Statele Unite ale Americii
Franța
Olanda
Polonia
China
Belgia
Cehia (Republica Cehă)Semne timide de redresare datorate investițiilor publice
Marea schimbare a avut loc în 2025. În urma alegerilor federale din februarie, Bundestagul a revizuit „frâna constituțională a datoriei”, permițând ca cheltuielile pentru apărare și securitate care depășesc 1% din PIB să fie scutite de la aplicarea regulilor sale. În plus, a fost creat un fond special de investiții de 500 de miliarde de euro pentru a sprijini infrastructura și protecția climei. Din această sumă, 100 de miliarde de euro sunt alocate landurilor (Bundesländer). Fondul este prevăzut să funcționeze pe o perioadă de 12 ani. Aceste măsuri marchează o abatere semnificativă de la abordarea fiscală tradițional strictă și disciplinată a Germaniei. Pentru a sprijini și mai mult întreprinderile, Bundestagul a introdus așa-numitul „Investment Booster”. Acesta permite companiilor să aplice o rată de amortizare de 30% pe an, pe o perioadă de trei ani, pentru investițiile în mașini și echipamente, în locul metodei liniare standard. Vehiculele electrice utilizate în scopuri comerciale vor beneficia, de asemenea, de o amortizare accelerată. Începând cu 2028, cotele impozitului pe profit vor scădea cu un punct procentual anual de la nivelul actual de 15%, ajungând la o cotă permanentă de 10% până în 2032. În plus, începând din ianuarie 2026, noul guvern intenționează să reducă permanent taxele pe energia electrică pentru întreprinderile din sectorul manufacturier și agricol și să scadă tarifele de rețea. Deși aceste măsuri au îmbunătățit deja semnificativ încrederea mediului de afaceri începând cu februarie 2025 – chiar dacă pornind de la un nivel foarte scăzut –, acest lucru nu s-a tradus încă într-o redresare economică mai amplă, chiar și la jumătatea anului 2025. Nu se preconizează ca până în 2026 să se materializeze o redresare economică reală, care să depășească recesiunea ușoară din ultimii ani. În sectorul apărării, companiile existente funcționează deja la capacitate maximă, ceea ce înseamnă că achizițiile suplimentare vor necesita timp. De asemenea, există o penurie de personal necesar pentru gestionarea expansiunii. În ceea ce privește infrastructura, noile proiecte de construcții necesită, de obicei, câteva trimestre sau chiar ani de planificare înainte de a putea avea un impact tangibil. Prin urmare, redresarea economică pe termen scurt ar trebui să provină în principal din creșterea investițiilor companiilor, care au fost suspendate în ultimele câteva trimestre din cauza incertitudinii ridicate în materie de planificare și care vor fi probabil susținute de deducerile fiscale și de perspectivele privind investițiile de stat.
Consumul privat (52 % din PIB) ar trebui să înregistreze o creștere prudentă în a doua jumătate a anului 2025, dar aceasta ar trebui să aibă loc în principal în 2026. Salariile reale sunt în creștere începând cu trimestrul al treilea al anului 2023 și au contribuit la recuperarea pierderilor de putere de cumpărare cauzate de criza prețurilor la energie care a avut loc între 2021 și 2023. În 2025, rata de creștere a salariilor reale a revenit la niveluri normale, situându-se la aproximativ 1,5 % în prima jumătate a anului, ceea ce este foarte similar cu ratele din perioada pre-pandemică, reflectând faptul că inflația și tendințele salariale încetinesc în același ritm. În plus, rata de economisire a scăzut semnificativ de la un nivel maxim de 11,8 % din venitul disponibil în trimestrul al treilea al anului 2024 la 10,4 % în primul trimestru al anului 2025, ceea ce se încadrează, din nou, în nivelul din perioada pre-pandemică. Revigorarea modestă a consumului privat ar trebui să fie însoțită de o redresare timidă în sectorul construcțiilor, pe fondul unei situații financiare mai favorabile decât în ultimii ani. Până la jumătatea anului 2025, BCE a redus rata dobânzii la depozite cu 25 de puncte de bază la fiecare ședință începând din iunie 2024, aducând rata de la 4,0% la 2,0% în iunie 2025, nivel considerat neutru. Având în vedere nivelul scăzut al creșterii economice din zona euro, combinat cu faptul că inflația se apropie de ținta de 2%, se preconizează încă două reduceri ale ratei cu câte 25 de puncte de bază pentru anul 2025. Pe termen mai îndelungat, BCE ar trebui să mențină rata neschimbată, dar sunt posibile încă două reduceri în 2026. Investițiile corporative ar trebui, de asemenea, să beneficieze de nivelul mai scăzut al ratei dobânzii, pe lângă deducerile fiscale și costurile mai mici ale energiei, în special în 2026. Comerțul exterior va rămâne însă, deocamdată, marea necunoscută pentru perioada 2025-2026. Deși există un prim acord între SUA și UE privind viitoarele tarife de 15% pentru produsele UE în SUA, există încă numeroase incertitudini cu privire la detalii și la punerea în aplicare. SUA sunt cel mai mare partener de export al Germaniei, reprezentând 10% din totalul exporturilor de bunuri, iar acest lucru ar putea avea un impact negativ semnificativ, mai ales dacă și ceilalți parteneri comerciali importanți ai Germaniei, precum China, Țările de Jos și Franța, sunt afectați negativ și înregistrează o scădere a cererii pentru produsele germane.
Politica fiscală face o schimbare radicală
După ani de austeritate fiscală, în societatea germană s-a conturat un nou consens: îndatorarea este considerată acum acceptabilă, cu condiția să fie orientată către investiții orientate spre viitor. În consecință, bugetul federal pentru 2025 prevede investiții record în valoare de 115 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 55% față de 2024. Aceste fonduri sunt destinate în principal infrastructurii feroviare, instituțiilor de învățământ și de îngrijire a copiilor, proiectelor de locuințe, digitalizării și – în conformitate cu noul cadru strategic – protecției climatului și apărării. Se preconizează că cea mai mare parte a cheltuielilor suplimentare va începe să se materializeze în ultimul trimestru al anului 2025. În 2026, se preconizează că nivelul investițiilor va crește în continuare, cheltuielile legate de infrastructură și de climă urmând să crească cu 56% față de anul precedent. Se preconizează, de asemenea, că forțele armate germane își vor extinde cheltuielile. Acestea din urmă au crescut de la 1,9 % din PIB în 2024 la 2,4 % în 2025 (inclusiv pensiile) și ar trebui să crească treptat până la 3,5 % până în 2029. Deși guvernul a anunțat măsuri de reducere a costurilor (destinate în special administrației publice), acestea sunt departe de a fi suficiente pentru a compensa cerințele financiare crescute. În consecință, se preconizează că deficitul bugetului federal va depăși pragul de 3% până în 2026, iar nivelul datoriei publice va crește din nou. Cu toate acestea, nu se preconizează inițierea unei proceduri de deficit la nivelul UE. Se așteaptă ca Uniunea Europeană să acorde derogări, în special pentru cheltuielile legate de apărare.
Excedentul de cont curent al Germaniei este determinat în mare măsură de comerțul cu bunuri. Traiectoria viitoare a acestei balanțe rămâne incertă și va depinde în mare măsură de reacția importatorilor americani la noile tarife impuse de SUA asupra produselor din UE, precum și de eventualele efecte ale concurenței cu alte țări în ceea ce privește comerțul cu SUA. În general, excedentul comercial cu bunuri ar trebui să se stabilizeze la un nivel ceva mai scăzut decât în anii precedenți.
O mare coaliție fragilă vs. o opoziție puternică
În Germania au avut loc alegeri anticipate în februarie 2025, după ce fosta coaliție „semafor”, formată din Partidul Social-Democrat (SPD), Partidul Verde și Partidul Liberal (FDP), s-a destrămat în urma disputei privind bugetul federal pentru 2025. Cu 28,5 % din voturi, coaliția creștin-democrată CDU-CSU a ieșit în frunte ca cel mai puternic partid, după ce a câștigat 4,4 puncte procentuale față de alegerile din 2021. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a devenit a doua forță politică din Camera Inferioară, cu 20,8%, înregistrând cel mai bun rezultat din istoria sa. Aceste câștiguri s-au înregistrat în mare parte în detrimentul fostelor partide de guvernare: SPD a obținut 16,4% (în scădere cu 9,3 puncte procentuale), cel mai slab rezultat din istoria sa de 162 de ani, Verzii 11,6% (-3,1 puncte procentuale), iar FDP doar 4,3% (-7,1 puncte procentuale). Acesta din urmă nu a reușit să depășească pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament și, în consecință, și-a pierdut locurile. O soartă similară a avut-o și partidul de stânga-conservator BSW, care, de asemenea, nu a reușit să-și asigure reprezentarea. În schimb, Partidul Stângii a câștigat sprijin, ajungând la 8,8%. Înainte de dizolvarea Bundestagului ieșit din mandat și de convocarea celui nou, liderul CDU și viitorul cancelar Friedrich Merz a reușit să convingă SPD și Verzii să se alăture CDU/CSU în modificarea Constituției germane. Pe fondul războiului în curs din Ucraina, „frâna datoriei” a fost modificată pentru a permite excluderea cheltuielilor de apărare și securitate, cu o limită maximă de 1% din PIB. În plus, a fost creat un fond special pentru infrastructură și protecția climei. Modificarea Constituției necesită o majoritate parlamentară de două treimi, care era încă posibil de obținut în Bundestagul ieșit din funcție. În noul Parlament ales, însă, cooperarea între partide a devenit mai dificilă. Noul guvern marchează o revenire la o „mare coaliție” între CDU/CSU și SPD, deși deține doar o majoritate relativ strânsă, de 52% din locuri. Opoziția este condusă de AfD, care deține 24% din locuri, de Verzi, cu 13%, și de Partidul de Stânga, cu 10%, ceea ce le conferă suficientă influență pentru a bloca inițiativele viitoare de amploare. CDU/CSU s-a angajat să nu coopereze nici cu AfD, nici cu Partidul de Stânga, ceea ce face improbabile viitoare reforme constituționale. În starea actuală a lucrurilor, noul guvern pare relativ stabil, iar următoarele alegeri federale sunt programate abia în 2029.