pe plan industrial, declinul sectorului textil va persista după un an 2025 extrem de slab (-10 % din producție, față de aceeași perioadă a anului precedent), care a slăbit durabil sectorul. Desființarea USAID în ianuarie 2025 și anularea, în august, a Acordului privind sănătatea și horticultura (Compact II), condus de Millennium Challenge Corporation (MCC) din SUA, vor afecta investițiile. Compact II prevăzuse alocarea a 300 de milioane de dolari sub formă de ajutor între 2024 și 2029 în sectoarele sănătății și irigațiilor. În schimb, se preconizează că creșterea din sectorul serviciilor se va menține. PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPC), va rămâne semnificativ sub nivelul înregistrat în perioada 2012–2016 (-12 % între 2016 și 2025). Eforturile de combatere a HIV sunt subminate de scăderea ajutorului din partea SUA, în timp ce Lesotho rămâne printre cele mai afectate țări la nivel mondial, cu o incidență de 17 % în rândul adulților în 2024.

A doua fază a Proiectului Hidrologic din Munții Lesotho (LHWPII) va continua să reprezinte cea mai mare parte a creșterii economice, stimulând activitatea din sectorul construcțiilor. Acest proiect de amploare vizează creșterea capacității sistemului de alimentare cu apă care deservește Africa de Sud. Acesta include construcția barajului Polihali (cu o capacitate de stocare planificată de 2.300 de milioane de metri cubi), a cărui finalizare este programată pentru 2028–2029, precum și un sistem ulterior de generare a energiei hidroelectrice care ar trebui să transforme țara într-un exportator net de energie electrică pe termen mediu (în 2025, 50 % din energia electrică consumată a fost importată din Africa de Sud și Mozambic). Cu toate acestea, proiectul se confruntă cu întârzieri semnificative și depășiri de costuri (de la 450 de milioane de dolari SUA, suma planificată inițial, la aproximativ 3 miliarde de dolari SUA în prezent). Mai mult, se preconizează că efectele sale de propagare asupra creșterii economice se vor încetini semnificativ începând cu 2027, odată cu finalizarea lucrărilor majore de inginerie civilă.

Se preconizează că inflația va crește din nou în 2026 și va fi determinată inițial de prețurile mai ridicate la combustibili. Deoarece aproape toate bunurile de consum sunt importate din Africa de Sud, evoluția prețurilor va fi strâns corelată cu creșterea anticipată a inflației din Africa de Sud. Menținerea parității loti-rand (1:1) va rămâne prioritatea Băncii Centrale a Lesotho (CBL), care, prin urmare, se preconizează că va reflecta orice modificări ale ratei dobânzii de politică monetară decise de Banca de Rezervă a Africii de Sud (SARB). Rata dobânzii de politică monetară a CBL a fost stabilită la 6,5 % începând cu noiembrie 2025, adică cu 25 de puncte de bază sub rata SARB. După ce s-a depreciat pe parcursul anului 2025 (-9 %), randul s-a apreciat față de dolar la începutul anului 2026, înainte de a se deprecia din nou în urma izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu.

Excedentul bugetar depinde de transferurile externe volatile

Excedentul bugetar s-a menținut la un nivel confortabil în perioada 2025-2026 și a fost susținut de o creștere bruscă a redevenței pentru apă plătită de Autoritatea pentru Dezvoltarea Regiunii Montane din Lesotho (LHDA), care reprezintă acum 11% din PIB în urma acordului de renegociere cu Africa de Sud. Transferurile de la Uniunea Vamală a Africii de Sud (SACU) au rămas stabile la 20 % din PIB, iar împreună aceste două fluxuri continuă să reprezinte cea mai mare parte a veniturilor publice. În schimb, veniturile fiscale au fost sub așteptări, deoarece consumul intern slab a afectat încasările din taxa pe valoarea adăugată. Ajutorul extern a fost redus în mod durabil în urma retragerii MCC Compact II și a USAID, diminuându-se la jumătate în perioada 2025-2026. Privind către perioada 2026-2027, proiectul de buget prevede un deficit de 3 % din PIB. Cu toate acestea, Lesotho se confruntă cu dificultăți cronice de execuție bugetară, iar cheltuielile planificate sunt rareori implementate integral. În perioada 2025-2026, doar 71 % din cheltuielile bugetate (excluzând cele finanțate din ajutor) au fost executate. În acest context, se preconizează că țara va înregistra un nou excedent în perioada 2026-2027, în ciuda unor proiecții mai realiste privind investițiile publice. Cu toate acestea, se preconizează că excedentul se va reduce datorită veniturilor fiscale stabile (19 % din PIB și 39 % din veniturile totale) și cheltuielilor crescânde cu personalul (17 % din PIB și 39 % din cheltuieli, cel mai ridicat raport din cadrul SACU). Cheltuielile publice rămân ridicate (57 % din PIB în 2025/2026, cu venituri totale de 60 %) și continuă să fie grevate de subvențiile acordate întreprinderilor de stat (5,4 % din PIB). În plus, dependența de veniturile provenite din SACU face ca finanțele publice să fie vulnerabile la evoluțiile comerțului exterior al Africii de Sud.

Raportul dintre datoria publică și PIB a rămas stabil în perioada 2025-2026 și se preconizează că va scădea ușor în perioada 2026-2027, în conformitate cu revizuirea în sens descendent a țintei privind datoria (50 % din PIB, comparativ cu 60 %). În plus, în iulie 2025, Lesotho a fost reclasificat de Banca Mondială dintr-o țară din categoria „gap” într-o țară eligibilă exclusiv pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA). Această schimbare îmbunătățește accesul la finanțare concesională. Datoria publică este în principal externă (83 %) și deținută în mare parte de creditori multilaterali (73 %). În perioada 2026-2027, împrumuturile concesionale vor reprezenta aproape totalitatea emisiunilor de datorie externă. Serviciul datoriei va rămâne, prin urmare, în mare măsură sustenabil: în perioada 2025-2026, acesta s-a ridicat la 3,7 % din PIB și a absorbit 7,5 % din veniturile publice. Guvernul intenționează ca, în perioada 2026-2027, să ramburseze anticipat toate împrumuturile externe cu scadențe mai mici de cinci ani (care reprezintă 3 % din datoria externă totală), profitând de paritatea favorabilă a lotiului. Emisiunile interne vor continua să crească pentru a aprofunda piața locală a obligațiunilor. În ansamblu, riscul de îndatorare al Lesotho este evaluat ca fiind moderat de către FMI și Banca Mondială.

Contul curent a revenit la deficit în 2025 și se preconizează că va rămâne în teritoriu negativ în 2026, din cauza unui dezechilibru comercial persistent. Exporturile de diamante, care au reprezentat 23 % din totalul exporturilor în 2024, au scăzut cu 63 % în valoare față de aceeași perioadă a anului precedent în primul trimestru al anului 2025 și este puțin probabil să se redreseze semnificativ în 2026. Conflictul din Orientul Mijlociu ar putea restricționa și mai mult accesul la piața din Emiratele Arabe Unite, al doilea client ca mărime al Lesotho, după Belgia. Sectorul textil, care reprezintă 58 % din exporturi, se află, de asemenea, sub presiune din cauza intensificării concurenței pe piața americană — destinația a 37 % din exporturile de textile în 2024 — din partea producătorilor asiatici, turci și kenieni. Lesotho a pierdut cota de piață în SUA începând cu 2020, iar scăderea exporturilor s-a accelerat în 2025 (–28 % față de aceeași perioadă a anului precedent) în urma impunerii temporare a unui tarif de 50 %, care a perturbat sectorul. Cu toate acestea, reînnoirea temporară a Legii privind creșterea și oportunitățile în Africa (AGOA) de către Congresul SUA în februarie 2026 ar trebui să aducă o oarecare ușurare, în timp ce se preconizează că diversificarea exporturilor de produse textile către Africa de Sud va continua (+15% în 2025, față de aceeași perioadă a anului precedent). În ciuda cererii interne reduse, se preconizează că importurile de bunuri și servicii vor crește din nou în 2026, impulsionate de prețurile mai ridicate ale combustibililor (combustibilul reprezintă 15 % din importurile de mărfuri) și de necesitățile legate de proiectul LHWP II. Excedentele de venit primar și secundar nu vor fi suficiente pentru a compensa deficitul comercial în creștere, dar vor rămâne considerabile datorită veniturilor lucrătorilor transfrontalieri (21 % din PIB), transferurilor vamale ale SACU și redevențelor pentru apă plătite de Africa de Sud. Deficitul rezidual va fi finanțat prin investiții străine directe. În martie 2026, rezervele valutare se ridicau la aproximativ șapte luni de importuri.

Progrese lente în implementarea reformelor într-un context politic și social fragil

Alegerile legislative desfășurate la 7 octombrie 2022 au fost câștigate de partidul nou-înființat „Revoluția pentru Prosperitate” (RFP), fondat cu doar șase luni înainte, care a obținut 56 din cele 120 de locuri. Pentru a deveni prim-ministru, liderul partidului, Sam Matekane, a format o coaliție cu „Mișcarea pentru Schimbare Economică” (MEC), „Alianța Democraților” (AD) și „Partidul de Acțiune Basotho” (BAP), aducând majoritatea de guvernare la 70 de locuri. După ce a supraviețuit unei moțiuni de cenzură în 2023, în parte datorită sprijinului public din partea armatei, se preconizează că domnul Matekane va menține o coaliție suficient de puternică pentru a rămâne în funcție până în 2027. Cu toate acestea, majoritatea sa a fost slăbită de retragerea a doi membri ai BAP care au cerut, fără succes, demiterea comandantului forțelor armate. Armata și poliția continuă să exercite o influență semnificativă asupra vieții politice. În ciuda acestui context, una dintre cele trei modificări constituționale recomandate de Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud (SADC) a fost adoptată în cele din urmă în august 2025. Drept urmare, Lesotho a fost eliminat de pe lista de supraveghere a SADC, pe care fusese inclus în urma intervenției militare sud-africane din 2014. Această a zecea modificare constituțională consolidează controlul parlamentar asupra cheltuielilor publice și întărește rolul Direcției pentru Corupție și Infracțiuni Economice (DCEO). Cu toate acestea, adoptarea celorlalte două modificări, care necesită o majoritate de două treimi, pare puțin probabilă înainte de 2027. În 2026, se preconizează că reînnoirea temporară a Legii privind creșterea și oportunitățile în Africa (AGOA) va atenua pentru o perioadă tensiunile sociale, după ce dificultățile din sectorul textil au declanșat proteste majore și au determinat guvernul să impună o stare de urgență economică până în 2027. Cu toate acestea, corupția, ratele ridicate ale criminalității, scăderea ajutorului internațional și o potențială creștere a prețurilor la combustibili vor continua probabil să exacerbeze nemulțumirea publică.

Lesotho menține relații bune cu Africa de Sud și cu alte țări din SADC, care desfășoară în mod regulat misiuni de mediere în țară. Vecinul său sud-african rămâne principala sursă de importuri, venituri din exporturi și remitențe de la lucrătorii expatriați. Se preconizează că relațiile cu SUA se vor consolida odată cu reducerea tarifelor vamale, Lesotho fiind unul dintre principalii susținători ai reînnoirii de către Washington a Legii privind creșterea și oportunitățile în Africa (AGOA). În decembrie 2025, Washington și Maseru au semnat un acord de asistență în domeniul sănătății care va asigura o finanțare de 232 de milioane de dolari pe o perioadă de cinci ani. Sprijinul financiar (119 milioane de euro între 2021 și 2027) și tehnic din partea Uniunii Europene va continua. Se preconizează, de asemenea, menținerea altor parteneriate, în special cu India în domeniul dezvoltării agricole și cu China în domeniul construcției de infrastructură. Cu toate acestea, ritmul lent al progreselor în ceea ce privește reformele constituționale și de securitate ar putea submina relațiile cu partenerii internaționali de dezvoltare.

Ultima actualizare: martie 2026